drepturi salariale Decizie nr. 1172/R din data de 26.11.2009
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Prin sentinta nr. 40 pronuntata de Tribunalul Mures in dosarul nr. _., s-a admis actiunea formulata de reclamantii I. A., H. C., H. M., H. N., I. L., A. C., G. D. R., M. D. F., B. D., L.-A. M., S. C., C. E., M. R.-F., T. M. C., S. c. M.-L., M.E. N., S.-F. M.-L., A. S., S. I., S. N. N., M. T., M. N., B. N., B. M., C. N., D. I., C. G., G. C., G. C. C. R., H. M., I. V., M. M. E., P. I. M., T.E., M. E., D. M. N., T. E., M.D., N. I.C., P. D., G. C., S. I., A. M., B. M. C., C. D. si S. M. in contradictoriu cu parata Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale Bucuresti si a obligat parata la plata catre reclamanti a urmatoarelor drepturi salariale:
- spor de confidentialitate de 15% la salariul de baza conform art. 31 si 45 din Legea nr. 188/1999;
- spor de stabilitate si fidelitate, diferentiat in functie de vechime de pana la 20% la salariul de baza, conform art. 31 coroborat cu art. 3 lit. f din Legea nr. 188/1999;
- spor de suprasolicitare neuropsihica si stres de 15% la salariul de baza, conform art. 31 coroborat cu art. 3 lit. c,d,e din Legea nr. 188/1999;
- spor de conditii novice sau periculoase in cuantum de 10% la salariul de baza, , conform art. 31 coroborat cu art. 3 lit.c,d,e din Legea nr. 188/1999 si art. 2 si 8 din HG nr. 281/1993;
- spor de conditii vatamatoare de 10% la salariul de baza incepand cu data de 20 ianuarie 2006, data de la care a fost prevazut acest spor pentru functionarii publici de art. 16 din OG nr. 2/2006;
- spor de calculator de 10% la salariul de baza conform art. 31 coroborat cu art. 3 lit. c,d,e din Legea nr. 188/1999 si art. 2 si 8 din HG nr. 281/1993, toate aceste sporuri actualizate in raport cu rata inflatiei pana la plata efectiva.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca sporurile de confidentialitate, de stabilitate si de fidelitate care se acorda in functie de vechime, sunt prevazute de art. 31 si 45 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si au fost suspendate in perioada 2004-2006 prin OG. nr. 92/2004 privind reglementarile drepturilor salariale ale functionarilor publici pentru anul 2005. Dispozitiile de suspendare sunt nelegale intrucat s-au prevazut intr-o lege ordinara care nu poate suspenda prevederi dintr-o lege organica cum este Legea nr. 188/1999. Cum in prezent suspendarea nu mai opereaza, drepturile devin actuale, parata fiind obligata sa le acorde si pentru perioada de suspendare.
Cu privire la sporul pentru conditii deosebite de munca (spor pentru confidentialitate neuropsihica si stres, spor conditii nocive sau periculoase, spor de conditii vatamatoare - radiatii, antena, spor de calculator), reclamantii au facut dovada ca lucreaza in conditii vatamatoare, asa incat, drepturile se circumscriu dreptului comun prevazut de art. 31 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 unde se arata ca functionarii publici beneficiaza de prime si alte drepturi salariale, in conditiile legii.
Impotriva sentintei a formulat recurs Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale Bucuresti. In motivarea caii de atac se arata ca reclamantii sunt functionari publici din CNPAS, acestia beneficiind de dispozitiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si OG. nr. 6/2007 modificata si completata de OG nr. 9/2009 privind salarizarea functionarilor publici. In privinta sporurilor pentru conditii deosebite de munca (spor de calculator, spor de stres/incordare psihica, spor de periculozitate), acestea nu se cuvin reclamantilor intrucat dispozitiile art. 16 din OG. nr. 6/2007 modificata prevad ca de acest spor beneficiaza doar angajatii acelor locuri de munca pentru care sporurile vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de autoritati abilitate in acest sens. Pentru sporul de conditii vatamatoare sau periculoase sunt aplicabile dispozitiile HG nr. 281/1993 actualizata iar marimea concreta a sporului si conditiile de acordare se stabilesc de ministere si celelalte institutii centrale si locale cu consultarea sindicatelor si cu avizul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si al Ministerului Finantelor pentru sporul prevazut la art. 8 lit. b din HG nr. 281/1993 si sunt stabilite de Ministerul Sanatatii si de Ministerului Muncii si Protectiei Sociale pentru sporul prevazut la art. 8 lit. a din HG nr. 281/1993.
Reclamantii au formulat intampinare solicitand respingerea recursului ca nefondat, acordarea sporurilor fiind imperativ prevazuta de art. 31 din legea nr. 31/1999. Se mai arata ca, prin mai multe acte normative altor categorii de functionari publici li s-au acordat aceste sporuri, solicitand aplicarea principiului egalitatii de sanse prevazut de Constitutie si de Codul Muncii.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor invocate, tinand cont si de incidenta prevederilor art. 3041 Cod procedura civila, instanta a constatat ca recursul este fondat.
Astfel, Curtea a constatat ca recurenta a criticat sentinta primei instante doar sub aspectul acordarii sporurilor pentru conditii vatamatoare sau periculoase (sporul suprasolicitare neuropsihica si stres, spor de conditii nocive sau periculoase, spor de conditii vatamatoare, sporul de calculator). Desi nu a adus critici cu privire la acordarea sporurilor de confidentialitate si stabilitate si fidelitate, in temeiul art. 3041 C. pr. civ, instanta de control judiciar nu este tinuta de motivele invocate de recurenta, urmand a verifica temeinicia si legalitatea sentintei sub toate aspectele.
Asa fiind, Curtea a constatat urmatoarele:
Reclamantii sunt functionari publici din cadrul CNPAS, acestia beneficiind de dispozitiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si OG. nr. 6/2007 modificata si completata de OG nr. 9/2009 privind salarizarea functionarilor publici.
Potrivit art. 31 alin. 1 si 2 din Legea nr. 188/1999, 1) pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de baza;
b) sporul pentru vechime in munca;
c) suplimentul postului;*)
d) suplimentul corespunzator treptei de salarizare.*)
2) Functionarii publici beneficiaza de prime si alte drepturi salariale, in conditiile legii.
De asemenea, art. 46 din acelasi act normativ, prevede ca Functionarii publici au obligatia sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum si confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitarea functiei publice, in conditiile legii, cu exceptia informatiilor de interes public.
Asadar, pastrarea confidentialitatii lucrarilor si a documentelor reprezinta o obligatie de serviciu in exercitarea functiei publice.
De aceea, sporurile cuvenite functionarilor publici nu pot fi decat cele prevazute in sistemul de salarizare, aprobat prin lege, specific acestei categorii profesionale.
Prin acte normative succesive, de salarizare a functionarilor publici, s-a prevazut un spor de confidentialitate, cuantumul si beneficiarii acestuia fiind reglementate expres si limitativ.
Totodata, s-a prevazut si ca functionarii publici beneficiaza de sporurile sau de alte drepturi salariale prevazute de legislatia specifica autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
In acest sens, sunt dispozitiile art. 18 si art. 40 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 92/2004, aprobata prin Legea nr. 76/2005 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005, care arata ca sporul de confidentialitate se acorda functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului in cuantum de pana la 15% din salariul de baza, precum si functionarilor publici din cadrul Administratiei Prezidentiale, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Ministerului Afacerilor Externe, directiilor subordonate ministrului delegat pentru comert din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Consiliului Legislativ, iar categoriile de functionari publici, cuantumurile sporului de confidentialitate si conditiile de acordare se stabilesc in limitele prevazute de lege, prin actul administrativ al ordonatorilor principali de credite, cu incadrarea in cheltuielile de personal prevazute in bugetul aprobat.
Dispozitiile mai sus enuntate au fost, ulterior, preluate de prevederile art.15 si 42 din Ordonanta Guvernului nr.2/2006, aprobata prin Legea nr.417/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006, precum si de prevederile art. 15 si 41 din Ordonanta Guvernului nr.6/2007, aprobata prin Legea nr. 232/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici, pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale, care se acorda functionarilor publici in anul 2007.
Din interpretarea acestor dispozitii, rezulta ca sporul de confidentialitate poate fi acordat functionarilor publici din cadrul institutiilor si autoritatilor publice expres si limitativ prevazute prin actele normative de salarizare, numai in conditiile stabilite prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu incadrarea in cheltuielile de personal, prevazute in bugetul aprobat, iar celelalte sporuri (sporul de confidentialitate) pot fi acordate functionarilor publici din cadrul altor structuri, doar daca sunt prevazute de legislatia specifica autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
Din textele de lege amintite mai sus rezulta indubitabil ca, categoria functiei publice din care fac parte reclamantii nu este indreptatita la sporul de confidentialitate solicitat intrucat nu exista niciun text de lege care sa prevada acordarea acestui spor iar daca legiuitorul ar fi intentionat sa acorde acest spor si acestei categorii atunci prevedea in mod expres intr-unul din textele de lege mentionat, acordarea acestui spor si acestora. Adoptarea acestei solutii cu privire la categoria functionarilor publici din care fac parte reclamantii, nu creeaza premisele unei discriminari, in raport de celelalte categorii, intrucat principiul egalitatii de tratament nu exclude, ci dimpotriva, presupune solutii diferite, pentru situatii diferite, justificate pe baza unor criterii obiective si rationale.
Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, legat de aplicarea art. 14 privind interzicerea discriminarii, a apreciat ca diferenta de tratament devine discriminare in sensul acestui articol, atunci cand se induc distinctii pe situatii analoage fara sa se bazeze pe o justificare obiectiva si rezonabila. Instanta europeana a decis in mod constant ca pentru o asemenea incalcare sa se produca "trebuie stabilit ca persoanele plasate in situatii analoage si comparabile, in materie, beneficiaza de un tratament preferential si ca aceasta distinctie nu-si gaseste nici o justificare obiectiva si rezonabila". In acest sens, Curtea a apreciat prin jurisprudenta sa, ca statele contractante dispun de o anumita marja de apreciere pentru a determina daca si in ce masura diferentele de situatii analoage sau comparabile sunt de natura sa justifice distinctiile de tratament juridic aplicate (CEDH, 18.02.1991, Fredin c/Suedia, paragraful 60; 23.06.1993, Hoffman c/Austria, parag. 31, 28.09.1995, Spadea et Scalambrino c/Italie). De altfel, in cauza Thlimmenos vb. Grecia din 06.04.2000, Curtea a concluzionat ca "dreptul de a nu fi discriminat garantat de Conventie, este incalcat si atunci cand statele trateaza in mod diferit persoane aflate in situatii analoage, fara a oferi justificari obiective si rezonabile, dar si atunci cand statele omit sa trateze diferit, tot fara justificari obiective si rezonabile, persoane aflate in situatii diferite, necomparabile".
Aceeasi motivare este valabila si in privinta sporului de stabilitate. Chiar daca prin legislatii specifice unor autoritatii sau institutii publice, functionarii publici care isi desfasoara activitatea in cadrul acestora beneficiaza de acest spor, institutia parata nu beneficiaza de o asemenea legislatie.
Cum, in raport de principiului separarilor puterilor in stat, unica autoritate legislativa a tarii este Parlamentul, instanta de judecata are menirea doar de a pune in aplicare dispozitiile legale adoptate de parlament, neputandu-se substitui organului legislativ pentru a extinde aplicabilitatea unei dispozitii legale si altor categorii de persoane decat cele enumerate in mod limitativ de legiuitor in textele de lege de care se prevaleaza in actiunea formulata reclamanta.
Cat priveste sporurile acordate cu generozitate de instanta de fond cu privire la conditiile deosebite de munca, Curtea constata ca acordarea acestora a fost conditionata de legiuitor, acesta prevazand in HG nr. 231/1993 actualizata precum si in art. 16 din OG. nr. 6/2007 aprobata prin Legea nr. 232/2007 si modificata prin OG. nr. 9/2008, o anumita procedura si anumite avize obligatorii. Faptul ca reclamantii au depus la dosar un raport de expertiza nu suplineste celelalte conditii prevazute de HG nr. 231/1993 si OG. nr. 6/2007, locurile de munca pentru care se acorda acest spor urmand a fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de autoritati abilitate in acest sens.
Asa fiind, recursul este considerat a fi fondat urmand a fi admis iar sentinta atacata va fi modificata integral in sensul respingerii actiunii reclamantilor.