Inadmisibilitatea plangerii impotriva rezolutiei procurorului formulata in baza dispozitiilor art. 278 ind. 1 C.pr.pen. (lipsa calitatii procesuale a petentei - art. 222 alin. 3 C.p.p.) Decizie nr. 127 din data de 03.12.2009
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Inadmisibilitatea plangerii impotriva rezolutiei procurorului formulata in baza dispozitiilor art. 278 ind. 1 C.pr.pen. (lipsa calitatii procesuale a petentei - art. 222 alin. 3 C.p.p.)
Plangerea impotriva rezolutiei procurorului nu poate fi facuta decat de persoanele indicate expres, preotul paroh nedetinand aceasta calitate de la momentul formularii plangerii, neavand nici calitatea de persoana vatamata ori persoana ale carei interese legitime au fost vatamate; iar "mandatul" obtinut ulterior produce efecte juridice doar pentru viitor si in limitele prevazute in dispozitia ierarhului locului.
Curtea de Apel Iasi, sentinta penala nr. 127 din 03.12.2009
Prin sentinta penala nr. 127 din 03.12.2009 a Curtii de Apel Iasi s-a respins ca inadmisibila plangerea formulata de petenta prin reprezentant legal, preot paroh M.D., impotriva rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale din 22.02.2008 data de procurorul D.N.A. - serviciul Teritorial Iasi si din 22.02.2008 data de procurorul-sef serviciu D.N.A. - Serviciul Teritorial Iasi.
Curtea de apel a fost sesizata prin decizia penala nr. 307/19 mai 2009 a Curtii de Apel Iasi, cu judecarea in prima instanta a plangerii penale formulata de petenta Parohia "X." Iasi impotriva rezolutiei D.N.A - Serviciul Teritorial Iasi data in dosarul nr. 43/P/2007.
Prin decizia penala sus-mentionata s-a dispus in temeiul dispozitiilor art. 281 pct. 1 lit. b Cod procedura penala modificat prin Legea nr. 79/26.03.2007, ca instanta competenta a judeca in prima instanta plangerea formulata este curtea de apel, intrucat curtea de apel judeca in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale si de procurorii de la parchetele care functioneaza pe langa aceste instante, precum si de avocati, notari publici, executori judecatoresti si de controlorii financiari ai Curtii de Conturi.
Fata de aceste prevederi si de calitatea de avocat in Baroul Iasi a unui intimat, instanta de control judiciar a constatat ca Tribunalul Iasi a pasit la judecarea plangerii petentei fara a-si verifica competenta.
Potrivit art. 197 alin. 2 Cod procedura penala, dispozitiile relative la competenta dupa materie si dupa calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar potrivit alin. 3 nulitatea nu poate fi inlaturata in nici un mod, putand fi invocata in orice stare a procesului si luandu-se in considerare chiar din oficiu.
Partile au fost legal citate, au fost prezente in instanta, personal si prin reprezentare sau asistati, si-au sustinut interesele si au formulat concluzii scrise.
Curtea a verificat rezolutia atacata pe baza actelor si lucrarilor dosarului cauzei, a tuturor inscrisurilor depuse la dosar si a sustinerilor partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 278 alin. 7 Cod procedura penala raportat la dispozitiile art. 317 Cod procedura penala, retinand urmatoarele:
La data de 07.06.2007 si revenind, la data de 08.12.2007 preotul paroh, in calitate de reprezentant legal al Parohiei a formulat o plangere penala, inregistrata la D.N.A - Serviciul Teritorial Iasi, impotriva intimatilor pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu prevazute de art. 246 si art. 248 Cod penal, fals in acte publice si uz de fals, prevazute de art. 289 Cod penal si art. 291 Cod penal si nerespectarea hotararii judecatoresti, prevazuta de art. 271 Cod penal, precum si a infractiunilor prevazute de art. 246 Cod penal raportat la art. 248 Cod penal si a infractiunilor prevazute de art. 10 si art. 131 din Legea nr. 78/2000, motivand ca aceste persoane, avand calitati juridico-administrative, au instrainat nelegal patrimoniul imobiliar al petentei.
Procurorul a analizat continutul plangerii formulate raportat la actele premergatoare efectuate in cauza.
Analiza procurorului s-a raportat la faptele reclamate si la persoanele descrise in continutul plangerii formulate si al inscrisurilor depuse de petenta.
Intimatii au invocat exceptia inadmisibilitatii plangerii formulate in fata Curtii de Apel Iasi ca instanta de fond.
Preotul paroh, in conformitate cu dispozitiile Statutului de Organizare si functionare a Bisericii Ortodoxe Romane, a detinut mandatul special impus de dispozitiile legale, aspect constatat dupa sesizarea Curtii de Apel Iasi si inregistrarea cauzei, la data de 02.06.2009, respectiv dupa inregistrarea cererii adresate de acesta, la data de 06.05.2009, catre ierarhul locului si aprobarea de reprezentare a intereselor Parohiei de catre preotul paroh, conform adresei nr. 3841/08.05.2009 emisa de Mitropolia Moldovei si Bucovinei Iasi - Oficiul Juridic Canonic.
De la aceasta data preotul paroh a detinut calitatea legala, impusa de lege, pentru a reprezenta interesele institutiei petente. In acest sens, dispozitiile art. 278 ind.l al. 1 Cod procedura penala prevad: "Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta. Plangerea poate fi facuta si impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu."
Preotul paroh ori consilierul parohial trebuie sa indeplineasca conditia impusa atat de dispozitiile art. 50 lit. e din Statutul Bisericii Ortodoxe Romane, cat si de dispozitiile procedurale ce reglementeaza conditiile formularii unei plangeri penale impotriva masurilor si actelor procurorului ( capitolul VII art. 275 Cod procedura penala si art. 278 ind.l al. 1 Cod procedura penala).
Ori, interesele legitime personale ale preotului paroh sau consilierului parohial nu s-au dovedit a fi in vreun fel vatamate si nici nu au formulat plangere penala in acest sens.
Pe de alta parte, dispozitiile art. 221 al. 8 teza I Cod procedura penala impun asupra modurilor de sesizare ale organelor de urmarire penala - prin plangere sau denunt; in speta plangerea trebuia sa respecte dispozitiile art. 222 alin. 3 Cod procedura penala.
In fapt, preotul paroh trebuia sa detina un mandat special, legal, pentru a putea reprezenta interesele petentei, respectiv de a formula plangere penala.
Discutia juridica generata, fata de exceptia invocata, se refera la momentul detinerii acestui mandat special fata de data formularii plangerii penale - a sesizarii organului de urmarire penala ( respectiv, DNA - Serviciul Teritorial Iasi, conform disp. art. 221 Cod procedura penala).
La data primei sesizari si inregistrari a plangerii penale - 07.06.2007 - preotul paroh nu detinea acest mandat special (obtinut ulterior, in cursul procesului penal - la data de 08.05.2009).
Pe de o parte, dispozitiile art. 222 alin. 3 Cod procedura penala impun ca "plangerea se face prin mandatar, iar mandatul trebuie sa fie special, procura sa ramana atasata plangerii". De asemenea, dispozitiile procedurale civile reglementeaza institutia reprezentarii partilor in judecata ( Capitolul IV Cod procedura civila) si impun prin art. 67 alin. 1 si 2 Cod procedura civila: "Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar." Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.
Jurisprudenta inaltei Curti de Casatie si Justitie refera asupra momentului la care trebuie sa existe mandatul (imputernicirea) legala pentru o reprezentare legala. (decizia penala nr. 5338/18.09.2006.1.C.C.J. - Sectia penala).
Plangerea impotriva rezolutiei procurorului nu poate fi facuta decat de persoanele indicate expres, preotul paroh nedetinand aceasta calitate de la momentul formularii plangerii, neavand nici calitatea de persoana vatamata ori persoana ale carei interese legitime au fost vatamate; iar "mandatul" obtinut ulterior ( 06.05.2009) producea efecte juridice doar pentru viitor si in limitele prevazute in dispozitia ierarhului locului.
Pe cale de consecinta, in drept, s-a constatat ca Parohia nu a sesizat D.N.A. - Serviciul Teritorial Iasi in conformitate cu dispozitiile art.275 alin. 1 Cod procedura penala in referire la dispozitiile art. 222 Cod procedura penala raportat la dispozitiile art. 278 ind. 1 alin. 1 Cod procedura penala.
Astfel, celelalte motive invocate in sustinerea plangerii privind legalitatea si temeinicia acesteia, motive sustinute amplu de petenta, prin consilierul parohial, cat si de avocatii alesi ce au reprezentat intimatii, nu au putut forma obiectul analizei pe fond a plangerii.
Constatand in fapt si drept ca plangerea formulata de preotul paroh in numele petentei impotriva rezolutiei procurorului este inadmisibila, curtea de apel a respinge ca inadmisibila plangerea formulata de petenta impotriva rezolutiei, in conformitate cu dispozitiile art. 278 alin.8 lit. a Cod procedura penala.