Plangere impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata. Sentinta pronuntata ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010. Inadmisibilitatea recursului
Procedura civila si penala
Decizia penala nr. 504/13 octombrie 2011 Examinand actele si lucrarile dosarului se constata ca prin sentinta penala nr. 176 din 14 decembrie 2010, pronuntata in dosarul nr. xxxx/217/2010 al Judecatoriei Darabani, judetul Botosani, in temeiul art. 278 ind.1 alin. 8 lit. a Cod procedura penala, a fost respinsa, ca nefondata plangerea formulata de petentul R. D., domiciliat in mun. Dorohoi, str. X, nr. Y, bl. Z, et. T, ap. U, jud. Botosani.
S-a mentinut solutia de neincepere a urmaririi penale dispusa prin Rezolutia nr. 210/P/2010 din 20.09.2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria Darabani.
A fost obligat petentul sa plateasca statului suma de 30 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in urma examinarii dosarului de urmarire penala, ca prin plangerea introdusa la data de 22.11.2010 si inregistrata sub nr.xxxx/217/2010, petentul R. D., in temeiul art. 2781 Cod procedura penala, a solicitat desfiintarea Ordonantei data in data de 20.09.2010 in dosarul nr.210/P/2010 de Parchetul de pe langa Judecatoria Darabani si a Ordonantei nr. 1659/II/2 data de Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani, in contradictoriu cu intimatii C. C. , S. M., J. G., S. C. - S., M. L. si V. C., solicitand a fi retinuta cauza pentru judecare, probatoriul administrat dovedind vinovatia intimatilor.
Cercetand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, prima instanta a retinut ca impotriva intimatilor s-au efectuat cercetari sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 289 si 291 Cod penal, dispunandu-se neinceperea urmaririi penale, in cauza fiind aplicabile prevederile art.10 lit. d Cod procedura penala.
Din actele dosarului rezulta ca, petentul R. D. a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor apartinand parintilor acestuia, R. E. si R. Dx. si in urma cererii depuse a fost eliberata adeverinta nr.xxx din 08.03.1991 conform careia s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 2,79 ha pe numele R. D., L. P., C. A., B. A., P. M.si V. T. toti in calitate de mostenitori ai defunctilor sus-mentionati.
Din adeverinta nr. xxxx din 30.10.2009 eliberata de Primaria comunei Havarna, rezulta ca diferenta dintre suprafata reconstituita prin adeverinta nr.xxx din 08.03.1991 si intreg terenul detinut de parintii petentului este trecuta in titlul nr.xxxxx din 23.06.2002 eliberat pe numele cumnatului petentului V. C. ( casatorit cu V. T.) si in titlul de proprietate nr.xxxxx din 04.07.1994 eliberat pe numele L. P. (sotul nepoatei sale).
Din actele dosarului de urmarire penala rezulta ca intimatii au fost si sunt angajati ai Primariei comunei Havarna, in perioada in care s-au emis titlurile de proprietate, titluri care au fost intocmite conform prevederilor legale neexistand date potrivit carora intimatii sa fi atestat aspecte necorespunzatoare adevarului sau ca prin omisiune cu stiinta nu au inserat unele date cu ocazia intocmirii acestor titluri.
De asemenea, din intreg probatoriul administrat nu rezulta ca, vreuna din persoanele reclamante a folosit vreun inscris cunoscand ca este fals, drept pentru care, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de fals intelectual sub aspectul laturii obiective si nici ale infractiunii de uz de fals sub aspectul laturii obiective si a laturii subiective.
Atat timp cat intreaga suprafata de teren a parintilor petentului a fost reconstituita in favoarea mostenitorilor nu-i ramane petentului decat sa rezolve pe cale civila atribuirea efectiva in posesie a terenurilor in urma iesirii din indiviziune, in cadrul careia are posibilitatea solicitarii raportarii inzestrarii primite de fiecare dintre mostenitori.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs petentul R. D., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, invocand probleme legate de fondul cauzei.
La termenul de astazi, din oficiu, instanta a pus in discutie exceptia inadmisibilitatii recursului declarat, justificat de faptul ca, sentinta atacata cu recurs a fost pronuntata la data de 14 decembrie 2011, data la care era in vigoare Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor.
Prin aceasta lege au fost modificate dispozitiile art. 2781 alin. 10 Cod procedura penala, care prevedeau ca hotararea judecatorului pronuntata conform alin. 8 lit. a si b Cod procedura penala poate fi atacata cu recurs, in sensul ca s-a prevazut ca aceasta hotarare, pronuntata conform alin. 8 este definitiva.
Prin urmare, cum petentul a atacat cu recurs o hotararea care este definitiva, conform legii, recursul este inadmisibil, urmand a fi respins pe acest temei, conform dispozitiilor art. 38515 pct. 1 lit. a Cod procedura penala.
Vazand si dispozitiile art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, 2