Dreptul copilului de a mentine relatii personale cu parintii nu poate fi restrans decat pentru motive serioase cum ar fi starea de sanatate a acestuia si varsta frageda.
Prin sentinta civila nr.349 din 12 iulie 2007 a Judecatoriei Saveni s-a admis in totalitate actiunea formulata de reclamanta P.M. impotriva paratului P.B.C. si in parte cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant P.B.C., s-a declarat desfacuta casatoria incheiata intre parti din culpa comuna, s-a dispus ca reclamanta sa revina la numele avut anterior casatoriei.
S-a incredintat minorul P.D.S. spre crestere si educare reclamantei iar paratul a fost obligat sa plateasca in favoarea minorului 70 lei lunar, cu titlu de pensie de intretinere.
S-a stabilit un program de vizita a minorului in favoarea paratului cate o saptamana odata la patru luni cu posibilitatea luarii lui de la domiciliul reclamantei.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca relatiile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, reluarea convietuirii nemaifiind posibila.
Recursul declarat de parat vizand programul de vizita a fost admis prin decizia civila nr.45 din 7 aprilie 2008 a Curtii de Apel Suceava - Sectia minori si familie.
Pentru a hotari astfel, instanta de recurs a retinut ca, potrivit art.97 codul familiei ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori, exercitarea drepturilor parintesti urmand sa se faca in interesul copiilor.
Parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul pastreaza dreptul de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala conform art.43 alin.2 codul familiei.
Legea nr.272/2004 in art.16 si Conventia cu privire la drepturile copilului in art.9 consacra dreptul copilului de a mentine relatii personale cu parintii.
Acest drept nu poate fi restrans decat pentru motive serioase care vizeaza interesul superior al copilului.
Minorul D. S. are o varsta frageda si asa cum a rezultat din documentatia depusa la dosar sufera de afectiuni care necesita prezenta mamei.
Evident ca nu s-a dovedit o eventuala influenta negativa a tatalui asupra dezvoltarii sale.
S-a retinut insa ca este in folosul minorului pentru moment sa fie luat de catre tata pentru perioade mai scurte de timp, pe parcursul unei zile cu obligatia din partea acestuia de a-l duce inapoi la domiciliul mamei.
Chiar recurentul a declarat ca nu a vazut minorul din octombrie 2007. La aceasta varsta intervalul de timp scurs pana la data solutionarii cauzei in recurs necesita o reluare treptata a relatiilor dintre tata si fiu.
Distanta dintre localitatile in care locuiesc parintii impune stabilirea unui program de vizita la un interval mai mare de timp si pe parcursul a doua zile respectiv sambata si duminica in intervalul orar 10,00 - 19,00.
S-a apreciat ca sunt intrunite cerintele art.43 alin.2 codul familiei si art.14 din Legea nr.272/2004.
Este de mentionat ca in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului problematica mentinerii contactului direct dintre parinti si copil este abordata din perspectiva art.8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind respectarea vietii de familie.