Obligarea de a nu parasi localitatea. Conditii. Criterii.
Legea nr. 302/2004, art. 90 alin. 11
Pe durata procedurii de executare a mandatului european de arestare, natura acestei proceduri si finalitatile sale impun luarea fata de persoana solicitata a unei masuri provizorii privative sau restrictive de libertate, care sa o tina aproape autoritatilor judiciare de executare.
La alegerea felului masurii de impus persoanei solicitate, trebuie avut in vedere specificul cauze, dat, in particular, de imprejurarile dupa care: a) persoana cautata este cetatean roman; b) aceasta a refuzat sa execute pe teritoriul statului emitent pedeapsa inchisorii care i-a fost aplicata; c) pentru a face aplicare dispozitiilor art. 88 alin. 3 din Legea nr. 302/2004 si pentru a clarifica daca persoana solicitata a fost sau nu condamnata in lipsa, este necesara transmiterea de catre autoritatile judiciare maghiare emitente de documente si informatii suplimentare; d) procurorul nu a relevat niciun element de fapt care sa duca la concluzia sau cel putin la banuiala legitima ca persoana solicitata va incerca sa fuga daca va fi lasata in libertate. In raport de aceste aspecte, o masura restrictiva de libertate este suficienta pentru a tine persoana solicitata aproape autoritatilor judiciare de executare a mandatului european de arestare. Instanta constata ca, pe durata procedurii de executare a mandatului european de arestare, natura acestei proceduri si finalitatile sale impun luarea fata de persoana solicitata a unei masuri provizorii privative sau restrictive de libertate, care sa o tina aproape autoritatilor judiciare de executare.
La alegerea felului masurii de impus persoanei solicitate, sunt avute in vedere specificul prezentei cauze, dat de imprejurarile dupa care: a) persoana cautata este cetatean roman; b) d-l S.I. a refuzat sa execute pe teritoriul Republicii Ungaria pedeapsa de 5 ani si 6 luni inchisoare care i-a fost aplicata; c) pentru a face aplicare dispozitiilor art. 88 alin. 3 din Legea nr. 302/2004 si pentru a clarifica daca persoana solicitata a fost sau nu condamnata in lipsa, este necesara transmiterea de catre autoritatile judiciare maghiare emitente de documente si informatii suplimentare; d) procurorul nu a relevat niciun element de fapt care sa duca la concluzia sau cel putin la banuiala legitima ca persoana solicitata va incerca sa fuga daca va fi lasata in libertate.
Pornind de la aspectele dezvoltate mai sus, o masura restrictiva de libertate este suficienta la acest moment pentru a-l tine pe d-l S.I. aproape autoritatilor judiciare. Astfel, prin prezenta, in conformitate cu art. 90 alin. 11 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala cu raportare la art. 145 alin. 1 C. pr. Pen., se va lua fata de persoana solicitata masura obligarii de a nu parasi localitatea Balauseri, com. Balauseri, jud. Mures pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 5 martie 2010, pana la data de 3 aprilie 2010.
In temeiul art. 145 alin.11 C. pr. Pen., pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, persoana solicitata trebuie sa respecte urmatoarele obligatii:
1. sa se prezinte la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;
2. sa se prezinte la Politia com. Balauseri, jud. Mures (organ de politie desemnat cu supravegherea), conform programului de supraveghere ce va fi intocmit de aceasta institutie sau ori de cate ori este chemat;
3. sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea Curtii de Apel Tg.-Mures;
4. sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme;
Se va desemna Politia com. Balauseri, jud. Mures, ca organ de supraveghere a executarii obligatiilor stabilite.
In baza art.145 alin.22 C. pr. Pen., se va atrage atentia persoanei solicitate ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii dispuse sau a obligatiilor fixate, sa va lua fata de el masura privativa de libertate.
Prezenta incheiere se va comunica organelor mentionate de art.145 alin.21 C. pr. Pen. Nota 1: Prin decizia penala nr. 4214/22 decembrie 2008 , Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala a statuat ca "potrivit art. 90 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 222/2008, in procedura de executare a mandatului european de arestare, daca persoana solicitata nu consimte la predare, iar judecatorul apreciaza necesar sa acorde un termen pentru luarea unei hotarari cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate se dispune prin incheiere motivata. In raport cu termenii imperativi folositi de legiuitor, judecatorul nu poate opta intre masura arestarii si o masura preventiva neprivativa de libertate, arestarea persoanei solicitate impunandu-se, daca se constata ca mandatul european de arestare intruneste formal conditiile prevazute de lege pentru a fi executat.
Art. 90 alin. (11) din aceeasi lege reglementeaza posibilitatea luarii fata de persoana solicitata a masurii obligarii de a nu parasi localitatea, potrivit art. 145 C. proc. pen., insa numai in cazul in care persoana solicitata este pusa in libertate, ulterior privarii initiale de libertate, pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare.
Nota 2: Intrucat, dupa modificarile aduse Legii nr. 302/2004 prin Legea nr. 222/2008, autoritatii judiciare romane de executare i s-a lasat o marja de apreciere atunci cand dispune, anterior luarii unei hotarari asupra executarii mandatului european de arestare, asupra felului masurii menite sa asigure predarea persoanei solicitate, textele art. 90 alin. 8 si 11din Legea nr. 302/2004 nu stabilesc o ordine de preferinta si nici nu exclud luarea ab initio a masurii obligarii de a nu parasi localitate. Dispozitia legala dupa care "arestarea persoanei solicitate in cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin incheiere motivata" nu schimba concluzia de mai sus, nu atribuie arestarii un caracter automat, ci are menirea de a trasa actul procesual prin care masura este luata si necesitatea motivarii acestei dispozitii. Tocmai imperativele motivarii exclud caracterul mecanic al dispozitiei instantei si impun autoritatii de executare sa cantareasca asupra masurii adecvate cauzei.
Este adevarat ca exprimarea utilizata de art. 90 alin. 11 teza I din Lege este nefericita si poate crea confuzii, dar o asemenea prevedere nu poate sa inlature posibilitatea instantei de a se orienta inca de la inceput asupra obligarii de a nu parasi localitatea, pentru ca, daca s-ar fi dorit contrariul, in text nu s-a fi prevazut ca "instanta dispune_ masura obligarii de a nu parasi localitatea", ci "instanta inlocuieste arestarea cu masura obligarii de a nu parasi localitatea".
Nici interpretarea dupa care, daca intrunirea conditiilor de forma ale mandatului european de arestare nu este suficienta pentru arestarea persoanei solicitate, judecatorul nu va putea lua nicio masura preventiva, privativa sau neprivativa de libertate nu poate fi acceptata. Aceasta, intrucat o asemenea orientare vine in contradictie cu ideea, desprinsa din principiul recunoasteri reciproce care sta la baza mandatului european de arestare, potrivit careia executarea este regula, refuzul executarii mandatului european fiind exceptia, or, tocmai in considerarea acestei idei, instanta trebuie sa aiba posibilitatea sa impuna persoanei solicitate masuri privative sau restrictive de libertate, daca interesele cauzei o cer.