Natura juridica si instanta competenta sa verifice legalitatea dispozitiilor emise de primar in temeiul Legii nr. 10/2001. Fata de dispozitiile art. 5 al. 2 si art. 10 al. 1 teza finala din Legea 554/2004, dispozitiile si deciziile emise de persoanele juridice prevazute la art. 20 din Legea 10/2001, nu pot fi cenzurate pe calea contenciosului administrativ, chiar daca respectivele acte , intr-o interpretare mai larga, ar putea fi calificate drept acte administrative. Prin Decizia 5926 din 13 dec. 2005 a I.C.C.J. -Sectia de Contencios administrativ si fiscal, pronuntata in regulator de competenta , s-a conchis ca legiuitorul a inteles sa caracterizeze ca fiind de natura civila toate litigiile aparute in legatura cu aplicarea Legii 10/2001. Prin sentinta civila nr. 3889 din 15 noiembrie 2006, a Tribunalului Harghita s-a respins actiunea in contencios administrativ introdusa de S.C. I. R. SRL Gheorgheni, pentru anularea Dispozitiei nr. 86/2006 a Primarului municipiului Gheorgheni, dispozitie prin care s-a dispus restituirea in natura catre persoana indreptatita G. J. a spatiului comercial nr. 6, situat administrativ in P-ta Libertatii nr. 4-5 din Gheorgheni, judetul Harghita.
Solutia de respingere a actiunii s-a motivat cu aceea ca prin hotarari irevocabile reclamanta a pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu, procedandu-se in mod legal la restituirea in natura potrivit Legii nr. 10/2001, prin dispozitia primarului.
Sentinta a fost recurata pentru motive de nelegalitate si netemeinicie de catre reclamanta care enunta in mod expres cazurile prevazute de art. 304 pct. 7 si 9 Cod procedura civila.
In dezvoltarea celor doua motive se sustine ca simpla anulare a contractului de vanzare-cumparare nu echivaleaza cu lipsa interesului pentru justificarea actiunii in contencios administrativ, iar acordarea despagubirilor de 66.165.617 lei catre Gaspar Jozsef face legala restituirea in natura cat timp Legea nr. 112/1995 viza doar spatiile locative si nu cele comerciale, sens in care hotararile judecatoresti invocate de prima instanta nu au nici o relevanta.
Recursul a fost considerat nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Nu se contesta ca obiectul actiunii in contencios administrativ este anularea dispozitiei primarului emisa in baza procedurii speciale, reglementata de Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989.
Este necontestat si faptul ca actiunea reclamantei s-a intemeiat in drept pe dispozitiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, iar la termenul de judecata din 10 mai 2006 s-a dispus suspendarea executarii dispozitiei nr. 86/2006 a Primarului municipiului Gheorgheni in baza art. 15 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, este necontestat si faptul ca in sedinta publica din 31 mai 2002 s-a pus in discutie competenta de solutionare, instanta de contencios declarandu-se competenta pe motivul ca tertele persoane (situatia reclamantei) care nu au participat la procedura reglementata de art. 23 din Legea nr. 10/2001, au la indemana doar calea contenciosului administrativ impotriva dispozitiilor apreciate ca nelegale.
Potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede prin lege organica, o alta procedura judiciara.
Fata de aceasta dispozitie imperativa din legea contenciosului administrativ, se constata ca legea speciala nr. 10/2001 stabileste o alta procedura pentru modificarea sau desfiintarea deciziilor sau dispozitiilor de restituire in natura, conform art. 23-25 din Legea nr. 10/2001, situatie in care constatam ca actele in cauza sunt sustrase controlului judecatoresc pe calea contenciosului administrativ, exceptia prevazuta de art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, fiind una absoluta.
De altfel, prin decizia nr. 5926 din 13 decembrie 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, pronuntata in regulator de competenta, s-a conchis ca "legiuitorul a inteles sa caracterizeze ca fiind de natura civila toate litigiile aparute in legatura cu aplicarea acestui act normativ", respectiv art. 23,24 si 31 din Legea nr. 10/2001. S-a mai conchis ca legea speciala deroga de la legea generala, regula fiind expres prevazuta chiar de Legea nr. 554/2004 la art. 10 alin. 1, teza finala.
Fata de dispozitiile art. 5 alin. 2 si art. 10 alin. 1, teza finala din Legea nr. 554/2004, curtea apreciaza ca dispozitiile si deciziile emise de persoanele juridice prevazute la art. 20 din Legea nr. 10/2001, nu pot fi cenzurate pe calea contenciosului administrativ, chiar daca intr-o interpretare mai larga, respectivele acte ar putea fi calificate drept acte administrative.
In masura in care reclamanta sustine ca nu a participat la procedura reglementata de Legea nr. 10/2001, nu exista nici un impediment de a se adresa cu actiunea in constatarea nulitatii la instanta civila de drept comun dupa regulile respectivei proceduri.
Asa fiind, cu precizarile de mai sus, solutia de respingere adoptata pe fondul cauzei de catre instanta de contencios, se verifica a fi temeinica si legala, recursul urmand a se respinge ca nefondat.
Natura juridica si instanta competenta sa verifice legalitatea dispozitiilor emise de primar in temeiul Legii nr. 10/2001
Decizie nr. 243/R din data de 22.02.2007
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures
Domeniu Acte ale autoritatilor publice |
Dosare Curtea de Apel Targu-Mures |
Jurisprudență Curtea de Apel Targu-Mures
Sursa: Portal.just.ro