Respingerea cererii de recuzare in cursul cercetarii judecatoresti. Calea de atac prevazuta de lege si momentul exercitarii acesteia Decizie nr. 1079 din data de 07.11.2011
pronunțată de Curtea de Apel Suceava

Prin incheierea din 31 octombrie 2011 pronuntata de Tribunalul Botosani a fost respinsa ca nefondata cererea de recuzare a doamnei judecator X, formulata de inculpata T.L. Pentru a dispune astfel, Tribunalul Botosani a retinut ca in dosarul de fond, inculpata T.L. a fost trimisa in judecata pentru savarsirea a mai multe infractiuni de “luare de mita" in forma continuata prev. de art.254 alin.1 Cod penal, rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2, 42 Cod penal.
La data de 31 octombrie 2011, inculpata T.L. a formulat cerere de recuzare impotriva judecatorului cauzei, intemeiata pe disp. art..48 alin.1 lit. e Cod procedura penala, pe considerentul ca presedintele instantei, care in fapt este sotul d-nei judecator, a pronuntat autorizarile in baza carora s-au facut interceptarile de la dosar.
Fata de cererea formulata, de sustinerile din cuprinsul sau, in raport cu prevederile legale aplicabile, prima instanta a apreciat ca cererea de recuzare este neintemeiata, fiind respinsa, in aplicarea art.52 Cod procedura penala.
Impotriva acestei incheieri, in termen legal, a declarat recurs petenta T.L., reiterand in scris motivele invocate in fata primei instante.
Curtea a pus in discutia partilor exceptia inadmisibilitatii caii de atac exercitate, exceptie pe care a gasit-o intemeiata.
Potrivit art. 52 alin. 6 Cod procedura penala, incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse niciunei cai de atac.
Prevederile art. 3851 alin. 2 Cod procedura penala stipuleaza ca incheierile pot fi atacate cu recurs numai odata cu sentinta sau decizia recurata, cu exceptia cazurilor cand, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Din analiza dispozitiilor art. 52 Cod procedura penala, care reglementeaza procedura de solutionare a unei cereri de recuzare in cursul judecatii, nu rezulta existenta unei cai separate de atac care sa poata fi valabil exercitata impotriva unei incheieri prin care o cerere de recuzare a fost respinsa, ea putand fi promovata numai odata cu fondul cauzei, in conditiile prevazute de lege, concluzie ce este in deplina concordanta cu prevederile art. 21 din Constitutia Romaniei si cu interpretarea data art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin care este garantat accesul liber la justitie.
Asa fiind, Curtea, in conformitate cu disp. art. 38515 pct. 1 lit. a Cod procedura penala, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpata.