Litigiu de munca. Drepturi salariale. Prevederi ale contractului colectiv de munca lipsite de efecte juridice
In conditiile in care prevederile contractului colectiv de munca la nivel de unitate nu sunt producatoare de efecte juridice , pe motiv ca acest contract nu a fost inregistrat la directia judeteana de munca si protectie sociala, sunt lipsite de efecte juridice si prevederile referitoare la includerea sporului de vechime in salariul de baza si in consecinta in mod just s-a apreciat ca reclamantului i se cuvine sporul de vechime in munca . Prin sentinta civila nr. 302/6 martie 2007, Tribunalul Mures a admis actiunea civila formulata de reclamantul C. A., in contradictoriu cu parata S.C. S. Romania S.R.L. Timisoara si, drept consecinta, a obligat-o pe aceasta sa plateasca reclamantului suma de 2.414,9 lei cu titlu de drepturi salariale restante si suma de 1.140 lei cheltuieli de judecata.
In adoptarea solutiei mentionate, prima instanta a retinut ca parata nu a putut face dovada existentei vreunui act aditional prin care reclamantul sa fi consimtit, in urma unei negocieri individuale, la stabilirea procentului sporului de vechime si la includerea acestuia in salariul de baza, astfel ca pretentia avand ca obiect obligarea paratei la plata sporului de vechime neacordat reclamantului in perioada iulie 2003 - iunie 2006 a fost apreciata ca intemeiata.
De asemenea, s-a retinut ca nu poate fi primita apararea invocata de parata, prin raportare la prevederile contractului colectiv de munca la nivel de unitate, prin care s-a prevazut includerea sporului de vechime in salariul de baza, intrucat acesta nu a fost inregistrat la directia judeteana de munca si protectie sociala, astfel ca nu este producator de efecte juridice.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata, solicitand modificarea ei integrala, in sensul respingerii actiunii reclamantului.
In motivarea caii de atac s-au invocat prevederile art. 304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila, sustinandu-se, in principal, exceptia tardivitatii introducerii cererii de chemare in judecata, in raport de prevederile art. 283 alin. 1 lit. e) din Codul muncii, exceptie apreciata ca fiind in mod nelegal respinsa de catre prima instanta.
Parata a mai sustinut ca instanta de fond a incalcat legislatia muncii aplicabila sectorului privat, in sensul ca a facut o interpretare gresita a art. 157 din Codul muncii, cu privire la stabilirea salariului prin negociere, deoarece sporul de vechime revendicat a fost inclus in salariul de baza al reclamantului, dovada in acest sens fiind mentiunile din carnetul sau de munca, din care rezulta majorarea periodica a acestuia, incepand cu data de 1 decembrie 2002, de cand acordarea sporului de vechime era datorata.
Examinand recursul dedus judecatii, prin raportare la motivele invocate, precum si din oficiu, in limitele prevazute de art. 304 ind. 1 si 306 alin. 2 Cod procedura civila, Curtea a constatat ca acesta este nefondat, astfel ca a fost respins ca atare, in baza urmatoarelor considerente:
Prin cererea adresata primei instante, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata drepturilor salariale restante pe ultimii trei ani anteriori introducerii actiunii, reprezentand spor de vechime neacordat in perioada iulie 2003 - iunie 2006.
Prin urmare, exceptia tardivitatii, invocata de parata in fata instantei de fond, prin raportare la prevederile art. 283 alin. 1 lit. a) si e) din Codul muncii, a fost in mod corect respinsa, deoarece actiunea dedusa judecatii nu vizeaza anularea unei decizii unilaterale emise de angajator si nici a unei clauze din contractul individual de munca.
De asemenea, nu ne aflam in prezenta unei actiuni generate de neexecutarea contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia, cererea vizand, astfel cum s-a precizat anterior, recuperarea unor drepturi salariale restante, iar aceasta a fost formulata inauntrul termenului de prescriptie de 3 ani, prevazut de art. 166 din Codul muncii.
In ceea ce priveste modalitatea de abordare a fondului cauzei de catre prima instanta, criticile paratei - recurente sunt, de asemenea, nefondate, deoarece prin probele administrate in cauza nu a facut dovada sustinerilor sale, in sensul includerii sporului de vechime in salariul de baza.
Este adevarat ca, potrivit inscrierilor din carnetul de munca al reclamantului, salariul acestuia a suferit in timp majorari succesive, insa la dosarul cauzei nu s-au depus deciziile emise de parata in acest scop, astfel ca nu se poate prezuma includerea sporului de vechime in cuantumul majorat al salariului de baza. De altfel, acest spor era datorat reclamantului doar incepand cu data de 18 decembrie 2002, respectiv dupa implinirea a 3 ani de activitate - parata fiind primul sau angajator - or, salariul acestuia a fost majorat succesiv incepand cu data de 1 ianuarie 2000, deci cu mult timp anterior indeplinirii conditiilor pentru acordarea sporului de vechime.
Pe de alta parte, invocarea prevederilor contractului colectiv de munca la nivel de unitate nu prezinta relevanta sub aspectul supus examinarii, deoarece acesta viza perioada 3 aprilie 2001 - 3 aprilie 2003, prin urmare, alta decat cea din litigiu. In plus, nefiind indeplinita conditia imperativa pretinsa de art. 25 alin. 1 si 3 din Legea nr. 130/1996 - respectiv inregistrarea contractului la directia judeteana de munca si protectie sociala, acesta este lipsit de efecte juridice si cu privire la dispozitiile art. 27 alin. 2, care prevedeau includerea sporului de vechime in salariul de baza, motiv pentru care s-a stabilit si ca salariul minim in cadrul societatii parate sa fie cu 20% mai mare decat salariul minim pe economie.
Prin urmare, in conditiile in care prevederile contractului colectiv de munca la nivel de unitate nu sunt producatoare de efecte juridice, in mod corect a conchis prima instanta ca sporul de vechime cuvenit reclamantului nu a fost inclus in salariul de baza al acestuia, inscris in carnetul sau de munca, mai ales ca parata nu a produs nicio proba care sa contrazica o atare concluzie, respectiv prin incheierea unui act aditional la contractul individual de munca, in sensul celor sustinute.
Pentru considerentele expuse, Curtea a constatat ca prima instanta a retinut in mod corect incidenta in cauza a prevederilor contractului colectiv de munca la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare, prevederi care stabilesc si cuantifica, prin art. 51, sporul de vechime ca si spor salarial minim obligatoriu, acesta cuvenindu-se in mod evident reclamantului, in conditiile nedovedirii cuprinderii lui in cuantumul salariului de baza.
Raportat la cele anterior relevate, observand ca in cauza nu se regasesc motive de nelegalitate a hotararii atacate, instanta va respinge ca nefondat recursul paratei, potrivit dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila.