Probe. Aplicarea principiului in dubio pro reo. Decizie nr. 719/R din data de 07.12.2005
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Daca din probele administrate in cauza nu rezulta cu certitudine ca inculpatul a savarsit fapta pentru care a fost dedus judecatii, in favoarea acestuia opereaza principiul de drept in dubio pro reo.
Prin sentinta penala nr.328 din 25.02.2004 Judecatoria Tg.Mures a dispus achitarea inculpatului B.B. de sub acuza comiterii infractiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, e, g, i Cod penal cu aplic.art.37 lit.b Cod penal.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg.Mures s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, retinandu-se ca la data de 04.12.1999 in jurul orelor 18,00 impreuna cu martorul C.V.V. s-a deplasat in pasajul Luxor din Tg.Mures si dintr-un autoturism au sustras o geanta in care se gasea suma de 70 milioane lei.
Inculpatul a negat constant savarsirea faptei, iar martorii audiati in cauza nu au putut confirma cu claritate daca inculpatul a participat sau nu la comiterea infractiunii.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul , care prin decizia Tribunalului Mures a fost respins cu privire la aceasta problema de drept, fiind admis pentru alte aspecte.
Impotriva deciziei tribunalului a declarat recurs Parchetul care solicita condamnarea inculpatului pentru comiterea infractiunii de furt calificat.
Recursul nu este fondat.
Vastul probatoriu administrat la instanta de fond si suplimentat in apel a permis in mod pertinent, adoptarea singurei concluzii ce se impunea in cauza, respectiv solutia de achitare a inculpatului. Martorii audiati in cauza nu au demonstrat prin declaratiile lor ca inculpatul B.B. s-ar fi aflat impreuna cu martorul C.V.V. in pasajul Luxor din mun.Tg.Mures. Martorul cheie in aceasta cauza - C.V.V. si-a retractat declaratiile date initial, aratand ca acestea le-a dat pentru a se razbuna pe inculpat, pe care il suspecta ca ar fi intretinut relatii intime cu prietena lui. Probele administrate in cauza si judicios analizate nu permit stabilirea, in mod cert, a vinovatiei inculpatului B.B. , astfel in favoarea acestuia actioneaza principiul de drept in dubio pro reo.
In consecinta, recursul parchetului a fost respins ca nefondat.