Decizie de impunere emisa de C.A.S.J.. Contributie FNUASS pentru veniturile realizate in anul 2014. Exceptia prescriptiei dreptului material la actiune – art. 11 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004. Decizie nr. 668/R din data de 05.06.2015
pronunțată de Curtea de Apel Brasov

Deliberand asupra recursului de fata, constata:
Prin sentinta civila nr. 2835/CA/15.12.2014 a Tribunalului Brasov - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a fost respinsa exceptia tardivitatii depunerii actiunii, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei A.J.F.P. B. si a fost admisa actiunea formulata de catre reclamantul D.G. in contradictoriu cu parata C.A.S. a Judetului B. In consecinta, a fost anulata in parte Decizia de impunere nr. 116243/2011 emisa de parata C.A.S. A JUDETULUI B., pentru accesorii in suma de 2337 lei si penalitati in suma de 264 lei, parata C.A.S. A JUDETULUI B. fiind obligata sa plateasca reclamantului suma de 250 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Totodata, a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul D.G. in contradictoriu cu parata A.J.F.P. B., ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Impotriva acestei hotarari, parata C.A.S. A JUDETULUI B. a declarat recurs, in termenul legal, prin consilier juridic conform art. 84 alin. 2 Cod procedura civila (delegatie fila 18 dosar curte), prin care a solicitat admiterea caii de atac, modificarea in tot a sentintei si respingerea actiunii promovate de catre reclamanta.
In motivare, a aratat ca au calitatea de asigurat, conform art. 211 din Legea nr. 95/2006, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, invocand totodata aplicarea O.U.G. nr. 150/2002 si a normelor de aplicare a acesteia aprobate prin Ordinul nr. 221/2005, conform carora persoanele care realizeaza venituri impozabile din profesii libere si comerciale datoreaza contributie la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, calculata ca si cota asupra acestor venituri.
In plus, se mai arata ca reclamantul avea obligatia de a declara si plati aceasta contributie si ca a fost identificat in baza de date furnizata prin protocol de A.N.A.F., cu venituri din profesii libere si comerciale aferente perioadei 2005-2009, astfel ca a emis decizia de impunere nr. 78429/01.06.2010 care cuprindea obligatiile de plata aferente acestei perioade, inclusiv accesoriile. Ulterior, recurenta a aratat ca a procedat la inceperea executarii silite, fiind emis titlul executoriu nr. 014100/25.10.2010 si somatia cu acelasi numar, insa intimatul reclamant a promovat contestatie la executare care a fost admisa prin sentinta civila nr. 2396/07.03.2011 a Judecatoriei Brasov, ramasa definitiva prin decizia nr. 776/R/16.06.2011 a Tribunalului Brasov.
Recurenta a aratat ca, pentru punerea in aplicare a acestor hotarari judecatoresti, a fost anulata decizia de impunere nr. 78429/01.06.2010 si a fost emisa o noua decizie de impunere, nr. 109083/15.09.2011, care, la randul sau a fost anulata, fiind emisa decizia nr. 116243/28.10.2011, comunicata debitorului la data de 11.07.2011.
Recurenta a mai aratat ca dupa comunicarea deciziei nr. 116243/28.10.2011, intimatul reclamant a depus la sediul sau contestatie administrativa, care a fost solutionata prin decizia fiscala nr. 92/2012, in sensul respingerii ca netemeinica si nelegala.
Recurenta a mai aratat ca, odata cu punerea in aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 125/2011, s-a procedat la predarea dosarului nr. 9085/03.04.2013 catre A.J.F.P. B..
In plus, recurenta a mai aratat ca nu putea sa isi indeplineasca obligatia prevazuta de art. 222 din Legea nr. 95/2006 privind informarea anuala asupra nivelului obligatiilor, decat in ipoteza in care contribuabilul ar fi depus declaratiile referitoare la cuantumul veniturilor realizate, ceea ce in cauza nu s-a intamplat.
In drept a fost invocata aplicarea Codului de procedura civila si legislatia speciala – O.U.G. nr. 150/2002 si a normelor de aplicarea a acesteia aprobate prin Ordinul nr. 221/2005, Legea nr. 95/2006, Ordinul Presedintelui CNAS nr. 617/2007.
Cererea de recurs este scutita de obligatia de plata a taxei judiciare de timbru conform art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013.
Intimatul reclamant, prin intampinare formulata conform art. XVII alin. 3 coroborat cu art. XV alin. 3 din Legea nr. 2/2013 (filele 23-24), a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecata.
In sustinerea acestei pozitii procesuale a aratat ca nu se poate retine lipsa de colaborare dintre institutiile statului in comunicarea relatiilor referitoare la cuantumul veniturilor realizate nu poate determina obligatii fiscale suplimentare in sarcina sa, astfel ca accesoriile calculate sunt nelegale.
Partile nu au mai solicitat administrarea altor probe in recurs.
Analizand recursul declarat de parata C.A.S. A JUDETULUI B., prin prisma dispozitiilor art. 488 alin. 1 pct. 5 si 8 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:
Primul motiv de recurs invocat ce va fi analizat se refera la modul de solutionare a exceptiei tardivitatii depunerii actiunii, motiv ce se incadreaza in dispozitiile art. 488 pct. 5 Cod procedura civila si care este fondat.
Astfel, prin cererea de chemare in judecata, inregistrata la Tribunalul Brasov la data de 13.08.2014, intimatul reclamant D.G. a solicitat, direct in fata instantei de contencios administrativ, anularea deciziei nr. 116243/28.10.2011 emisa de parata C.A.S. A JUDETULUI B., act administrativ cu caracter individual, de existenta caruia a luat la cunostinta, in lipsa depunerii dovezii de comunicare la dosar, cel mai tarziu la data de 09.12.2011, data la care intimatul reclamant a depus contestatia administrativa impotriva acestuia la sediul C.A.S.J. B. (fila 42 dosar tribunal).
Recurenta parata a invocat in fata primei instante, prin intampinare, exceptia tardivitatii actiunii, in temeiul art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, motivat de faptul ca decizia de impunere a fost comunicata la data de 17.11.2011, cu confirmare de primire, insa tribunalul a respins exceptia astfel invocata, retinand ca nu a fost facuta dovada comunicarii acestei decizii de impunere.
Calificarea data de prima instanta exceptiei nu este corecta, iar prima instanta a aplicat in mod gresit dispozitiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Astfel, Curtea retine ca este corecta calificarea exceptiei invocate ca fiind exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, iar nu a tardivitatii actiunii, deoarece, in cauza, este incident termenul de 6 luni reglementat de art. 11 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, iar nu termenul de 1 an reglementat de art. 11 alin. 2 din acelasi act normativ. Or, potrivit art. 11 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, termenul de 6 luni este termen de prescriptie, iar termenul de 1 an este de decadere.
Aspectul legat de faptul ca, desi a fost urmata procedura prealabila a recursului gratios, fiind emisa decizia nr. 92/19.01.2012 (filele 44-46), nu poate fi valorificat din oficiu, deoarece sunt incidente dispozitiile art. 193 alin. 2 Cod procedura civila, care stabilesc acest beneficiu numai in favoarea paratului si numai pana la termenul stabilit de lege pentru formularea intampinarii, sanctiunea aplicabila in cazul nerespectarii normei fiind decaderea.
Nici modul de solutionare a exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune de catre tribunal nu este corect.
Art. 11 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ reglementeaza termenul de prescriptie de 6 luni de la data „expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile”.
In cauza, actul administrativ contestat, decizia de impunere nr. 116243/28.10.2011, este un act administrativ cu caracter individual, cu privire la care recurenta parata nu a facut dovada comunicarii catre intimatul reclamant. Insa, impotriva acestuia, intimatul reclamant a promovat contestatie administrativa la data de 09.12.2011.
Prin urmare, in conditiile in care recurenta parata nu a facut dovada comunicarii deciziei nr. 92/19.01.2012 de solutionare a contestatiei administrative catre reclamant, acesta neavand la cunostinta de existenta acesteia pana la declansarea prezentului litigiu, termenul de prescriptie pentru exercitarea dreptului sau de a contesta in fata instantei de contencios administrativ decizia de impunere nr. 116243/28.10.2011, calculat in conditiile art. 11 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, a inceput sa curga la data de 09.01.2012, astfel ca s-a implinit la data de 09.07.2012.
Prin urmare, actiunea promovata la data de 13.08.2014 este formulata mult dupa implinirea termenului de prescriptie stabilit de legiuitor.
Fata de modul de solutionare a exceptiei invocate in cauza, celelalte motive de recurs nu vor mai fi analizate, deoarece acest demers ar fi complet lipsit de utilitate, in conditiile in care dreptul la actiune al intimatului reclamant este stins ca urmare a intervenirii prescriptiei.
Pentru toate aceste considerente, constatand incidenta art. 496 Cod procedura civila, Curtea va admite recursul formulat de parata C.A.S. A JUDETULUI B. impotriva sentintei civile nr. 2835/CA/15.12.2014 a Tribunalului Brasov - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, pe care o va casa in parte, sub aspectul modului de solutionare a exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de parata C.A.S. A JUDETULUI B. prin intampinare si al actiunii promovate in contradictoriu cu aceasta parata si, in rejudecare, conform art. 20 alin. 3 Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va admite aceasta exceptie si va respinge ca prescrisa cererea formulata de reclamantul D.G. in contradictoriu cu parata C.A.S. A JUDETULUI B..