Procedura insolventei, Legea nr. 85/2006. Rectificare tabel preliminar potrivit art. 73-75 din Legea nr. 85/2006. Solicitare creditoare de includere a creantei reprezentand valoarea terenului adus ca aport in natura. Aplicarea dispozitiilor art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002 privind privatizarea societatilor comerciale. Eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor neurmata de majorarea corespunzatoare a capitalului social al societatii debitoare.
Prima instanta a retinut ca cererea de crean?a formulata de catre creditoare nu cuprindea valoarea crean?ei cu care s-a solicitat inscrierea in tabelul creditorilor debitorului, aceasta nu a fost inso?ita de inscrisurile care sa constate crean?a contestatorului ?i dreptul de preferin?a al acestuia. Judecatorul sindic a constatat ca prin cererea de crean?a nu s-a aratat ce procedura de privatizare s-ar fi desfa?urat in cadrul debitorului, cum se identifica terenurile despre care face vorbire ?i daca pentru acestea s-a emis sau nu certificat de atestare a dreptului de proprietate, care ar fi valoarea acestor terenuri, cu cat s-ar fi impus majorarea capitalului social al debitorului ?i care ar fi numarul ?i valoarea ac?iunilor care i s-ar fi cuvenit contestatorului, potrivit prevederilor legale evocate.
Apelul declarat de creditoare a fost respins ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
Apelanta a invocat ca temei al cererii sale dispozitiile art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002 privind privatizarea societatilor comerciale, in conformitate cu care: „in cazul in care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmata, anterior privatizarii, de majorarea corespunzatoare a capitalului social sau daca certificatul se elibereaza dupa privatizare, capitalul social se majoreaza de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerata aport in natura al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, dupa caz, in schimbul careia se vor emite actiuni suplimentare ce vor reveni de drept institutiei publice implicate.” Potrivit art. 3 lit. g din O.U.G. nr. 88/1997 privind unele masuri pentru accelerarea reformelor economice „ institutie publica inseamna A.V.A.S. sau orice minister de resort, ori, dupa caz, o autoritate a administratiei publice locale, care are atributii de privatizare a unei societati comerciale”.
Pentru ca aceasta majorare de drept sa produca efectele prevazute de lege, respectiv pentru ca actiunile noi sa revina - tot de drept institutiei publice - este necesar sa se hotarasca emiterea de noi actiuni de catre adunarea generala a actionarilor, ori ca institutia publica interesata sa solicite oficiului registrului comertului si/sau registrul independent privat inregistrarea majorarii capitalului social, fara a solicita hotararea adunarii generale a actionarilor, potrivit art. 145 din H.G. nr. 577/2002. In speta, societatea debitoare nu a convocat adunarea actionarilor, nu a majorat capitalul social, nu a emis actiuni suplimentare, iar institutia publica nu a solicitat inscrierea majorarii de drept a capitalului social.
Conform art. 143 din H.G. nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 si a Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii ,,valoarea cu care se majoreaza capitalul social este valoarea preluata din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizata cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislatia in vigoare.” In speta, valoarea terenului in litigiu a fost stabilita potrivit H.G. nr. 500/1994 la suma de 433.428.742 lei ROL adica 43.342 lei RON, insa apelanta nu a procedat la o reevaluare in conditiile art. 143 din H.G. nr. 577/2002 si nici nu a precizat valoarea creantei sale, incalcand dispozitiile art. 31 lit. a din Legea nr. 85/2006, astfel cum intemeiat a retinut judecatorul sindic.
In cauza s-a retinut gresit ca societatea debitoare nu a obtinut certificatului de atestare al dreptului de proprietate, acesta fiind emis la 4.07.2002. Emiterea certificatului nu a fost urmata de majorarea de capital prevazuta de art. 12 alin. 5 din Legea nr. 137/2002, astfel ca apelanta nu a dobandit calitatea de actionar. Faptul ca nici in prezent apelanta nu figureaza ca actionar la societatea debitoare, astfel cum rezulta din Lista detinatorilor de instrumente financiare detinuta de Depozitarul Central S.A., constituie un argument in plus in a conchide ca aceasta nu poate pretinde drepturile conferite de art.133 lit. b din Legea nr. 85/2006. Sub acest aspect sustinerile apelantei sunt corecte, dar nu sunt de natura a determina schimbarea hotararii instantei de fond.
Natura juridica a certificatului de atestare a dreptului de proprietate este aceea a unui act administrativ de autoritate, constitutiv de drepturi, ce face dovada deplina a proprietatii pana la anulare. Obtinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare de actiuni se incadreaza in categoria operatiunilor post-privatizare, iar nemajorarea capitalului social oferea institutiei publice cu atributii de privatizare, dreptul de a solicita obligarea societatii debitoare la efectuarea majorarii de capital social, termenul de prescriptie aplicabil fiind termenul general de trei ani, iar nu cel prevazut de art. 39 din Legea nr. 137/2002 care vizeaza operatiuni, acte sau drepturi in legatura cu privatizarea. Apelanta A.A.A.S. nu a formulat aparari legate de prescriptia creantei sale, desi aceasta exceptie a fost invocata de lichidatorul judiciar in cuprinsul intampinarii.
Bunurile constituite ca aport la o societate comerciala sunt supuse regulilor speciale reglementate de Legea nr. 31/1990, iar potrivit art. 16 alin. 2 aporturile in natura se considera varsate (adica apartinand societatii) prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare, astfel ca asociatul care aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui vanzator fata de cumparator. Prin urmare, de la data obtinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate a avut loc transferul proprietatii asupra terenului in patrimoniul societatii, iar dreptul de creanta constand in valoarea terenului adus ca aport in natura putea fi valorificat cel mult in termenul general de 3 ani prevazut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 prescriptia incepand sa curga de la data la care s-a produs transferul dreptului de proprietate, adica de la 4.07.2002. In consecinta, retinand ca dreptul de creanta constand in valoarea terenului nu a fost valorificat in termenul de 3 ani, rezulta ca in mod corect judecatorul sindic a apreciat ca cererea apelantei nu intruneste conditiile prevazute de art.31 lit. a din Legea nr. 85/2006, nefacandu-se dovada unei creante certe si exigibile.
In ceea ce priveste situatia juridica actuala a terenului ce face obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate, se constata ca o suprafata de 4.965,14 mp a fost instrainata la sfarsitul anului 2010 catre S.C. K. S.R.L., iar diferenta de 8.254,13 mp a fost instrainata in anul 2004 catre S.C. Q. S.R.L..
Proiectul de ordonanta initiat de apelanta la 20.08.2014 privind completarea dispozitiilor H.G. nr. 577/2002 nu a fost adoptat de guvern, astfel ca nu poate constitui temei pentru admiterea actiunii.
In legatura cu omisiunea de a solutiona cererea de obligare a lichidatorului judiciar la efectuarea operatiunilor de majorare a capitalului social, sustinerile apelantei urmeaza a fi inlaturate avand in vedere ca o cerere de inscriere la masa credala trebuie sa vizeze doar cerintele prevazute de art. 31 din Legea nr. 85/2006, ori solicitarea de a obliga lichidatorul judiciar sa efectueze anumite demersuri nu indeplineste conditiile legale mentionate.