ANULARE RAPORT DE EVALUARE INTOCMIT DE AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE Hotarare nr. 3F din data de 22.01.2014
pronunțată de Curtea de Apel Brasov

Prin raportul de evaluare nr. 41920/G/II/27.09.2013 s-a retinut ca reclamantul L.L., in calitate de consilier local in cadrul C.L.B., s-a aflat in conflict de interese prin aceea ca a participat la sedintele consiliului local si a votat hotararile prin care au fost aprobate bugetele locale pentru anii 2008, 2009, 2010 respectiv 2011, in conditiile in care ulterior, S.C. A.C. S.R.L. si S.C. P.A. S.R.L. au incheiat contracte de prestari servicii cu C.L.B. si cu institutiile aflate in subordinea acestuia, in valoare totala de 3.297.863, 51 lei.
In ceea ce priveste critica referitoare la nulitatea absoluta a raportului de evaluare, Curtea apreciaza ca aceasta este neintemeiata, parata respectand dispozitiile art. 13 si art. 14 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.
Reclamantul a fost instiintat despre declansarea activitatii de evaluare si a fost invitat sa dea informatiile pe care le considera necesare. Pe de alta parte, reclamantul a facut uz de acest drept in sensul ca s-a prezentat la sediul paratei asistat de avocat, a oferit clarificari, situatie in care instanta constata ca dreptul la informare si dreptul la aparare al acestuia au fost respectate si asigurate de parata pe parcursul activitatii de evaluare.
Pe fond, instanta apreciaza ca raportul de evaluare este nelegal.
Textul de lege ce defineste conflictul de interese il regasim in Legea cadru nr. 161/2003 in cadrul capitolului 2, „Conflictul de interese”, art.70.
Conflictul de interese este definit astfel: “Prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative”.
Asadar, de esenta conflictului de interese, astfel cum este definit in legea cadru este existenta interesului personal de natura patrimoniala.
Legea cadru face trimitere la Legea nr. 215/2001. Astfel, in art. 77 se prevede ca „conflictele de interese pentru presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene sau consilierii locali si judeteni sunt prevazute in art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare”.
In art. 47 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala se prevede faptul ca “nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor, consilierul local care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local”.
Prin raportul de evaluare contestat s-a retinut ca prin participarea reclamantului la sedintele consiliului local in cadrul carora au fost adoptate bugetele locale pentru anii 2008-2011 acesta si-a creat indirect un folos material, prin intermediul societatilor comerciale la care era actionar si care au incheiat contracte cu institutiile publice aflate in subordinea consiliului local.
Instanta apreciaza ca interpretarea data de parata textelor legale anterior mentionate este una fortata. Faptele imputate reclamantului prin prezentul raport de evaluare nu se circumscriu sferei conflictului de interese astfel cum acesta este reglementat prin actele normative anterior mentionate.
Nu se poate considera ca prin votarea bugetului local reclamantul si-a creat un folos patrimonial. Bugetul a cuprins capitole de cheltuieli, sumele de bani fiind alocate cu titlu general unor capitole, fara ca la momentul adoptarii bugetului sa fie cunoscuti beneficiarii finali ai acestor fonduri in calitate de prestatori de servicii. Asadar nu se poate retine existenta unui raport cauza-efect intre participarea reclamantului la adoptarea hotararilor de consiliu local de adoptare a bugetului local si profitul realizat de societatile al caror asociat este reclamantul ca urmare a incheierii, ulterior adoptarii bugetului, de contracte cu entitati finantate de la bugetul local. Curtea apreciaza ca ceea ce este interzis de lege este incheierea contractelor comerciale cu autoritatile administratiei publice locale din care face parte alesul local si nu participarea la sedintele consiliului prin care se adopta bugetul.
In acest sens art. 90 din Legea nr. 161/2003 stipuleaza expres ca acei consilieri locali care au functia de administrator precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat nu pot incheia contracte comerciale de prestari servicii, de executare lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.
Pe de alta parte, potrivit art. 45 din Legea nr. 393/2004 reclamantul avea obligatia legala de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea functiilor autoritatilor administratiei publice locale din care facea parte.
Pentru aceste motive, curtea va admite actiunea formulata si va proceda la anularea raportul de evaluare nr. 41920/G/II/27.09.2013 emis de parata.