Unitatile administrativ teritoriale pot avea capacitate procesuala si sunt numai reprezentate de primarii, care, insa nu pot avea calitate procesuala in cauzele supuse judecatii
art. 21(1), art. 62(1) din Legea 215/2001
Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. In justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean iar primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie.
Curtea de Apel Ploiesti - Sectia de conflicte
de munca si asigurari sociale - decizia nr.
441 din 4 martie 2010.
Prin actiunea inregistrata pe rolul tribunalului, reclamanta P T a chemat in judecata pe parata Primaria, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa se dispuna anularea dispozitiei nr.2578/19.11.2008, obligarea paratei sa-i acorde tichetele cadou in suma de cate 500 lei pentru evenimentele din 01.12.2008, Craciun 2008, sa-i achite prima de Craciun 2008 reprezentand un salariu mediu brut de 1500 lei, daune morale de 100.000 lei, precum si cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca este salariata paratei indeplinind functia de audit financiar, insa parata, cu rea-credinta, a sanctionat-o cu mustrare prin dispozitia sus-mentionata, fara niciun motiv si refuza sa-i achite drepturile salariale solicitate.
La data de 19.03.2009 si la data de 04.05.2009, reclamanta si-a completat actiunea, solicitand obligarea paratei la acordarea tichetelor cadou aferente si sarbatorii de 8 Martie sau contravaloarea acestora de 500 lei, anularea dispozitiei nr.277/10.03.2009 privind incetarea contractului sau de munca, repunerea partilor in situatia anterioara prin reincadrarea sa in functia de audit financiar, plata drepturilor salariale de la 10.03.2009 pana la reincadrarea efectiva, a unor daune morale de 100.000 lei, plata primei de Paste 2009 si a tichetelor cadou cu ocazia Pastelui 2009, motivand ca, in mod nelegal, i-a incetat contractul de munca, ceea ce reprezinta un abuz din partea conducerii paratei.
Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, atat timp cat reclamanta nu-si exercita atributiile de serviciu si nu are dreptul la incasarea sumelor solicitate. De asemenea, parata a formulat intampinare la cererea completatoare, solicitand respingerea acesteia.
Dupa administrarea probatoriilor, prin sentinta civila nr.1924 din data de 12 noiembrie 2009 pronuntata de tribunalul, s-a admis in parte actiunea completata, s-au anulat dispozitiile nr.2578/19.11.2008 si nr.277/10.03.2009, a fost obligata parata sa acorde reclamantei tichetele cadou in suma de 500 lei pentru fiecare din evenimentele de 1 Decembrie 2008 si Craciun 2008, prima de Craciun 2008 reprezentand un salariu mediu brut in cuantum de 1500 lei, prima de Paste 2009 si tichetele cadou acordate cu ocazia Pastelui 2009, s-a respins capatul de cerere formulat de reclamanta privind obligarea paratei la daune morale in cuantum de 100.000 lei.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata Primaria criticand-o ca nelegala si netemeinica in baza art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, aratand ca nu are calitate procesuala pasiva in cauza, ci numai comuna prin primar poate sta in judecata. De asemenea, se arata ca instanta de fond a facut o gresita coroborare a actelor si lucrarilor dosarului, deoarece rezulta din probele administrate abaterile disciplinare de care se face vinovata recurenta. Mai mult decat atat, recurenta considera ca instanta de judecata trebuia sa analizeze fiecare dispozitie in parte. Pe de alta parte, s-a aratat ca instanta de fond a omis sa se pronunte cu privire la doua capete de cerere, respectiv, cu privire la cererea de reincadrare a contestatoarei pe postul de audit financiar si plata drepturilor banesti, incepand cu 10.03.2009 pana la reincadrare.
Prin decizia civila 441 din 4 martie 2010, Curtea de Apel Ploiesti a admis recursul, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de fond retinand ca, in baza art. 21(1) din Legea 215/2001, modificata si republicata, unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Potrivit art. 62(1) din aceeasi lege, primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie.
Ca atare, in mod eronat instanta de fond a considerat ca, in cauza supusa judecatii, Primaria are calitate procesuala pasiva, deoarece numai localitatea poate sa stea in judecata in calitate de persoana juridica. Ca atare, cauza s-a judecat in fata instantei de fond in contradictoriu cu o persoana lipsita de calitate procesuala pasiva.
In plus, Curtea constata ca instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la doua capete de cerere, respectiv, cu privire la reincadrarea contestatoarei in functia de audit financiar, precum si cu privire la plata drepturilor banesti solicitate de acesta incepand cu 10.03.2009, pana la reincadrare in conformitate cu disp. art. 78 Codul Muncii.