In absenta unor probe contrare, in conformitate cu dispozitiile art.24 alin.1 din Legea nr.10/2001, intinderea dreptului de proprietate se prezuma a fi aceea recunoscuta in actul de autoritate care a dispus preluarea abuziva. In considerarea dispozitiilor art.1 alin.2 si 4 din lege si a faptului ca masurile reparatorii prevazute de Legea nr. 10/2001, au la baza principiul "restitutio in integrum", reclamantii pot primi, in compensare, terenul folosit ca iesire la calea publica, atribuit ca servitute prin hotarare a Consiliului local, de o valoare inferioara terenului expropriat, plus despagubirile necesare acoperirii diferentei de valoare.
Hotararea: Prin Dispozitia nr.705 din 19 februarie 2007, Primarul municipiului Suceava a respins notificarea formulata conform Legii nr.10/2001, de F.R., pentru restituirea in natura a suprafetei de 375 m.p. teren si a propus acordarea de titluri de despagubire la valoarea ce se va stabili de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, corespunzator suprafetei de 240 m.p. teren. Entitatea investita cu solutionarea notificarii a avut in vedere ca F.R. este o persoana indreptatita la masuri reparatorii, dar numai pentru 240 m. p. teren expropriat in scopul construirii unor blocuri de locuinte, imposibil de restituit in natura si ca nu are bunuri de oferit sau servicii de prestat, in compensare.
La data de 20 martie 2007, F.F. si F.C., in calitatea lor de mostenitori ai lui F.R., decedat la data de 18 februarie 2005, au contestat dispozitia mentionata, solicitand sa fie anulata si, in fond sa se constate ca suprafata expropriata conform Decretului nr.34/1978 este de 375 m.p., pentru care pot fi compensati cu o suprafata de teren pe care o detin cu titlu de servitute de trecere si cu diferenta de valoare dintre terenul arabil expropriat si cel cu destinatia de cale de acces la drumul public.
Prin sentinta civila nr.867 din 24 aprilie 2008 Tribunalul Suceava a admis actiunea, a desfiintat Dispozitia nr.705 din 19 februarie 2007 si a dispus restituirea in natura, catre reclamanti, a suprafetei de 375 m.p. teren identic cu parte din parcela veche nr.1190/126 din CF 3470, evidentiat cu galben in planul de situatie anexa a raportului de expertiza intocmit de ing. A.M.
La pronuntarea acestei solutii instanta a avut in vedere raportul de expertiza topo, necontestat, din care rezulta ca terenul de 375 m.p. expropriat de la autorul reclamantilor face parte din domeniul privat al municipiului Suceava, pe el nu sunt amplasate constructii si este folosit partial, in limita a 240 m.p. de reclamanti ca servitute de trecere, astfel ca pot beneficia de restituirea in natura in temeiul art. 9 din Legea nr.10/2001. A mai retinut instanta ca reclamantii nu au putut proba amplasamentul diferit al suprafetei expropriate si valoarea superioara pretinsa.
Toate partile au declarat apel.
Reclamantii au aratat ca suprafata restituita in natura este inferioara ca valoare, celei expropriate, astfel ca prejudiciul suferit in urma preluarii abuzive a proprietatii autorului lor nu a fost acoperit. In acest sens au adus obiectiuni expertizei, dar acestea au ramas fara raspuns. Au solicitat admiterea apelului lor, cu finalitatea obligarii paratului si la plata sumei se 202.500 lei (RON), reprezentand diferenta dintre valoarea terenului expropriat si cel restituit,cu destinatia de servitute de trecere.
Paratul a afirmat nelegalitatea si netemeinicia sentintei sustinand ca notificatorul a facut dovada proprietatii doar pentru 240 m.p. teren, astfel ca instanta a dispus in mod nelegal restituirea a 375 m.p. A precizat ca restituirea in natura a celor 24o m.p. nu a fost posibila intrucat unitatea detinatoare nu are bunuri sau terenuri care sa fie acordate in compensare si nu poate presta servicii.
La cererea reclamantilor apelanti s-a dispus efectuarea unui supliment de expertiza de catre ing. A.M., in legatura cu care partile nu au formulat vreo obiectie (f.26-30 apel).
Examinand apelurile in raport cu sentinta si in limitele prevazute prin dispozitiile art. 295 alin.1 Cod procedura civila, curtea constata urmatoarele:
Asa cum rezulta din Tabelul nominal cuprinzand proprietarii ale caror imobile au fost expropriate cu Decretul Consiliului de Stat nr.34/1978 (f.46 fond), de la F.R. a fost expropriata suprafata de 375 m.p. teren. In absenta unor probe contrare, in conformitate cu art.24 alin.1 din Legea nr.10/2001, intinderea dreptului de proprietate se prezuma a fi aceea recunoscuta in actul de autoritate care a dispus preluarea abuziva. Aceasta inseamna ca tribunalul nu a incalcat prevederile normative incidente, atunci cand a dispus restituirea a 375 m.p.
Conform suplimentului de expertiza efectuat in apel, acest teren este integral ocupat de un bloc de locuinte si, prin urmare, nu poate fi restituit in natura. Rezulta, de asemenea, ca fosta proprietate expropriata a reclamantilor nu se identifica cu terenul ce are destinatia de iesire la drumul public si este colorat cu galben in planurile anexa ale expertizei si la suplimentului, contrar celor stabilite de tribunal. Suprafata pe care o solicita reclamantii este distincta de fosta lor proprietate, le asigura iesirea la strada si face parte din domeniul privat al municipiului Suceava. Asa cum au explicat la termenul de astazi, fara vreo opozitie din partea paratului, doresc compensarea cu terenul ce le asigura iesirea la drumul public, din care fac parte 240 m.p. atribuiti lor ca servitute, prin Hotararea Consiliului Local al municipiului Suceava nr.169/1999 (48 fond), 150 m.p. din fata casei, iar restul in lungul servitutii inspre Liceul Mihai Eminescu. Asa cum arata experta in lucrarea efectuata la tribunal (f.132), acest teren are jumatate din valoarea de piata a parcelei de teren expropriata.
Potrivit art.1 alin.2 si 4 din Legea nr.10/2001, atunci cand nu este posibila restituirea in natura, se cuvin masuri reparatorii, ce constau in compensarea cu alte bunuri sau servicii echivalente, ori despagubiri acordate in conditiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, cu posibilitatea combinarii lor.
In considerarea acestor dispozitii si a faptului ca masurile reparatorii prevazute de Legea nr.10/2001 au intotdeauna la baza principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat (restitutio in integrum), curtea apreciaza ca reclamantii pot primi, in compensare, terenul de 375 m.p. folosit ca iesire la calea publica, acordat de tribunal, de o valoare inferioara terenului arabil expropriat, plus suma de bani necesara pentru acoperirea diferentei de valoare. Aceasta diferenta este de 101.250 lei(RON), suma trebuind sa fie privita ca o propunere facuta in conditiile art.1 alin.3 din Legea nr.10/2001.