Fond funciar. Punere in posesie. Conditii Decizie nr. 609 din data de 08.09.2005
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Prin cererea adresata primei instante, reclamantul R. P. a solicitat, in principal, obligarea paratei Comisia locala de aplicare a legii fondului funciar S. la punerea efectiva in posesie, pe baza de masuratori topografice, delimitare si intarusare, asupra terenurilor atribuite prin cele trei titluri de proprietate anexate - dintre care unul eliberat pe numele reclamantului, iar doua pe cel al mamei sale, R. L., in prezent decedata (filele 4-6, 54 fond). Pretentia concreta a reclamantului a fost motivata prin aceea ca fisele de punere in posesie, in baza carora s-au completat si titlurile de proprietate, au fost emise fara efectuarea masuratorilor in teren, respectiv fara identificarea si delimitarea prin borne a loturilor, imprejurare care il impiedica a intra in posesia faptica a acestora, necunoscandu-le amplasamentul.
Prima instanta a solutionat cauza, in sensul respingerii actiunii reclamantului, rezumandu-se la a retine lipsa calitatii procesuale active a acestuia in privinta terenurilor evidentiate in titlurile de proprietate emise pe numele mamei lui, desi in cauza s-a probat ca aceasta decedase anterior promovarii actiunii in justitie, situatie in care se impunea a se verifica imprejurarea daca in persoana reclamantului era sau nu intrunita cerinta calitatii de mostenitor acceptant al succesiunii defunctei.
In ceea ce priveste terenurile inscrise in titlul de proprietate emis pe numele reclamantului, judecatoria nu s-a preocupat de a verifica in fapt sustinerile acestuia cu privire la neefectuarea punerii in posesie, apreciind ca o astfel de cerere ar fi admisibila numai in cazul in care este constatata in prealabil nulitatea titlului de proprietate existent.
Nici instanta de apel nu a facut demersuri pentru aprofundarea cercetarii pe fond a cauzei deduse judecatii, ignorand, la fel ca si prima instanta, depozitiile martorilor audiati la propunerea reclamantului (filele 44, 56 fond). In schimb, atat judecatoria, cat si tribunalul au concluzionat ca reclamantul a solicitat punerea in posesie asupra altor terenuri decat cele inscrise in fisele de punere in posesie si titlurile de proprietate invocate, fapt contrazis de continutul cererii de chemare in judecata, ca si de cel al declaratiei luate reclamantului de catre prima instanta, in sedinta publica din 18 iunie 2004, cand a aratat ca dupa ce va fi pus efectiv in posesie va hotari daca urmeaza sa atace sau nu titlurile de proprietate eliberate (fila 31 fond).
Mai mult, incalcand principiul disponibilitatii partilor, instanta de apel a dispus din oficiu introducerea in cauza a Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Harghita, parte pe care reclamantul nu a inteles sa o cheme in judecata prin actiunea formulata si care nici nu are - raportat la pretentia concreta dedusa judecatii - calitate procesuala pasiva, punerea in posesie asupra terenurilor, redobandite in baza legii fondului funciar fiind atributul exclusiv al comisiilor locale. Prin aceasta au fost ignorate prevederile art. 129 alin. 6 Cod procedura civila, conform carora, in toate cazurile judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii, ceea ce presupune si dreptul partilor de determina cadrul procesual, prin stabilirea participantilor la proces si a limitelor judecatii, sub aspectul obiectului.
In fine, curtea mai releva imprejurarea ca, desi a fost investit cu solutionarea a doua apeluri - respectiv al reclamantului R. P. si al surorii acestuia, R. L., pentru reprezentarea intereselor careia s-a depus la dosar procura autentificata sub nr. 1344 din 19 noiembrie 2004 (fila 13 apel) - tribunalul s-a pronuntat doar in privinta caii de atac declarate de reclamantul R. P., lasand nesolutionat cel de-al doilea apel. De asemenea, R. L. nu a fost citata pentru nici unul din termenele de judecata in apel, fiind astfel incalcate prevederile art. 85 Cod procedura civila, potrivit carora judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor.
Fata de aspectele anterior prezentate, curtea de apel concluzioneaza ca in privinta recursului dedus judecatii devin incidente prevederile art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, tribunalul, ca instanta a carei hotarare este recurata, solutionand procesul fara a intra in cercetarea fondului si in lipsa unei parti care nu a fost citata la judecata.
Drept consecinta, in baza dispozitiilor legale mentionate, curtea va admite recursul declarat de R. P. si R. L. si, casand in tot hotararea atacata, va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel, urmand ca aceasta, in limitele caracterului devolutiv al caii de atac supuse analizei, sa solutioneze, inclusiv sub aspectul verificarii calitatii procesuale active, si apelul declarat de R. L., prin mandatar R. P. De asemenea, se va limita, in privinta cadrului procesual, la cele statuate prin cererea de chemare in judecata, iar in scopul adoptarii unei solutii juste in cauza, va aprofunda cercetarea fondului cauzei sub aspectul pretentiei concrete a reclamantului, verificand, chiar si prin suplimentarea probatoriului, daca acesta a fost pus efectiv in posesie asupra terenurilor in litigiu. De asemenea, se va verifica si calitatea procesuala a acestuia cu referire la terenurile inscrise in titlurile de proprietate emise pe numele defunctei sale mame - R. L.