Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Conexitatea.Cazul de conexitate prevazut de dispozitiile art.34 lit.d Cod procedura penala. Conditii. Decizie nr. 1193 din data de 02.11.2011
pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia

Conexitatea.Cazul de conexitate prevazut de dispozitiile art.34 lit.d Cod procedura penala. Conditii.

Conexarea unor cauze prealabil verificarii regularitatii actului de sesizare a instantei este nelegala in conditiile in care cererea de conexare a cauzelor se solutioneaza, potrivit art.301 si art.302 C.proc.pen. dupa constatarea daca instanta este sesizata potrivit legii, aspect care rezulta implicit si din succesiunea reglementarilor cuprinse in cele trei articole: art.300, art.301 si respectiv art.302 din Codul de procedura penala.
Retinerea ca intreaga activitate infractionala a inculpatilor, care formeaza obiectul a doua cauze distincte, se refera la obiecte de patrimoniu de o valoare inestimabila nu este suficienta pentru a se constata existenta unei legaturi intre infractiunile deduse judecatii in cele doua cauze, si ca atare nu se poate considera ca reunirea cauzelor in cursul judecatii se impune pentru o mai buna infaptuire a justitiei, cu atat mai mult cu cat cele doua dosare se aflau in stadii procesuale diferite si astfel s-a incalcat dreptul inculpatilor dar si al celorlalte parti din prima cauza la judecarea cauzei lor intr-un termen rezonabil.

Sectia penala - Decizia penala nr. 1193/02 noiembrie 2011

Prin sentinta penala nr. 884 din 27 iunie 2011 pronuntata de Judecatoria Deva in dosarul nr.04652/221/2010 s-a admis exceptia referitoare la efectuarea cercetarii penale de un alt organ decat cel competent si in baza art. 332 C. p. p. s-a dispus restituirea cauzei privind pe inculpatii:
1.R.H.C., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; complicitate la furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 26 C. p. rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
2.I.L. , trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; complicitate la furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 26 C. p. rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
3.J.D.S. , trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.; furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
4.C.C. , trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. Nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.; furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.; furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
5.B.I. si L.V., trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. b, alin. 3 C. p.(modificat prin Lg. nr. 140/1996) cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p.;
6.L.I., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural national prev. si ped. de art. 280/1 C. p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C. p.;
7.M.D., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; santaj prev. si ped. de art. 194 alin. 1 C. p.; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. nr. 182/2000; furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
8.O.L.O., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.;
9.P.R.M., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.;
10.D.E., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a si alin.3 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., art.74 lit.c C.p.;
11.C.S.R., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a si alin.3 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.;
12.C.S.M., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate intr-un sit arheologic prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Legea nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.; furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, alin.2 lit.a si alin.4 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.;
13.T.A., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; abuz in serviciu contra intereselor publice prev. de art.248 C.p. rap. la art.248/1 C.p.; complicitate la furt calificat prev. si ped. de art.26 C.p. rap. la art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a si alin.3 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.;
14.G.A., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; abuz in serviciu contra intereselor publice prev. de art.248 C.p. rap. la art.248/1 C.p.; complicitate la furt calificat prev. si ped. de art.26 C.p. rap. la art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a si alin.3 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si partile responsabile civilmente SC V.O. SRL Deva, cu sediul in Deva, str. E.G., bl.X, ap.X, jud. Hunedoara; SC G.P. SRL Beriu, cu sediul in com. B. nr.X, jud. Hunedoara; SC "P.S." SRL cu sediul in com. O. de S., sat C. nr.X, jud. Hunedoara; SC A.B. SRL Orastie, cu sediul in O., str. N.B., bl.X, sc.X, ap.X, jud. Hunedoara in contradictoriu cu partea civila Statul Roman prin Ministerul Culturii si Cultelor cu sediul in Bucuresti, Sos. K. nr.X, sector 1, impreuna cu dosarul care contine "discul si tija detector" - corpurile delicte inregistrate la pozitia 24/2009 in registrul de corpuri delicte aflat la grefa Judecatoriei Deva la Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.
Au fost mentinute toate masurile asiguratorii dispuse in cauza.
S-au respins exceptiile invocate referitoare la nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala, nelegalitatea actului de sesizare si competenta dupa materie si calitatea persoanei.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca inculpatii au fost trimisi in judecata prin rechizitoriile nr. 151/P/2005 si, respectiv nr. 440/P/2008 ale Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia si inregistrate la aceasta instanta sub nr. 04652/221/2008, (dosare reunite in baza incheierii penale din data de 29.03.2011), iar in cauza, chiar daca prejudicial creat nu a fost produs in mod direct de lucratorii de politie - inculpatii T.A. si G.A., prin actiunea lor infractionala acestia au contribuit - prin neindeplinirea cu stiinta, a atributiilor de serviciu in vederea prevenirii savarsirii de infractiuni contra patrimoniul cultural national, permitand comiterea unor furturi cu consecinte deosebit de grave, valoarea sa cifrandu-se la 4.601.075 Euro.
Or, potrivit <LLNK 12006 54 10 202 13 89>art. 13 astfel cum a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 54 din 9 martie 2006, publicata in MO nr. 226 din 13 martie 2006, prin inlocuirea denumirii "Parchetul National Anticoruptie" cu denumirea "Directia Nationala Anticoruptie".
(1^2) Directia Nationala Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 215 alin. 1, 2, 3 si 5, art. 246, 247, 248 si 248^1 din Codul penal, al infractiunilor prevazute la art. 175, 177 si 178-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
In ceea ce priveste exceptiile invocate de inculpati, instanta a apreciat ca acestea sunt neintemeiate pentru urmatoarele motive:
1.Nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala.
Este bine cunoscut ca atunci cand mai multe persoane isi alatura eforturile, urmarind acelasi scop, sansele lor de reusita sunt mult mai mari. Asocierea sporeste forta lor de actiune, le da mai multa fermitate si ii face pe membrii grupului sa inlature mai usor dificultatile ce ar putea aparea. Daca scopul urmarit consta in savarsirea uneia sau mai multor infractiuni, asocierea datorita acestui scop, constituie prin ea insasi, independent de infractiunea sau infractiunile proiectate, o fapta periculoasa pentru societate. Presupunand acordul de vointa al mai multor faptuitori de a savarsi una sau mai multe infractiuni, planuirea in comun a executarii acestora, repartizarea rolului care va reveni fiecaruia, asocierea in vederea savarsirii de infractiuni reprezinta prin simpla sa existenta, o grava amenintare pentru valorile sociale ocrotite de lege, pentru ordinea si linistea publica.
De aceea in raport cu infractiunea sau infractiunile proiectate, asocierea pentru savarsirea de infractiuni constituie, in esenta, un act de pregatire. Dar tocmai acest act de pregatire reprezinta, prin el insusi pericol social, drept pentru care interventia legiuitorului e pe deplin justificata, avand menirea de a curma inca din aceasta faza activitatea care ameninta sa se transforme in savarsirea de infractiuni.
Raportat la pericolul social pe care-l reprezinta fapta, legea e chemata sa incrimineze nu doar constituirea unei asocieri pentru savarsirea de infractiuni, dar si initierea constituirii, precum si aderarea sau ajutorul dat sub orice forma unei asemenea asocieri. Drept pentru care legiuitorul a incriminat-o in art. 323 Cp sub denumirea de asocierea pentru savarsirea de infractiuni.
Daca fapta consta in initierea constituirii unei asocieri, infractiunea poate fi savarsita de o singura persoana, motiv care o face sa se deosebeasca de grupul infractional organizat.
Daca fapta consta in constituirea asocierii, fiind vorba de un acord de vointa, infractiunea presupune intotdeauna o pluralitate de faptuitori, neinteresand numarul acestora in cazul art. 323 Cp.
Pe cand Legea nr. 39/2003 defineste in art. 2 lit. a ce inseamna grup infractional organizat, adica acel grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Tocmai de aceea nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului;
Este adevarat ca in cazul ambelor infractiuni, faptuitorii se asociaza in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni.
Asocierea se realizeaza prin actiunea fiecaruia dintre persoanele care inteleg sa-si uneasca eforturile si presupune un consens neechivoc, o intelegere stabilita intre acele persoane de a se asocia, de a se supune unei discipline, de a actiona potrivit unui plan, pentru savarsirea uneia sau mai multor infractiuni.
In cazul art. 323 Cp e vorba de savarsirea uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele aratate in art. 167 Cp, adica cele mai grave infractiuni contra statului. Nu intereseaza despre ce anume infractiune e vorba; poate fi oricare din infractiunile prevazute in legislatia noastra penala.
Pe cand in cazul grupului infractional organizat e vorba de un grup structurat, ce actioneaza in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni grave.
In speta, exista de fapt niste asociatii infractionale organizate in mod primitiv, dominate de concurenta acerba in scopul insusirii pe nedrept a bunurilor de patrimoniu ce formeaza obiectul material al infractiunilor. Inculpatii au declarat ca nu se cunosc cu totii intre ei. Si tocmai contrarietatea de interese existenta intre membrii acestor asociatii duce la concluzia ca nu se poate vorbi de unul sau mai multe grupuri infractionale organizate, intrucat n-a existat o structura bine pusa la punct, care sa actioneze in mod coordonat. Din contra au fost inculpati care au actionat pe cont propriu sau in grupuri restranse (sub numarul de 3 persoane) si s-au folosit doar de membrii acestor grupari pentru a le inlesni comercializarea bunurilor pe piata neagra de antichitati din strainatate. Tocmai concurenta dintre membrii grupului i-au determinat pe inculpati sa actioneze cat mai discret.
Mai mult, institutia grupului infractional organizat este o institutie de drept penal relativ noua, iar infractiunile care sanctioneaza constituirea grupului si aderarea la acesta sunt incriminate doar din anul 2003, fiind introduse prin Legea nr. 39/2003, ori pana atunci, obiectele de patrimoniu nu numai ca au fost sustrase de inculpati, dar au fost si valorificate in afara granitelor tarii, ei profitand de lipsa unei legislatii concrete in domeniu.
Reglementata de dispozitiile art. 255-260 Cpp, terminarea urmaririi penale nu semnifica epuizarea urmaririi penale ca faza a procesului penal, ci doar terminarea activitatii de urmarire de catre organele de cercetare penala.
Momentul final normal al fazei urmaririi penale il constituie trimiterea in judecata, moment in care procurorul este singurul organ competent sa decida asupra solutiilor ce pot fi date in cauza penala.
Pentru ca procurorul sa poata dispune trimiterea in judecata trebuie sa fie realizate, conform art. 262 Cpp, conditiile:
-in cursul urmaririi penale sa fie respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului;
-urmarirea penala sa fie completa si sa existe in cauza probele necesare si legal administrate;
-sa existe fapta penala;
-fapta sa fie savarsita de invinuit sau inculpat;
-invinuitul sau inculpatul sa raspunda penal.
In speta, inculpatii au fost audiati, li s-a permis sa-si propuna probe si le-au fost incuviintate, au fost asistati de aparatori alesi sau din oficiu, li s-a prezentat materialul de urmarire penala si prin urmare nu se poate retine nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala.
2.Nelegalitatea actului de sesizare.
Nulitatea actului de sesizare nu trebuie confundata cu nulitatile de urmarire penala, ci ea vizeaza strict continutul rechizitoriului.
In cazul in care, dupa verificarea lucrarilor de urmarire penala, procurorul constata ca sunt indeplinite conditiile pentru trimiterea in judecata, actul procesual prin care se dispune aceasta solutie e rechizitoriul.
Avand in vedere importanta pe care o prezinta rechizitoriul ca act de sesizare a instantei, legea a acordat o importanta deosebita reglementarii cuprinsului si formei acestuia.
Conform Deciziei nr. 9/2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie, a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la verificarea legalitatii si temeiniciei actului de trimitere in judecata, conf. art. 264 al. 3 Cpp. Aceste dispozitii se interpreteaza in sensul ca rechizitoriul trebuie sa contina mentiunea "verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei", sub semnatura primului procuror (_) sau a procurorului ierarhic superior.
Lipsa acestei mentiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, in conditiile art. 300 al. 2 Cpp, in sensul ca ea poate fi inlaturata, dupa caz, de indata, fie prin acordarea unui termen in acest scop.
Prin urmare, instanta nu este legal sesizata decat in ipoteza in care se constata ca rechizitoriul nu a fost intocmit cu respectarea prevederilor art. 264 C.p.p., ceea ce nu e cazul in speta, instanta atragand atentia inculpatilor la termenul de judecata din data de 29.03.2011 ca rechizitoriul nr. 440/P/2008 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia (aflat in dosarul nr. 4893/221/2010 reunit cu cel prezent) poarta viza mentionata si semnatura procurorului general al acestei unitati de parchet.
3.Necompetenta dupa materie si calitatea persoanei.
In urma modificarilor legislative (intervenite incepand cu Legea 140/1996 prin care s-a modificat art. 209 Cp introducandu-se al.2 lit. a - referitoare la bunurile care fac parte din patrimoniul cultural), judecatoria - ca instanta de prim grad e competenta sa solutioneze infractiunile pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, conform disp. art. 25 Cpp.
Mai mult, ceea ce intereseaza este calitatea pe care inculpatii T.A. si G.A. au avut-o la data comiterii faptelor.
Prin urmare, calitatea de ofiter, respectiv subofiter de politie, nu este de natura a atrage competenta altor instante (Curtea de Apel Alba Iulia pentru inculpatul T. sau Tribunalul Hunedoara pentru inculpatul G.), pentru ca primul (inculpatul T.) a dobandit calitatea de organ de cercetare al politiei judiciare numai din data de 11.05.2005, ulterior savarsirii infractiunilor, iar celalalt (inculpatul G.) a fost trecut in rezerva la data de 22.11.2000 si nu a avut niciodata calitatea de organ de cercetare al politiei judiciare, astfel cum reiese din adresa nr. 103140/7.04.2011 emisa de MAI - IGPR - Directia Management Resurse Umane (f.X dos. inst.)
Impotriva acestei solutii au declarat recurs in termenul legal Parchetul de pe langa Judecatoria Deva si partea responsabila civilmente S.C. G.P. S.R.L. B., invocand aspecte de nelegalitate .
In motivarea recursului, procurorul a aratat ca in mod nelegal prin practicaua incheierii din 29.03.2011 instanta a dispus reunirea cauzelor ce formeaza obiectul dosarelor nr. 4893/221/2010 si nr.04652/221/2008 avand in vedere urmatoarele:
- solutia instantei are caracter prematur, intrucat verificarea fondului cauzei si constatarea existentei vreunui caz de conexitate sau indivizibilitate nu poate fi efectuata decat dupa citirea actului de sesizare , dupa ce in prealabil instanta a constatat ca este legal sesizata
- daca in dosarul nr.04652/221/2008 instanta incepuse cercetarea judecatoreasca , fiind deja audiati atat inculpatii cat si 8 dintre martorii propusi prin rechizitoriu, in dosarul nr. 4893/221/2010 nu s-a ajuns la verificarea legalitatii actului de sesizare, mai mult nu s-a dat citire acestuia, pentru a se constata in sedinta publica eventualele legaturi existente intre inculpatii din cele doua dosare
- ulterior admiterii cererii de reunire a cauzelor, instanta a constatat ca este legal sesizata
- in mod gresit instanta a omis sa se pronunte asupra cererii de reunire a cauzelor in dispozitivul incheierii de sedinta, limitandu-se sa faca mentiuni cu privire la aceasta masura doar in practicaua incheierii, constatandu-se astfel o neconcordanta intre practica si dispozitiv
- in cauza nu se regasea cazul de conexitate prev. de art.34 lit.d C.proc.pen., intrucat nu numai ca o parte din inculpatii din cele doua cauze nu se cunosteau , dar mai mult acestia au actionat separat , existand o concurenta acerba in scopul dobandirii ilicite si astfel nu este indeplinita conditia privind existenta unei legaturi intre infractiunile deduse judecatii; totodata, nici a doua conditie privind reunirea cauzelor sa se impuna pentru o mai buna infaptuire a justitiei nu este indeplinita deoarece prin reunirea cauzelor s-a condus la tergiversarea judecarii celor 10 inculpati din dosarul dosar care nu comporta discutii sub aspectul competentei
De asemenea, s-a aratat ca sentinta penala recurata este nelegala si sub aspectul omisiunii instantei de a se pronunta asupra unor cereri esentiale pentru parti , de natura sa garanteze drepturile lor si sa influenteze solutia procesului , prin aceea ca desi la termenul din 27.06.2011 procurorul a solicitat in temeiul art.38 C.pr.pen. in interesul unei bune judecati, disjungerea cauzei cu privire la inculpatii T.A. si G.A., instanta a omis a se pronunta cu privire la cererea de disjungere formulata.
Astfel, chiar daca cererea a fost formulata de catre procuror aceasta prezenta caracter esential pentru parti fiind de natura a le garanta dreptul la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil
In consecinta, s-a solicitat admiterea recursului , casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond care sa procedeze la disjungerea cauzei si formarea a trei dosare distincte, respectiv dosarul initial 04652/221/2008, un nou dosar privind pe inculpatii D.E., C.S.R. si C.S.M. si un al treilea dosar penal privind pe inculpatii T.A. si G.A.
Prin recursul formulat partea responsabila civilmente S.C. G.P. S.R.L. Beriu a solicitat casarea hotararii atacate in ceea ce priveste mentinerea masurii asiguratorii si, in rejudecare, infirmarea ordonantei de luare a masurilor asiguratorii emise la 10.05.2010, acest act al procurorului fiind luat de un organ necompetent, anularea procesului verbal de aplicare a sechestrului asigurator din aceeasi data,. Masura fiind aplicata in baza unui act emis de un organ necompetent si revocarea masurii sechestrului asigurator dispuse de procuror.
In motivarea recursului s-au aratat, in esenta, urmatoarele:
- hotararea instantei de fond este nemotivata sub aspectul solutiei pronuntate cu privire la mentinerea masurilor asiguratorii
- la data introducerii recurentei in cauza in calitate de parte responsabila civilmente numita J.M.E. era asociat unic si actionar al societatii, iar aplicarea sechestrului asigurator s-a facut in lipsa acesteia
- organul judiciar nu a verificat calitatea titularului dreptului de proprietate al bunurilor sechestrate
- inculpatii C. au devenit actionari ai societatii in anul 2003, deci ulterior datelor cand au fost savarsite faptele
- la datele cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva inculpatilor C. acestia nu mai erau actionari la societate, iar in sarcina asociatului unic al societatii de la acea data nu s-a retinut nicio fapta de natura penala
- introducerea societatii in cauza in calitate de parte responsabila civilmente este nelegala, fiind contrara dispozitiilor art.24 alin.3 C.pr.pen. si art.1000 alin.3 C.civil
- nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art.168 C.pr.pen ca paguba cauzata partii civile sa fie produsa prin infractiunile savarsite de prepusii inculpati in functiile incredintate de societatea comerciala
- obligatia de refacere a urmaririi penale trebuie sa se rasfranga si asupra celorlalte masuri cu care actele de urmarire penala se afla in legatura de cauzalitate
- nerespectarea dispozitiilor privind competenta dupa materie este sanctionata cu nulitatea absoluta, nulitate care trebuia extinsa si asupra masurilor luate in baza actelor nule
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor aduse, a actelor si lucrarilor dosarului, a cazurilor de casare invocate, respectiv cele prevazute de art.385 ind.9 pct.17.ind. 2 si pct.10, precum si din oficiu, sub toate aspectele de legalitate si temeinicie, conform art. 385/6 Cod procedura penala, Curtea de Apel constata urmatoarele :
Judecatoria Deva a fost sesizata la data de 5.08.2008 cu rechizitoriul procurorului din 5.08.2008 dat in dosarul de urmarire penala nr.151/P/2005 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, rechizitoriu inregistrat sub nr.04652/221/2008 si prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
1.R.H.C., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; complicitate la furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 26 C. p. rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
2.I.L., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; complicitate la furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 26 C. p. rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
3.J.D.S., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.; furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
4.C.C. , trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. Nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.; furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.; furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
5.B.I. si L.V., trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. b, alin. 3 C. p.(modificat prin Lg. nr. 140/1996) cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p.;
6.L.I., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural national prev. si ped. de art. 280/1 C. p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C. p.;
7.M.D., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; santaj prev. si ped. de art. 194 alin. 1 C. p.; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. nr. 182/2000; furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b si alin. 4 C. p. cu aplic. art. 280/1 alin. 2 C. p. si art. 41 alin. 2 C. p.;
8.O.L.O., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.;
9.P.R.M., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Lg. nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.;
Prin acelasi rechizitoriu s-a dispus, in baza art.38 rap. la art.45 alin.1 C.proc.pen. disjungerea cauzei cu privire la alti invinuiti, printre care si inculpatii D.E., C.S.R., C.S.M., T.A. si G.A. formandu-se dosarul nr. 440/P/2008.
Prin incheierea de sedinta din 13.10.2009 instanta a procedat la audierea inculpatilor prezenti si incuviintat cererile in probatiune formulate, pana la termenul din data de 20.03.2011 fiind audiati 3 martori.
La data de 3.06.2010 a fost inregistrat la Judecatoria Deva sub nr. 4893/221/2010 rechizitoriul procurorului din 31mai 2010 dat in dosarul de urmarire penala nr.440/P/2008 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor :
1.D.E., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a si alin.3 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., art.74 lit.c C.p.;
2.C.S.R., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a si alin.3 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.;
3.C.S.M., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate intr-un sit arheologic prev. si ped. de art. 73 alin. 1 din Legea nr. 182/2000 cu aplic. art. 41 alin 2 C. p.; furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, alin.2 lit.a si alin.4 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.;
4.T.A., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; abuz in serviciu contra intereselor publice prev. de art.248 C.p. rap. la art.248/1 C.p.; complicitate la furt calificat prev. si ped. de art.26 C.p. rap. la art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a si alin.3 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.;
5.G.A., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de: asociere in vederea savarsirii de infractiuni prev. si ped. de art. 323 C. p; abuz in serviciu contra intereselor publice prev. de art.248 C.p. rap. la art.248/1 C.p.; complicitate la furt calificat prev. si ped. de art.26 C.p. rap. la art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a si alin.3 C.p. rap. la art.280/1 alin.2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.
Prin incheierea de sedinta din 20.03.2011 instanta, in baza dispozitiilor art.34 lit.d C.proc.pen., a dispus reunirea celor doua cauze, cu motivarea ca initial a existat un singur dosar de urmarire penala care pe parcursul derularii cercetarii a fost impartit, desi intreaga activitate infractionala se referea la obiecte de patrimoniu de o valoare inestimabila , unele au fost gasite si aduse in tara, pentru celelalte se fac demersuri pentru a fi restituite, si astfel se apreciaza ca exista o legatura stransa intre infractiunile retinute in rechizitoriul din dosarul nr. 046527221/2008 cu cele existente in dosarul nr.4893 /221/2010 tinand cont totodata mai ales de faptul ca in procesul penal o persoana poate avea o singura calitate, ori de inculpat ori de martor .
De asemenea, s-a apreciat ca in acest mod se poate forma o parere asupra intregii situatii motiv pentru care se impune reunirea celor doua dosare in mod stringent.
Prin aceeasi incheiere, in baza art.300 rap.la art.264 si art.263 instanta a considerat ca a fost legal sesizata.
Curtea de Apel constata ca in mod nelegal instanta de fond a procedat la conexarea celor doua dosare, prealabil verificarii regularitatii actului de sesizare a instantei, respectiv rechizitoriul din 31 mai 2010, in conditiile in care cererea de conexare a cauzelor se solutioneaza, potrivit art.301 si art.302 C.proc.pen. dupa constatarea daca instanta este sesizata potrivit legii, aspect care rezulta implicit si din succesiunea reglementarilor cuprinse in cele trei articole: art.300, art.301 si respectiv art.302 din Codul de procedura penala.
De asemenea, in cauza nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art.34 lit.d C.proc.pen., neavand nicio relevanta in cauza faptul ca initial a existat un singur dosar de urmarire penala care pe parcursul derularii cercetarii a fost impartit , faptele din cele doua cauze fiind distincte iar retinerea ca intreaga activitate infractionala se referea la obiecte de patrimoniu de o valoare inestimabila nu este suficienta pentru a se constatat existenta unei legaturi intre infractiunile deduse judecatii. Disjungerea initiala a cauzei in cursul urmaririi penale a fost cauzata tocmai pentru ca cercetarile nu erau finalizate decat cu privire la primii inculpati trimisi in judecata si ca atare nu se poate considera ca reunirea cauzelor in cursul judecatii se impune pentru o mai buna infaptuire a justitie, cu atat mai mult cu cat cele doua dosare se aflau in stadii procesuale diferite si astfel s-a incalcat dreptul inculpatilor dar si al celorlalte parti din cauza 04652/221/2008 la judecarea cauzei lor intr-un termen rezonabil, indiferent de apararile formulate de inculpati in sensul restituirii in intregime a cauzei la procuror.
Pentru aceste motive, instanta constata ca sunt fondate criticele aduse hotararii prin recursul exercitat de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Deva sub aspectul lipsei intrunirii conditiilor prevazute de art.34 lit.d C.proc.pen. privind conexarea celor doua cauze.
Pe de alta parte, solicitarea de a se dispune formarea a doua dosare distincte, care sa priveasca unul pe inculpatii D.E., C.S.R. si C.S.M. si al doilea pe inculpatii T.A. si G.A., nu poate fi primita, intrucat in acest caz sunt indeplinite conditiile art.34 lit.d C.proc.pen., partile sunt aceleasi, prejudiciul este comun iar stadiul procesual este de asemenea acelasi.
In ceea ce priveste invocarea, prin acelasi recurs, a faptului ca in mod gresit instanta a omis sa se pronunte asupra cererii de reunire a cauzelor in dispozitivul incheierii de sedinta, limitandu-se sa faca mentiuni cu privire la aceasta masura doar in practicaua incheierii, constatandu-se astfel o neconcordanta intre practica si dispozitiv, se constata ca acesta este nefundat, intrucat potrivit dispozitiilor art.354 C.proc.pen. hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei trebuie sa cuprinda o parte introductiva , o expunere si dispozitivul, iar in cauza de fata incheierea de sedinta din 29.03.2011 cuprinde mentiunile prevazute de art.305 C.proc.pen., inclusiv masurile dispuse de instanta, indiferent de locul consemnarii lor.
Nici cazul de casare prevazut de art.385 ind.9 pct.10 C.proc.pen. nu poate fi retinut in prezenta cauza, intrucat, pe de o parte instanta , prin restituirea cauzei in intregime la procuror s-a pronuntat implicit asupra cererii de disjungere formulate la termenul din 27.06.2011 de procuror, iar pe de alta parte omisiunea mentionarii exprese a respingerii acestei cereri nu a produs inculpatilor T. si G. nicio vatamare, in conditiile in care acestia oricum nu au solicitat disjungerea cauzei.
Solutia instantei de fond este legala in ceea ce priveste restituirea la procuror a cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. 440/P/2008 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, raportat la dispozitiile art. 13 din O.U.G.nr.43/2002, retinand ca , desi prejudiciul creat nu a fost produs in mod direct de lucratorii de politie - inculpatii T.A. si G.A., prin actiunea lor infractionala acestia au contribuit - prin neindeplinirea cu stiinta, a atributiilor de serviciu in vederea prevenirii savarsirii de infractiuni contra patrimoniul cultural national, permitand comiterea unor furturi cu consecinte deosebit de grave, valoarea sa cifrandu-se la 4.601.075 Euro.
Totodata, Curtea constata ca exceptiile invocate referitoare la nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala, nelegalitatea actului de sesizare si competenta dupa materie si calitatea persoanei sunt neintemeiate.
Pentru considerentele ce preced si avand in vedere dispozitiile art.385 ind.15 pct.2 lit.d C.proc.pen., a admis recursul declarat de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Deva impotriva sentintei penale nr. 884/27.06.2011 pronuntata de Judecatoria Deva in dosarul nr. 04652/221/2008.
A casat sentinta penala atacata, precum si incheierea de sedinta din 29.03.2011, numai sub aspectul solutionarii exceptiei referitoare la efectuarea cercetarii penale de un alt organ decat cel competent si in ceea ce priveste dispozitia de reunire a dosarelor nr.4893/221/2010 la dosarul nr.10452/221/2008 prin incheierea de sedinta din 29.03.2011 si, procedand la rejudecare in aceste limite:
A disjuns cauza avand ca obiect rechizitoriul procurorului din 5.08.2008 dat in dosarul de urmarire penala nr.151/P/2005 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, inregistrat in dosarul nr. 04652/221/2008 al Judecatoriei Deva si a trimis cauza spre continuarea judecatii la Judecatoria Deva.
In baza art.332 C.proc.pen. a restituit procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia cauza avand ca obiect rechizitoriul procurorului din 31.05.2010 dat in dosarul de urmarire penala nr.440/P/2008 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, inregistrata la Judecatoria Deva sub nr. 4893/221/2010 pentru a proceda conform art.268 alin.1 C.proc., in vederea refacerii urmaririi penale avand in vedere nerespectarea dispozitiilor privitoare la competenta dupa materie (in calitate de organ judiciar initial sesizat cu savarsirea faptelor penale, acesta urmeaza sa-si decline competenta catre Directia Nationala Anticoruptie, conform art. 45 C. proc. pen.).
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale atacate.
Referitor la recursul partii responsabile civilmente S.C. G.P. S.R.L., Curtea constata ca aceasta invoca, pe de o parte aspecte legate de fond, privind calitatea sa procesuala si care nu poate face obiectul prezentului recurs, intrucat analiza incidentei dispozitiilor art.1000 alin.3 C. civil si a existentei raportului de prepusenie nu se poate face decat odata cu pronuntarea unei hotarari cu privire la solutionarea pe fond a actiunii civile.
Recurenta invoca de asemenea aspecte legate de momentul la care inculpatii C. au fost actionari ai societatii, aspecte care de asemenea nu pot fi analizate printr-o hotarare de desesizare si restituire a cauzei la procuror, cu atat mai mult cu cat plangerea formulata impotriva masurilor asiguratorii dispuse a fost respinsa prin hotarare definitiva.
Dispozitiile art.332 alin.3 C.proc.pen. prevad obligativitatea instantei de a se pronunta asupra masurilor asiguratorii dispuse, dar nu printr-o analiza a aspectelor de fond, ci raportat la motivele pentru care se dispune restituirea cauzei la procuror, aspectele invocate in recurs putand constitui eventual fundamentul unei plangeri formulate conform art.168 C.proc.pen., pe care recurenta o va putea adresa eventual procurorului competent, dupa primirea dosarului.
Din acest punct de vedere s-a invocat nulitatea masurilor dispuse si aplicate, ca urmare a necompetentei organului de urmarire penala , insa potrivit dispozitiilor art.332 alin.1 coroborat cu art.268 C.proc.pen., ca urmare a restituirii cauzei la procuror, acesta este obligat sa ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent u, situatie in care raman valabile masurile asiguratorii luate.
Concluzionand, in cauza de fata, desi instanta de fond nu a redat motivele pentru care a mentinut masurile asiguratorii dispuse, fiind consecinta restituirii cauzei la procuror, solutia pronuntata este temeinica si legala, iar recursul formulat este nefondat, urmand a fi respins, conform art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.proc.pen.

Sursa: Portal.just.ro