Legea 10/2001. Contestatie formulata impotriva dispozitiei prin s-a solutionat notificarea formulata de persoanele indreptatite . Nerespectarea termenului prevazut de art. 26 din lege Decizie nr. 119/A din data de 15.05.2006
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

In contextul in care persoanele indreptatite nu au contestat in termenul prevazut de art. 26 din Legea 10/2001 dispozitia emisa de primar prin care s-a dispus restituirea partiala a suprafetei de teren care a facut obiectul notificarii, nu mai pot solicita ulterior restituirea in natura a diferentei de teren. De asemenea dispozitia emisa ulterior, in completarea primei dispozitii, prin care s-a dispus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru suprafata de teren neretrocedata poate fi contestata doar in ceea ce priveste oferta de acordare a masurilor reparatorii
Prin sentinta civila nr. 30 din 11 ianuarie 2006, pronuntata de Tribunalul Harghita in dosarul nr. 842/2005, s-a admis actiunea reclamantilor B.A.H.I. si L.T.I. , impotriva paratei Primaria municipiului Miercurea Ciuc si in consecinta, s-a dispus anularea Dispozitiei nr. 656 din 9 martie 2005, emisa de parata; restituirea in natura a suprafetei de 1750 mp, inscrisa in CF 3610 Jigodin; s-a stabilit masura despagubirii prin echivalent pentru suprafata de 649 mp din aceeasi carte funciara; parata a fost obligata la cheltuieli de judecata in favoarea reclamantilor.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, Primaria municipiului Miercurea Ciuc si a solicitat schimbarea in tot a sentintei atacate si in consecinta, respingerea contestatiei formulate de reclamantii B.A.H.I. si L.T.I. , impotriva Dispozitiei nr. 656 din 9 martie 2005, emisa de apelanta.
Examinand sentinta atacata, prin prisma motivelor de apel si in raport de efectul devolutiv al apelului si avand in vedere actele si lucrarile dosarului, instanta de apel a retinut urmatoarele:
Prin Dispozitia nr. 656 din 9 martie 2005, emisa in baza Legii nr. 10/2001 de Primarul municipiului Miercurea Ciuc, s-a dispus completarea Dispozitiei nr. 282/2003, emisa in temeiul aceleiasi legi, cu oferta de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent pentru terenul in suprafata de 1160 mp, in favoarea reclamantilor L.T.I. si B.A.H.I.
Din actele dosarului rezulta ca in baza Legii nr. 10/2001 reclamantii au solicitat restituirea imobilului situat in Miercurea Ciuc, str. Petofi Sandor, nr. 41, judetul Harghita, inscris in CF nr. 3610 Jigodin, nr. top. 2735/2/1, 2736/21, compus din casa si teren in suprafata de 2401 mp care a apartinut antecesorului lor. Prin Dispozitia nr. 282/2003, emisa de Primarul municipiului Miercurea Ciuc s-a dispus restituirea in natura a constructiei si a terenului in suprafata de 1241 mp (compus din 2 corpuri funciare, unul cu nr. top. 2735/2/1 cu suprafata de 781 mp si unul cu nr. top. 2736/21/2 in suprafata de 460 mp) retinandu-se ca diferenta de teren de 1160 mp nu poate fi restituita in natura, intrucat nu este libera.
Imobilul cu privire la care s-a dispus restituirea in natura a fost predat reclamantilor, care si-au inscris dreptul de proprietate in cartea funciara. Trebuie precizat ca in prezent acest imobil figureaza in CF nr. 6563 Jigodin, fiind transcris in aceasta carte funciara din CF nr. 3610 Jigodin, in care a fost inscris initial
Dispozitia nr. 282/2003 prin care s-a dispus restituirea in natura a constructiei si a suprafetei de teren sus-mentionate nu a fost contestata de reclamanti.
Dispozitia nr. 656/2005, care s-a dat in completarea dispozitiei anterioare, priveste doar suprafata de teren care nu s-a putut restitui in natura si pentru care s-a facut oferta de acordare de masuri reparatorii prin echivalent. Prin aceeasi dispozitie s-a stabilit si valoarea terenului la suma de 589.720.800 lei, echivalent a 17.400 USD. Reclamantii au contestat aceasta dispozitie, invocand faptul ca terenul pentru care s-a propus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent a fost subevaluat.
Pe parcursul judecarii cauzei, reclamantii si-au precizat cererea initiala si au solicitat sa se dispuna restituirea in natura a suprafetei de 1160 mp care nu a fost retrocedata sau a suprafetei de teren ramase libere.
Prima instanta a admis cererea reclamantilor si a dispus restituirea in favoarea acestora a suprafetei de 1750 mp teren, retinand ca din expertiza efectuata in cauza rezulta ca din totalul suprafetei de teren ce a apartinut antecesorului reclamantilor este posibila restituirea acestei suprafete si nu doar a suprafetei de 1241 mp teren care a fost deja predata reclamantilor.
Fata de cele doua dispozitii emise, in speta trebuie avut in vedere faptul ca prin Dispozitia nr. 282/2003, emisa initial s-a stabilit ca este posibila restituirea doar a suprafetei de 1241 mp teren, diferenta de 1160 mp teren nefiind libera. In contextul in care dispozitia mentionata nu a fost contestata sub acest aspect in termenul prevazut de art. 26 din Legea nr. 10/2001, instanta a apreciat ca reclamantii nu mai pot contesta ulterior masurile dispuse prin acea dispozitie, respectiv nu mai pot solicita restituirea in natura a unei suprafete mai mari decat cea care Ie-a fost retrocedata, fiind decazuti din termen. Mai mult, dispozitia emisa ulterior priveste doar acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru terenul nerestituit in natura, iar reclamantii au contestat in termen doar valoarea stabilita. Precizarea cererii initiale, referitoare la restituirea in natura a terenului a fost depusa doar la termenul din 14 septembrie 2005, fiind depasit astfel termenul de 30 de zile prevazut de art. 26 din Legea nr. 10/2001, in care putea fi contestata dispozitia emisa de primar, aspect care, de altfel, a fost invocat si de parat prin completarea la intampinare .
In consecinta, instanta de apel a retinut ca in mod gresit prima instanta a dispus restituirea in natura a unei suprafete de teren mai mari decat cea care a fost restituita initial, intrucat cererea reclamantilor nu putea fi analizata decat prin prisma aspectelor invocate in cererea de chemare in judecata referitoare la valoarea imobilului. De asemenea, nu se mai putea analiza posibilitatea restituirii in natura a unei suprafete mai mari de teren, deoarece aceasta chestiune a fost clarificata prin dispozitia anterioara care, nefiind contestata, a devenit definitiva si dupa cum s-a mai precizat, a si fost executata.
Pe de alta parte, prin raportul de expertiza s-a retinut ca ulterior nationalizarii imobilului in litigiu, cu ocazia dezmembrarilor efectuate, s-ar fi comis unele greseli si in aceste conditii, s-a propus marirea suprafetei corpului funciar nr. 2736/21/2, restituit reclamantilor. Aceasta marire a suprafetei unui corp funciar nu se poate dispune decat printr-o rectificare a inscrierilor din cartea funciara, care presupune analizarea si a inscrierilor deja efectuate in favoarea proprietarilor corpurilor funciare invecinate, or instanta nu a fost investita cu o astfel de cerere si prin urmare, nu putea dispune din oficiu o astfel de masura, care de altfel, nici nu ar fi opozabila celorlalti proprietari tabulari, acestia nefiind parti in proces.
In ceea ce priveste valoarea terenului stabilita prin dispozitia contestata, trebuie precizat ca ulterior emiterii dispozitiei respective a intrat in vigoare Legea nr. 247/2005 si prin Titlul VII al acestei legi, este reglementat regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv. Conform prevederilor art. 16 din acest titlu, valoarea despagubirilor va fi stabilita de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor pe baza evaluarii facute de evaluatorii desemnati de aceasta comisie, dispozitiile legale mentionate fiind aplicabile si in privinta dispozitiilor emise in baza Legii nr. 10/2001, anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 247/2005. Prin urmare, instanta nu poate dispune cu privire la evaluarea terenului sau valoarea despagubirilor, aceasta fiind atributul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, cu mentiunea ca decizia emisa de aceasta comisie poate fi atacata in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Fata de cele ce preced, pentru considerentele aratate, instanta de apel a retinut ca in mod gresit prima instanta a dispus anularea Dispozitiei nr. 656/2005 emisa de Primarul municipiului Miercurea Ciuc si in consecinta, apelul declarat de Primarul municipiului Miercurea Ciuc, fiind fondat, in temeiul art. 296 Cod procedura civila, raportat la art. 26 din Legea nr. 10/2001 a fost admis si s-a dispus schimbarea in tot sentintei atacate si respingerea contestatiei formulata de reclamanti.