Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Aplicarea dispozitiilor privind regimul de admitere temporara cu exonerarea de la plata taxelor vamale si a altor drepturi de import. Decizie nr. 1423/R din data de 16.12.2010
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Legea nr. 141/1997, art. 93, art. 119 si art. 144.
Legea nr. 86/2006, art. 157.

Aplicarea dispozitiilor privind regimul de admitere temporara cu exonerarea de la plata taxelor vamale si a altor drepturi de import.
Nerespectarea conditiilor impuse la acordarea regimului vamal special justifica stabilirea taxelor vamale suplimentare.
Codul vamal defineste notiunea de marfuri de aceeasi stare, existand conditia ca marfurile sa nu fi fost supuse unor interventii tehnice, unor operatiuni de perfectionare sau de transformare. La fel, exista obligatia ca la orice modificare adusa produselor importate care ar putea influenta regimul vamal aprobat, sa fie informata autoritatea vamala. Prin sentinta nr. 145 din 1 februarie 2010, Tribunalul Mures, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a respins exceptia de necompetenta materiala si a admis in parte actiunea formulata de reclamanta S.C. E. S.A. in contradictoriu cu paratele D.G.F.P. Mures si D.R.A.O.V. Brasov, dispunandu-se anularea Deciziei nr. 3 din 19 februarie 2008 emisa de D.G.F.P. Mures si Decizia pentru regularizarea situatiei nr. 16072 din 14 noiembrie 2007 si procesul verbal nr. 50 din 13 noiembrie 2007 emise de D.R.A.O.V. Brasov, pentru suma de 122.224 lei.
In considerentele sentinte s-a retinut ca in urma controlului efectuat la nivelul societatii E. S.A. de catre reprezentantii D.G.F.P. Mures, s-a stabilit ca societatea a introdus in tara mai multe piese, printre care si matrite necesare desfasurarii activitatii, beneficiind de regimul vamal de admitere temporara cu exonerare totala de la plata taxelor vamale si a altor importuri.
Din actele si lucrarile puse la dispozitia organelor de control, a rezultat ca aceste matrite au suferit mai multe modificari, situatie in care devin inaplicabile dispozitiile prevazute de art. 119 din Legea nr. 141/1997, privind Codul vamal al Romaniei, care reglementeaza regimul de admitere temporara cu exonerare totala de la plata taxelor vamale si altor drepturi de import.
In urma acestui control s-a incheiat procesul verbal nr. 50 din 13 noiembrie 2007, prin care s-a stabilit ca reclamanta datoreaza taxe vamale pentru piesele care au suferit modificari, fiind cuantificata valoarea acestor taxe la care s-au aplicat penalitati de intarziere.
Reclamanta, prin contestatia formulata sustine ca interventiile facute matritelor s-au datorat uzurii normale si nu reprezinta modificari majore esentiale si nici modificari ale parametrilor pieselor din materiale speciale.
Pentru lamurirea acestor imprejurari, instanta de fond a incuviintat efectuarea unei expertize, iar prin concluziile raportului s-a stabilit ca interventiile la piesele aduse din Italia, in regim vamal suspensiv, nu reprezinta modificari esentiale, fiind corecturi minore a orificiilor de drenaj, corectarea unor suprafete mici, interventii de ordinul milimetrilor sau zecilor de milimetrii. S-a apreciat de acelasi expert ca prin aceste interventii nu s-a realizat un alt produs sau alta matrita.
Fata de concluziile cuprinse in raportul de expertiza, prima instanta a apreciat ca sumele stabilite de organele de control sunt nedatorate si a exonerat-o pe reclamanta de plata penalitati de intarziere, asa cum a solicitat aceasta prin actiunea dedusa judecatii.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs Autoritatea Nationala a Vamilor, prin Directia Regionala pentru accize si operatiuni vamale Brasov (D.R.A.O.V.) si M.F.P. prin D.G.F.P. Mures.
D.R.A.O.V. Brasov, prin cererea de recurs formulata solicita in principal casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare, iar in subsidiar modificarea hotararii in sensul respingerii actiunii reclamantei.
In motivarea cererii de recurs se sustine ca sunt incidente dispozitiile cuprinse in art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, intrucat institutia nu a fost citata in cauza atunci cand sau incuviintat probele administrate si solicitate de catre reclamanta, instanta a dispus citarea ei numai la data de 6 ianuarie 2010, dupa repunerea cauzei pe rol.
Prin neintroducerea in cauza si necitarea la termenele pentru care s-au administrat probe, a fost lipsita de dreptul de a formula cereri si probe in aparare.
In continuare se sustine ca este incident in cauza i motivul prevazut de art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, intrucat instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, deoarece reclamanta prin cererea formulata nu a contestat legalitatea debitului de baza, constand in taxe vamale si numai penalitatile de intarziere, ori in speta a fost analizata legalitatea aplicarii acestor taxe la piesele pentru care societatea a beneficiat de un regim vamal special. Raportat la cererea reclamantei, instanta era obligata sa verifice doar modul de calcul al majorarilor de intarziere in functie de numarul de zile de intarziere si valoarea penalitatilor prevazute de lege.
Pe fond, se arata ca organul vamal in mod corect a stabilit obligatia de plata a taxelor vamale cu titlu suplimentar intrucat din cele 36 de facturi puse la dispozitia organelor de control de catre societatea reclamanta, rezulta modificarile aduse matritelor, precum si imprejurarea ca acestea nu fac parte din categoria deprecierilor sau uzurilor normale. Costurile ridicate ale acestor modificari intareste aceasta concluzie, astfel ca instanta de fond era obligata sa inlature concluziile raportului de expertiza.
M.F.P., prin D.G.F.P. Mures prin cererea de recurs formulata solicita modificarea hotararii primei instante, in sensul respingerii actiunii reclamantei ca neintemeiata, sustinand ca obligatiile suplimentare stabilite in urma controlului vamal sunt datorate de catre reclamanta, atata timp cat s-a demonstrat ca s-au adus modificari importante pieselor importate si care au fost supuse unui regim vama suspensiv de plata taxei vamale in conditiile prevazute de art. 119 din Legea nr. 141/1997 si art. 157 din Legea nr. 86/2006.
Modificarile aduse pieselor importate rezulta cu prisosinta din cuprinsul celor 36 de facturi pe care reclamanta le-a emis catre T..O.M. S.F.S. si N. SRL din Italia, reprezentand decontarea cheltuielilor cu modificarile facute la matritele importate.
Aceste modificari evidentiate in facturi nu s-au datorat unui fenomen de uzura normala sau a deprecierii lor pentru ca societatea reclamanta sa poata beneficia in continuare de regimul vamal special aplicat la data efectuarii importului.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si in limitele prevazute de art. 3041 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:
In legatura cu motivele de casare invocate de recurenta A.N.V. - D.R.A.O.V. Brasov, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, instanta poate casa hotararea primei instante daca "judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citate, atat la administrarea probelor cat si la dezbaterea fondului". Prin acest text legea impune asadar o dubla conditie, si anume aceea ca partea sa nu fi fost legal citata la administrarea probelor dar si la dezbaterea cauzei in fond. In speta se poate observa ca parata recurenta a fost citata pentru termenul cand a avut loc dezbaterea pe fond, astfel ca viciul procedural al citarii invocat s-a acoperit, astfel ca nu se mai poate sustine producerea unei vatamari care sa justifice anularea actelor procedurale si reluarea dezbaterilor.
In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de casare invocat de aceeasi recurenta si prevazut de art. 304 cpt. 6 Cod procedura civila, Curtea retine ca potrivit acestui text legal, modificarea sau casarea unei hotarari se poate cere atunci cand "instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut".
Acest motiv de recurs are ca finalitate respectarea principiului disponibilitatii procesuale potrivit caruia instanta este obligata sa statueze in cadrul procesului determinat de parti iar in privinta obiectului litigiului, trebuie sa se pronunte asupra si in limitele pretentiilor deduse in justitie, orice alta statuare contravine dispozitiilor imperative ale art. 129 alin. 6 Cod procedura civila.
Verificand daca in speta s-a incalcat acest principiu, instanta constata ca prin actiunea dedusa judecatii reclamanta a formulat contestatie impotriva deciziei nr. 3 din 19 februarie 2008, prin care s-a solutionat contestatia societatii comerciale E. S.A. impotriva deciziei 16972 din 14 noiembrie 2007 privind obligatiile suplimentare stabilite de controlul vamal, solicitand exonerarea ei de la plata penalitatilor de intarziere , justificand aceasta cerere prin aceea ca piesele importate nu au suferit modificari care sa influenteze regimul vamal aplicat la data importului.
Prin hotararea pronuntata prima instanta anuleaza partial decizia in limitele cererii formulata de catre reclamanta, in sensul ca sunt anulate din decizia de imputare penalitatile de intarziere care reprezinta accesoriu la taxele principale, ori pentru a se stabili legalitatea aplicarii acestora, instanta era obligata prin prisma caracterului lor sa verifice legalitatea stabilirii taxelor principale. Verificarea s-a facut in limitele criticilor aduse deciziei prin actiunea formulata de catre reclamanta.
Verificand pe fond motivele de recurs invocate, instanta de control retine ca potrivit dispozitiilor art. 119 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, "regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei cu exonerare totala sau partiala de dreptul de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine, destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurilor normale". Prevederi asemanatoare sunt retinute si la art. 157 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal al Romaniei, potrivit carora "regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul vamal al Romaniei cu exonerare totala sau partiala de dreptul de import si fara a fi supuse masurilor de politica comerciala a marfurilor straine destinate reexportului, fara sa fi suferit vreo modificare in afara deprecierii normale datorate utilizarii lor".
Art. 93 din Legea nr. 141/1997 prevede ca "titularul aprobarii este obligat sa informeze deindata autoritatea vamala asupra oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat, iar potrivit art. 144 datoria vamala ia nastere in situatia neindeplinirii uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate".
Verificand daca in speta au fost incalcate conditiile stabilite prin regimul vamal acordat la data importului, instanta constata ca reclamanta a introdus in tara matrite de la firmele T.O.M.S.F.S. si N. S.R.L. din Italia, beneficiind de regimul vamal de admitere temporara cu exonerarea totala sau partiala a taxelor vamale, conditia impusa la data acordarii acestui regim special era acela ca matritele importate sa nu suporte modificari.
In perioada mai 2007- octombrie 2007, s-a efectuat un control la nivelul societatii reclamante si cu ocazia controlului s-au pus la dispozitie un numar de 36 de facturi - filele 40-45 - emise catre T.O.M.S.F.S. si N. S.R.L. din Italia, prin care se solicita plata contravalorii modificarilor efectuate la matritele importate.
Din cuprinsul acestor facturi reiese ca modificarile matritelor au constat in executie drenaj in sculele de injectat pentru imbunatatirea aspectului, "modificarea aripioarelor de fixare, modificarea formei conform desenului clientului, refacerea aruncatoare matrita turnare sub presiune, refacerea poansoane pentru lentile faza lunga la far si la faza scurta, marirea latimii la reperele finestrella/rama+coperchio/capac, plus marirea balamalei cu 3 mm si crearea unui profil de bare la doua dimensiuni/grosimi; alungirea balamalei pentru finestrella/rama prin crearea unui spatiu in cochila, eliminarea marginii in partea posterioara, crearea de gauri infundate pentru placa interioara, marirea pintenului de agatare la cochila injectat dop inchidere bara portbagaj Logan si mutarea punctului de injectare in scula, modificarea matritei pentru ajustarea nervurii la reflector, mutarea locasului pentru contact pamantare si refacerea inciziilor, modificarea reflectorului conform desen primit de la client(schimbarea geometriei piesei), modificarea cochila cutie FOX - adaptare locas pentru bloc - contacte, etc."
Nu se contesta de catre reclamanta efectuarea acestor interventii tehnice la nivelul matritelor importate, insa isi motiveaza interventiile prin acea ca se impuneau a fi efectuate intrucat prin folosirea lor in procesul de productie au suferit deprecieri si uzuri care nu mai permiteau folosirea lor conform destinatiei.
Aceste sustineri ale reclamantei sunt combatute chiar prin mentiunile facute de reclamanta in cuprinsul facturilor emise catre T.O.M.S.F.S. si N. S.R.L. din Italia, prin care se arata ca matritele importate au suferit mai multe modificari si de acea se solicita contravaloarea cheltuielilor efectuate cu modificarile, costul acestora fiind destul de ridicat, precizandu-se totodata, ca unele modificari au fost facute conform desenului prezentat de catre clienti, iar prin altele s-au adus imbunatatiri matritelor sau acestea au devenit mai performante.
Codul vamal defineste notiunea de marfuri de aceeasi stare si potrivit acestei definitii prin marfuri de aceeasi stare se intelege marfurile de import care in regimul de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal, nu au suferit nicio operatiune de perfectionare sau de transformare. Modificarile mentionate in cele 36 de facturi reprezinta tocmai operatiuni de perfectionare sau de transformare, atata timp cat se arata ca au fost facute fie la cererea clientilor, conform desenelor prezentate de catre acestia, sau ca prin modificarile aduse s-a urmarit perfectionarea lor si cu titlu de exemplu se arata modificarile constand in "modificarea aripioarelor de fixare, modificarea formei conform desenului clientului, refacerea aruncatoare matrita turnare sub presiune, refacerea poansoane pentru lentile faza lunga la far si la faza scurta, marirea latimii la reperele finestrella/rama+coperchio/capac, plus marirea balamalei cu 3 mm si crearea unui profil de bare la doua dimensiuni/grosimi; alungirea balamalei pentru finestrella/rama prin crearea unui spatiu in cochila, eliminarea marginii in partea posterioara, crearea de gauri infundate pentru placa interioara, marirea pintenului de agatare la cochila injectat dop inchidere bara portbagaj Logan si mutarea punctului de injectare in scula, modificarea matritei pentru ajustarea nervurii la reflector, mutarea locasului pentru contact pamantare si refacerea inciziilor, modificarea reflectorului conform desen primit de la client(schimbarea geometriei piesei), modificarea cochila cutie FOX - adaptare locas pentru bloc - contacte, etc."
Prin regimul vamal special stabilit la data efectuarii importului reclamanta s-a obligat sa nu aduca modificari produselor importate si supuse regimului vamal special si ca va informa autoritatea vamala asupra oricaror modificari aduse produselor importate si care ar putea influenta regimul vamal aprobat.
In conditiile in care prin probele administrate in cauza s-a demonstrat ca reclamanta nu a respectat conditiile impuse la acordarea regimului vamal special se apreciaza de catre instanta de control ca in mod temeinic si legal organele de control au constatat ca devin aplicabile dispozitiile cuprinse in art. 144 si urm. Cod vamal pentru stabilirea taxelor vamale suplimentare.
Constatand legalitatea aplicarii acestor taxe vamale suplimentare, se apreciaza de catre instanta de control ca in speta au devenit aplicabile dispozitiile art. 119 si 1201 din O.G. nr. 92/2003 pentru calcularea penalitatilor de intarziere pe durata cuprinsa intre data nasterii datoriei vamale si achitarea datoriei cu acest titlu.
Pentru aceste considerente, recursul paratei A.N.V. - D.R.A.O.V. Brasov apare ca fiind fondat, urmand a fi admis in conditiile prevazute de art. 312 alin. 1 Cod procedura civila raportat la art. 304 pct. 9 din acelasi cod, dispunandu-se modificarea hotararii primei instante in sensul respingerii actiunii reclamantei.
In ceea ce priveste recursul declarat de M.F.P. prin D.G.F.P., avand in vedere ca prin acest recurs se critica pe fond hotararea primei instante, iar criticile formulate de catre aceasta recurenta concorda cu cele ale recurentei A.N.V.- D.R.A.O.V. Brasov, pentru considerentele avute in vedere mai sus si acest recurs va fi admis in aceleasi conditii.

Sursa: Portal.just.ro