1. INSTANTA COMPETENTA SA SOLUTIONEZE
LITIGIUL INTRE O SOCIETATE COMERCIALA SI O
AUTORITATE PUBLICA, PENTRU OBLIGAREA LA
PLATA UNOR PENALITATI DE INTARZIERE
DERIVATE DINTR-UN CONTRACT DE EXECUTIE A
LUCRARILOR SILVICE. Art. 56 Cod comercial, art. 10 alin. 1 din legea nr. 554/2004.
Atunci cand o parte a contractului este o autoritate
publica, iar conflictul s-a nascut din incheierea unui contract ce
vizeaza domeniul public al statului, solutionarea acestuia intra
in competenta de jurisdictie a instantei speciale - contencios
administrativ, potrivit art.10 alin.1 din Legea nr. 554/2004,
iar nu a dreptului comun, respectiv dreptul comercial, conform
sustinerii partilor in sensul aplicarii art.56 Cod comercial ( Decizia nr. 22/A-C din 13 februarie 2008, pronuntata de
Curtea de Apel Pitesti - s.c.c.a.f. )
:
Prin actiunea inregistrata la data de 3.01.2007, reclamanta SC
"A.A.2001" SRL a chemat in judecata pe parata D.S. Pitesti solicitand ca
prin hotararea ce se va pronunta in cauza sa se dispuna obligarea acesteia
la plata sumei de 139.070,72 lei penalitati intarziere si a cheltuielilor de
judecata.
In motivarea actiunii, s-a aratat ca intre parti s-a incheiat
contractul avand ca obiect executie lucrari silvice/lucrari in pepiniera si
de impadurire), cu nr.6/23.02.2004.
Conform art.5.1.4., parata avea obligatia achitarii facturilor in
termen de 30 de zile de la primire, in caz contrar, urmand a suporta
penalitati in cuantum de 1%, in raport de dispozitiile art.6.3.
Deoarece, nici in urma concilierii efectuate nu si-a indeplinit
obligatia de plata, se impune obligarea acesteia prin intermediul instantei
de judecata.
In sustinere, s-au depus acte (f.4-47).
Prin intampinarea formulata la 21.02.2007, parata a solicitat
respingerea actiunii ca neintemeiata, pe considerentul ca procentul
penalitatilor este de 0,1%, iar nu de 1%, cum, eronat, a sustinut
reclamanta, calculul sumei fiind mult mai mic.
De asemenea, a formulat cerere reconventionala, prin care a
solicitat plata sumei de 12.084,81 RON, cu titlu de lipsa folosinta a
imobilelor construite si ocupate abuziv de catre reclamanta, fiind vorba
de "Atelierul Impletituri".
In sustinere, s-au depus inscrisuri (f.61-74).
Prin Incheierea din 18.04.2007, Tribunalul Comercial Arges a
dispus disjungerea cererii reconventionale formandu-se un nou dosar cu
nr.530/1259/2007, cu motivarea ca pretentiile respective deriva dintr-un
alt raport juridic, fara legatura cu actiunea principala.
In dosarul initial, s-au incuviintat probe cu inscrisuri,
interogatorii si expertiza contabila.
La data de 3.10.2007, reclamanta a depus cerere de majorare a
catimii pretentiilor, solicitand suma de 143.249,45 lei, rezultata din
raportul expertului contabil (f.158).
Prin concluziile scrise, depuse la data de 8.10.2007, parata a
invocat exceptia de nulitate absoluta a contractului nr.6/23.02.2003, pe
temeiul art.40 alin.3 OUG nr.59/2000, care prevede incompatibilitatea
angajatului unitatii silvice de a intra in raporturi cu acesta, in virtutea
calitatii sale de administrator sau asociat al unei societati comerciale, cu
activitate concurenta.
Or, in speta, administratorul SC A.A. 2001 SRL este si
angajat al Ocolului Silvic Costesti - inginer silvic principal, astfel ca
trebuia sa se obtina sa angreneze societatea pe care o reprezinta in
raporturi juridice cu unitatea al carei angajat este.
Incalcarea acestei interdictii este o cauza de nulitate absoluta,
ce duce, implicit la nulitatea contractului.
Tribunalul Comercial Arges, prin sentinta comerciala
nr.943/C/10.10.2007 a respins exceptia nulitatii absolute a contractului
invocata de parata si a admis actiunea precizata, obligand parata la plata
sumei de 20.552,57 lei penalitati intarziere catre reclamanta si a sumei de
475 lei, cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta in acest fel, instanta de fond a retinut,
mai intai asupra exceptiei, netemeinicia acesteia, cu motivarea bazata pe
conceptia dreptului modern privind teoria proportionalitatii efectelor
nulitatii in raport cu cauzele ce au determinat-o, in scopul de a margini
nulitatea numai la efectele ce contravin legii, celelalte fiind mentinute in
scopul de a apara actul juridic, dupa inlaturarea celor nelegale.
In aceasta conceptie, nulitatea totala intervine numai daca
clauzele ce contravin legii au constituit cauza principala si determinanta a
incheierii actului juridic iar norma incalcata ocroteste un interes general
obstesc.
Dimpotriva, s-a considerat ca nulitatea relativa sanctioneaza
nerespectarea la incheierea actului, a unei norme juridice de ordine
privata.
Instanta de fond, analizand textul invocat, art.40 OUG
nr.59/2000, a constatat ca norma incalcata nu are caracter imperativ,
pentru a putea fi admisibila exceptia invocata, art.48 din acelasi act,
prevad, doar, ca persoanele ce incalca legile si regulamentele specifice
silviculturii raspund disciplinar, contraventional, civil sau penal, in functie
de natura si gravitatea faptei savarsite
Tot astfel, art.58, prevede ca personalului silvic i se aplica
dispozitiile art.65 alin.2, lit.j Legea 188/1999 - R, referitoare la abaterile
disciplinare.
Prin urmare, contractul semnat de angajatul paratei nu
devine nul absolut prin efectul incalcarii normei de incompatibilitate,
deci, nici clauza penala, cuprinsa de acesta nu este nula absolut, urmand a
fi aplicate sanctiunile mentionate.
In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta de fond a retinut
ca, intr-adevar, reclamanta a executat lucrarile stipulate in contractul
nr.6/23.02.2004, sens in care a emis facturi a caror plata nu a fost
achitata in termenul stabilit, motiv pentru care se impune suportarea
platii penalitati pentru intarzierea inregistrata.
Insa, si aici, instanta a apreciat ca trebuie facuta discutie cu
privire la procentul invocat, in raport de dispozitiile art.983 Codul civil,
ce reglementeaza principiul "in dubio pro debitori", in sensul ca, "atunci
cand exista indoiala conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se
obliga". Ca atare, a fost considerat ca justificat cuantumul de 0,1% si nu
cel de 1%, luandu-se in considerare suma din varianta a II-a a raportului
de expertiza contabila, respectiv 20.552,57 lei, cu acest titlu.
Impotriva acestei hotarari, au formulat apel, ambele parti,
criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor sale de apel, reclamanta a criticat
sentinta in sensul ca, in mod gresit instanta a interpretat si aplicat
dispozitiile art.983 Cod civil obligand-o pe parata la un cuantum al
penalitatilor mai mic decat cel solicitat, fara a avea in vedere ca acest text
se completeaza cu cel al art.1312 Cod civil, dupa cum nici toate probele
administrare in cauza, din care s-ar fi putut trage concluzia ca partile au
dorit sa sanctioneze neindeplinirea obligatiilor din contract cu 1%
penalitati si nu cu 0,1%.
De asemenea, instanta de fond nu motiveaza pentru ce
anume a inlaturat probele depuse de reclamanta, desi, avea o asemenea
obligatie.
In speta, s-a mentionat necesitatea solicitarii de relatii la
Directia Silvica Pitesti si Regina Nationala a Padurilor - Romsilva, pentru
a se verifica cuantumul penalitatilor.
In sustinere, s-au depus inscrisuri (f.177-189), solicitandu-se,
admiterea apelului, schimbarea sentintei, in sensul admiterii variantei I
din expertiza contabila.
In dezvoltarea motivelor sale de apel (cale de atac calificata la
termenul din 16.01.2008, apel, in loc de recurs), parata a criticat hotararea
in sensul ca, in mod gresit, a fost respinsa exceptia nulitatii absolute a
contractului de prestari servicii, in sensul eronatei calificari data
sanctiunii nulitatii ca fiind relativa si nu absoluta, in raport de caracterul
normei incalcate.
Or, interesul ocrotit la edictarea normei respective este cel
public si, ca atare, si caracterul interdictiei de ordine publica.
A doua critica vizeaza analiza gresita a situatiei determinante
in intarzierea platilor provocata de chiar reprezentantul legal al
reclamantei, ce are aceasta dubla calitate, de reprezentant al paratei si
ordonator de plati al reclamantei, in sensul ca nu s-a tinut cont de
conflictul de interese si invocarea propriei culpe in vederea obtinerii de
penalitati.
Astfel, se impune admiterea apelului sau, schimbarea
hotararii si respingerea actiunii principale.
Prin Incheierea din 30.01.2008, Curtea de Apel Pitesti a
dispus repunerea cauzei pe rol pentru solutionarea acesteia in complet
de divergenta, determinat de interpretarea naturii contractului incheiat
de parti si intinderii penalitatii convenite prin contract.
La repunerea pe rol a cauzei in data de 13.02.2008, instanta a
pus in discutie exceptia necompetentei materiale de solutionare a cauzei,
in raport de natura juridica a contractului incheiat intre parti, avand ca
obiect exploatarea domeniului public, imprejurare ce a determinat
revenirea asupra divergentelor mentionate anterior.
Reprezentantii partilor, au precizat ca, in cauza, este vorba de
un contract comercial, ce intra sub incidenta reglementarilor din dreptul
comercial, respectiv a art.3,7 si 56 Cod comercial, chiar daca parte este o
autoritate publica, iar domeniul este public si nu privat, sens in care
competenta de solutionare revine, in prima instanta Tribunalului
comercial si nu instantei de contencios administrativ - fiscal.
Curtea, analizand cu prioritate exceptia ivita, in raport de
dispozitiile art.137 Cod pr.civila, retine urmatoarele:
Prin contractul nr.6/23.02.3004 incheiat intre Directia Silvica
Pitesti - in calitate de achizitor ( autoritate contractanta) si SC A.A. 2001
SRL- in calitate de executant, s-a cuvenit prestarea de lucrari in pepiniera
si de impadurire a caror natura, fel, cuantum si localizare in teren se
regasesc in Anexa nr.1, a contractului, deci, a unor lucrari din domeniul
public al statului, iar nu privat al unitatii administrative respective.
Ca atare, parte a contractului a carui nulitate se solicita este o
autoritate publica, iar conflictul s-a nascut din incheierea unui contract ce
vizeaza domeniul public al statului, astfel ca solutionarea acestuia
determina competenta de jurisdictie a instantei speciale - contencios
administrativ, iar nu a dreptului comun, respectiv dreptul comercial,
conform sustinerii partilor in sensul aplicarii art.56 Cod comercial.
De asemenea interesul ocrotit este, asa cum a afirmat insasi
apelanta - parata, un interes public, domeniul silviculturii cuprinzand
activitatile ce au ca obiective gospodaria fondului forestier national,
gestionarea padurilor si fondului cinegetic si salmonicol precum si cele de
cercetare stiintifica si proiectare silvica, la nivel central si teritorial.
Deci, societatea reclamanta in calitate de autoritate
contractanta este investita cu exercitiul autoritatilor publice, potrivit legii,
administrand proprietatea statului.
Astfel, litigiile privind actele administrative incheiate de
autoritatile publice, se solutioneaza de catre tribunalele administrativ -
fiscale, potrivit reglementarii cuprinse in legea speciala la art.10 alin.(1)
(Legea 554/2004).
Neobservand aceste aspect, instanta de fond, investita initial
cu solutionarea litigiului, a incalcat competenta de solutionarea materiala
a altei instante, sens in care hotararea sa este anulabila.
Fata de cele ce preced, curtea, in temeiul art.297 al.2 Cod pr.civila,
urmeaza sa admita apelurile, sa anuleze sentinta atacata si sa trimita
cauza spre competenta solutionare - Tribunalului Arges - Complet
specializat in contencios administrativ si fiscal.