O.U.G. nr. 66/2011 – aplicare corectii financiare. Detalii de executie. Asistenta tehnica. Sentinta comerciala nr. 25 din data de 25.02.2014
pronunțată de Curtea de Apel Brasov

In fapt, prin nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. 40538/22.05.2013 (filele 64-74) paratul a aplicat o corectie financiara de 76012,50 lei plus TVA in suma de 18243 lei reprezentand 25% din valoarea contractului verificat, in suma de 304050 lei.
Impotriva acestui act reclamantul a formulat contestatie (filele 13-15) conform dispozitiilor art. 47 alin. 1 din O.U.G. nr. 66/2011, care a fost insa respinsa prin decizia nr. 103/01.08.2013 (filele 75-79), aceasta din urma fiind contestata in cadrul prezentului litigiu.
In esenta, paratul a retinut in actele contestate nerespectarea conditiilor legale si contractuale de catre U.A.T. B. in ceea ce priveste procedura de atribuire a contractului nr. 523/15.12.2011 in valoare de 304050 lei, retinandu-se ca autoritatea contractanta nu a asigurat o competitie adecvata in procesul de atribuire, utilizand procedura de negociere fara publicarea unui anunt de participare, in baza prevederilor art. 122 lit. b din O.U.G. nr. 34/2006.
Contractul de servicii nr. 523/15.12.2011 incheiat intre reclamanta si S.C. P. S.R.L. are drept obiect proiectarea detaliilor de executie suplimentare in valoare de 202700 lei plus TVA si respectiv asistenta tehnica din partea proiectantului pe perioada de executie in valoare de 101350 lei la care se adauga TVA la lucrarea Drumuri acces zona economica C. „finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013- axa prioritara 1, cod SMIS 321172.
Potrivit notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr.. 40538/22.05.2013 se retine ca contractul initial de proiectare nr. 1317/11.06.2010 a fost incheiat intre S.C. F.I. S.R.L. in calitate de beneficiar si S.C. P S.R.L. in calitate de prestator de servicii de proiectare. Ulterior contractul a fost donat Municipiului B. in baza contractului de donatie si a procesului-verbal de predare-primire din 30.08.2010. Totodata, potrivit contractului initial, documentatia tehnica includea si intocmirea detaliilor de executie si activitatea de asistenta tehnica. Totodata potrivit art. 4 din acelasi contract beneficiarul avea dreptul sa puna documentatia la dispozitia oricaror terte persoane, in vederea implementarii proiectului. Se mai arata ca, prin actul aditional nr. 2/30.09.2010 la contractul de prestari servicii nr. 1317/11.06.2010 prin care s-a specificat ca “ datorita faptului ca beneficiarul va dona Primariei B. Proiectul se anuleaza atributiile proiectantului privind realizarea detaliilor de executie si asistentei tehnice. Totodata, prin donarea proiectului nu se transfera si dreptul intelectual al proiectantului, orice utilizare a proiectului facandu-se numai cu acceptul scris al acestuia.” S-a mai retinut ca pretul total al contractului de proiectare initial care includea si detalii de executie si asistenta tehnica a fost de 252978 lei fara TVA iar valoarea contractului de prestari servicii nr. 523/15.12.2011 atribuit de catre Municipiul B. avand ca obiect, detalii de executie si asistenta tehnica, a fost de 304.050 lei.
Desi, instanta, din oficiu, a solicitat expres autoritatii contractante reclamanta sa depuna la dosarul cauzei contractul initial de proiectare nr. 1317/11.06.2010 si actul aditional nr. 2/30.09.2010, aceasta nu s-a conformat, depunand un alt contract strain cauzei.
Cu toate acestea, se retine ca nici cu ocazia contestarii notei de constatare si nici prin cererea de chemare in judecata reclamanta nu a contestat veridicitatea celor retinute in cuprinsul notei de control sub aspectul starii de fapt, sarcina probei revenindu-i potrivit dispozitiilor art. 249 Noul Cod de procedura civila.
In drept, potrivit art. 122 lit. b din O.U.G. nr. 34/2006 autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare numai atunci cand, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic.
Chestiunea litigioasa in cauza o constituie determinarea notiunii de motive tehnice care sa necesite atribuirea exclusiva catre un anumit operator economic.
Reclamanta prin rationamentul juridic construit tinde la acreditarea ideii ca atat proiectarea detaliilor suplimentare de executie cat si asistenta tehnica sunt strans legate de etapa proiectului tehnic al lucrarii si nu poate fi realizate de o alta persoana decat proiectantul initial.
Cu privire la detaliile de executie, se retine ca potrivit art. 5 din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii invocat de reclamanta (1) Proiectarea lucrarilor de constructii pentru obiective de investitii noi, inclusiv extinderi, se elaboreaza in urmatoarele faze: a) studiu de fezabilitate; b) proiect tehnic; c) detalii de executie.
Potrivit Anexei 4 la H.G. nr. 28/2008 art. 8, cap. 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica, pct. 3.3 din, Proiectare si inginerie se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic si detalii de executie).
Interpretarea acestui text nu poate conduce decat la concluzia ca etapa detaliilor de executie este distincta de etapa proiectului tehnic din punctul de vedere al bugetarii acestor cheltuieli.
Reclamanta incearca sa demonstreze ca detaliile de executie suplimentare trebuie executate de proiectantul initial prin prisma raspunderii acestuia bazata pe dispozitiile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, respectiv art. 22 lit. f stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului; si respectiv art. 23 privind obligatiile executantului lucrarii lit. g respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale.
Nici din aceste texte nu rezulta ca, in mod necesar, proiectantul initial trebuie sa elaboreze si detaliile tehnice de executie, fiind evident ca fiecare prestator raspunde pentru serviciul de proiectare prestat in limitele contractuale ce se completeaza cu dispozitiile legale in materie.
Aceeasi interpretare rezulta si din prevederile art. 28 si 29 din Legea nr. 10/1995 din sectiunea Obligatii si raspunderi comune, din chiar denumirea acestei sectiuni rezultand ca nu se poate vorbi despre o responsabilitate exclusiva a proiectantului constructiei.
Mai mult, chiar reclamanta invoca prevederi din Ghidul Solicitantului pentru Programul Operational Regional 2007-2013- axa prioritara 1, cap. II2.2 pag 65 in sensul ca preluarea proiectului tehnic se poate face numai prin preluarea drepturilor de proprietate intelectuala.
Cat priveste asertiunea reclamantei referitoare la drepturile de exclusivitate asupra proiectului tehnic prin prisma drepturilor de autor, se retine din chiar continutul actului aditional mai sus mentionat, ca folosirea proiectului e conditionata de acceptul proiectantului, insa contractul in speta, nr. 523/15.12.2011 nu face nici o trimitere la contractul initial avand ca obiect proiectul tehnic.
Mai mult in cuprinsul contractului la art. 9 lit. e este reglementata si situatia in care sunt necesare schimbari fata de documentatiile elaborate in fazele anterioare de proiectare.
Pentru toate aceste considerente, Curtea retine ca detaliile tehnice de executie pot fi elaborate fie de autorul proiectului tehnic, fie de o alta persoana, nici un text de lege din cele invocate de reclamanta neputand fi interpretat in sensul unei exclusivitati a proiectantului tehnic initial.
Sub aspectul asistentei tehnice, reclamantul apreciaza ca aceasta poate fi asigurata numai de catre proiectantul lucrarii, acesta cunoscand in detaliu proiectul tehnic.
Curtea retine insa ca potrivit Anexei 4 la H.G. nr. 28/2008 art. 8, cap. 3, punctul 3.6 Asistenta tehnica include cheltuielile efectuate, dupa caz, pentru: a) asistenta tehnica din partea proiectantului pe perioada de executie a lucrarilor (in cazul in care aceasta nu intra in tarifarea proiectului); b) plata dirigintilor de santier, desemnati de autoritatea contractanta, autorizati conform prevederilor legale pentru verificarea executiei lucrarilor de constructii si instalatii.
In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 4 alin.6 din Ordinul nr. 1360/1938 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de interventie „Planuri integrate de dezvoltare urbana" al axei prioritare „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere" din cadrul Programului operational regional 2007 – 2013 In categoria cheltuielilor eligibile privind asistenta tehnica se includ cheltuielile efectuate, dupa caz, pentru:
a) asistenta tehnica din partea proiectantului, pe perioada de executie a lucrarilor, in cazul in care aceasta nu intra in tarifarea proiectarii;
b) asigurarea supravegherii executiei prin diriginti de santier desemnati de autoritatea contractanta, autorizati conform prevederilor legale pentru verificarea executiei lucrarilor de constructii si instalatii.
Curtea retine ca nici din cuprinsul acestor dispozitii legale nu rezulta, cu necesitate ca asistenta tehnica se realizeaza exclusiv de catre proiectantul lucrarii, ci dimpotriva din sintagma „dupa caz” rezulta posibilitatea realizarii asistentei tehnice de catre alte persoane.
Aceasta exclusivitate nu ar putea fi justificata nici chiar daca proiectul este unul complex, deoarece asigurarea respectarii clauzelor contractului de achizitie astfel incheiat putea fi realizata, mai eficient, prin impunerea unor clauze de raspundere contractuala stricte – de ex. penalitati, posibilitatea rezilierii pentru abateri repetate, succesive etc.
Nu in ultimul rand, in sensul inexistentei unei exclusivitati a proiectantului initial de a realiza detaliile de executie si respectiv de a asigura asistenta tehnica, se retine si faptul ca nicaieri in cuprinsul contractului de prestari servicii 523/15.12.2011 nu se face trimitere sau vreo mentiune referitoare la contractul initial de proiectare, incheiat cu acelasi executant, ceea ce infirma teza ca aceste operatiuni nu pot fi disociate de proiectul tehnic si ca ar fi imperios necesar a fi executate de aceeasi entitate.
Coroborand textele legale mai sus mentionate Curtea retine ca nu se poate prezuma ca proiectantului ii revine in mod exclusiv si obligatia de a realiza detaliile de executie si respectiv asistenta tehnica, astfel incat nu este intrunita ipoteza de exceptie, de stricta interpretare, invocata de autoritatea contractanta, respectiv a motivelor tehnice in sensul art. 122 lit. b din O.U.G. nr. 34/2006, subzistand obligativitatea realizarii unei proceduri competitive pentru atribuirea contractului.
In ceea ce priveste critica reclamantei referitoare la inexistenta unui prejudiciu cert, in conditiile in care nota de constatare vorbeste despre un potential prejudiciu si despre prezumarea nerespectarii principiului concurentei si al tratamentului egal, Curtea urmeaza a o inlatura, retinand urmatoarele:
Potrivit art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 66/2011 neregula este definita ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit, iar potrivit lit.0 aplicarea de corectii financiare consta in masurile administrative luate de autoritatile competente, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, care constau in excluderea de la finantarea din fonduri europene si/sau fonduri publice nationale aferente acestora a cheltuielilor pentru care a fost constatata o neregula.
Prin urmare este justa sustinerea reclamantei in sensul ca pentru aplicarea unei corectii financiare se impune indeplinirea cumulativa a conditiei referitoare la retinerea unei abateri dar si producerii unui prejudiciu efectiv sau potential la bugetul Uniunii Europene.
Prima conditie, respectiv existenta unei abateri, este satisfacuta, potrivit celor mai sus retinute.
In ceea ce priveste notiunea de prejudiciu, potrivit art. 2 alin. 4 din O.U.G. nr. 66/2011 termenii "prejudiciu"…, precum si principiile liberei concurente, tratamentului egal si nediscriminatoriu si transparentei au semnificatia data de reglementarile incidente si de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeana/donatorul public international.
Potrivit art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr.1083/2006 "neregularitate" inseamna orice incalcare a unei dispozitii a dreptului comunitar care rezulta dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzatoare bugetului general.
Potrivit art. 2 alin.1 lit. d din H.G. nr. 759 din 11 iulie 2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale emisa in aplicarea regulamentului mai sus mentionat pentru a fi eligibila, o cheltuiala trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de conditii intre care si aceea de a fi conforma cu prevederile legislatiei nationale si comunitare.
Totodata potrivit art. 9 alin. 22 din Contractul de finantare nr. 1776/23.06.2011 incalcarea obligatiei de a respecta prevederile legislatiei nationale conduce la neeligibilitatea cheltuielilor astfel efectuate.
In aceste conditii, se retine faptul ca neconformitatea cheltuielii atrage prezumtia unui potential prejudiciu, fiind evident ca ratiunea edictarii stricte a conditiilor de angajare a cheltuielilor din fonduri europene o constituite tocmai cheltuirea rationala a acestora.
In speta, retinandu-se existenta abaterii de la normele mai sus edictate, rezulta un potential prejudiciu rezultat tocmai din aceea ca prin nesupunerea procedurii unui mediu concurential s-a inlaturat posibilitatea obtinerii unei oferte mai avantajoase.
In sensul existentei unui potential prejudiciu se va avea in vedere si situatia de fapt retinuta in nota de constatare in sensul ca costul total al proiectului initial care includea atat detaliile de executie cat si asistenta tehnica in cuantum total de 252978 lei a fost inferior sumei de 304.050 lei rezultate in urma negocierii prin contractul 523/15.12.2011 doar pentru aceste doua faze ale lucrarii, in conditiile existentei aceluiasi proiectant.
Vor fi inlaturate apararile reclamantului referitoare la dispozitiile H.G. nr. 363/2010 privind standardele de cost pentru obiectivele de investitii finantate din fonduri publice, cu mentiunea ca, chiar daca in speta au fost respectate limitele maxime ale cheltuielilor de proiectare si inginerie si respectiv asistenta tehnica, aceasta nu exclude un potential prejudiciu in lumina celor mai sus expuse.
Fata de aceste considerente rezulta ca si conditia potentialului prejudiciu este indeplinita in cauza, astfel ca in mod corect s-a aplicat corectia financiara reclamantei.
Pentru toate aceste considerente, in baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge actiunea in contencios administrativ formulata.