Omor deosebit de grav. Omorul savarsit de un inculpat care a mai comis anterior un omor
Prin sentinta penala nr. 695/S/2007, Tribunalul Brasov pornind de la raportul de cauzalitate intre violentele exercitate impotriva victimei si decesul acesteia, a dispus urmatoarele:
In baza art. 334 Cod procedura penala a admis cererea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov si a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute prin actul de sesizare in sarcina inculpatei B.L., din infractiunea de omor prevazuta de art. 174 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal in infractiunea de omor prevazuta de art. 174 Cod penal.
In baza art. 174 Cod penal a dispus condamnarea inculpatei B.L. - fiica lui Dumitru si Agnes, nascuta la data de 06.03.1971 in municipiul Brasov, judetul Brasov, domiciliata in comuna Teliu nr. 776, judetul Brasov, fara forme legale in comuna Prejmer, str. Campului nr. 257, judetul Brasov, CNP 2710306080053 - in prezent detinuta in Penitenciarul Codlea in baza mandatului de arestare preventiva nr. 16/07.07.2007 emis de Tribunalul Brasov, la pedeapsa de 12 ani inchisoare.
In baza art. 65 Cod penal a interzis inculpatei B.L. drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a si b Cod penal pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatei B.L. pe durata executarii pedepsei drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a, b, d si e Cod penal.
In baza art. 88 Cod penal a scazut din durata pedepsei pe care inculpata B.L. o are de executat, perioada retinerii si arestarii preventive de la 06.07.2007 la zi.
In baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala a mentinut masura arestarii preventive a inculpatei B.L..
In baza art. 118 lit. b Cod penal a dispus confiscarea speciala de la inculpata B.L. a unui cutit cu un singur tais, avand manerul din lemn de culoarea maron si o lungime totala de 30 cm, din care manerul de 13 cm si lama de 17 cm, cu o latime de 2,6 cm si spre varf de 1,5 cm, aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Brasov.
S-a luat act ca partile vatamate Moyrer Dieter si Zeimes Gerlinde nu s-au constituit parti civile.
In baza art. 189 Cod procedura penala s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Brasov a sumei de 100 Ron, reprezentand onorariul avocatului desemnat din oficiu.
In baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala a obligat inculpata B.L. la plata sumei de 2.350 RON, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pronuntand aceasta solutie prima instanta a luat in calcul conduita inculpatei care pe fondul consumului de alcool, al unui conflict spontan cu concubinul sau, in data de 06.07.2007, in jurul orelor 3,30 i-a aplicat acestuia o lovitura cu un cutit in zona hemitoracelui stang, urmare careia a survenit decesul acestuia, la producerea rezultatului necontribuind si alti factori.
Aplicarea acestei lovituri cu un corp vulnerabil asupra unei zone vitale organismului, aspectul ca ulterior savarsirii ei nu a intervenit o cauza care, prin ea insasi si independent de activitatea inculpatei sa fi produs moartea victimei, denota in opinia primei instante ca inculpata a avut reprezentarea suprimarii vietii victimei, rezultat fata de care, chiar daca nu l-a urmarit, a manifestat indiferenta, ceea ce inseamna ca l-a acceptat.
Desi inculpata a precizat ca nu i-a aplicat victimei in mod direct lovitura cu cutitul, ci ca l-a aruncat spre victima, iar aceasta, in momentul in care s-a intors, a primit cutitul din lovitura in zona toracica, concluziile raportului de constatare medico-legala nr. 3339/E/20.09.2005 insotit de fotografii judiciare aflat la filele 30-37 - dosar urmarire penala - sustin contrariul, aratandu-se ca traseul leziunii tanatogeneratoare este de la stanga spre dreapta, de jos in sus si foarte putin dinainte-inapoi, apreciindu-se cea mai posibila heteroproducerea, excluzandu-se ca imposibila auto-producerea. Mai mult, versiunea inculpatei este exclusa si datorita probabilitatii foarte mici de a se produce o astfel de leziune, datorita zonei in discutie, hemitoracica, stiut fiind ca pana la cord mai sunt si alte organe ce trebuiau penetrate, dar si faptul ca obiectul ce a fost folosit, cutitul, avea manerul din lemn si o lungime totala de 30 cm, din care manerul avea numai 13 cm si lama de 17 cm, cu o latime de 2,6 cm si spre varf de 1,5 cm, nefiind apt in procesul dinamic sustinut de inculpata sa patrunda si sa penetreze corpul victimei cu toata lama.
Vazand ca inculpata s-a folosit de un instrument apt de a produce moartea, luand in considerare si regiunea corpului lovita (o zona vitala), intensitatea loviturii, condamnarea anterioara opozabila inculpatei, fata de care s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca, coordonatele expuse in art. 72 Cod penal, tribunalul a aplicat inculpatei o pedeapsa de 12 ani inchisoare, retinand a fi incidente dispozitiile art. 174 Cod penal.
Impotriva acestei solutii au promovat apel atat Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov ce ridica problema majorarii pedepsei aplicate data fiind periculozitatea inculpatei (condamnata anterior pentru savarsirea unei alte infractiuni de violenta – tentativa la omor), problema neclarificarii intinderii pedepsei complementare cat si inculpata ce solicita redozarea pedepsei aplicate.
Curtea, investita cu judecarea celor doua apeluri, tinand cont ca potrivit art. 176 lit. c Cod penal constituie infractiunea de omor deosebit de grav omorul savarsit de catre o persoana care a mai savarsit un omor iar din extrasul de cazier judiciar de la dosar rezulta ca inculpata a mai fost condamnata prin sentinta penala nr. 132/S din 09.07.1997 a Tribunalului Brasov pentru tentativa la infractiunea de omor, apreciind ca nu este neaparat necesar ca omorul anterior sa fi fost un omor consumat, antecedentul faptuitorului putand fi si o tentativa de omor, a ridicat din oficiu, punand in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta de art. 174 Cod penal in infractiunea prevazuta de art. 174 raportat la art. 176 lit. c Cod penal.
Intrucat nu exista deosebiri esentiale din punctul de vedere al periculozitatii sociale a faptuitorului intre cel ce savarseste o tentativa de omor si cel ce comite un omor consumat, ca in speta fapta anterioara nu a fost savarsita intr-o imprejurare care sa-i inlature caracterul penal, sesizand ca legiuitorul incriminand acest omor deosebit de grav a avut in vedere un antecedent al faptuitorului, antecedent ce exista, caracterizandu-l ca deosebit de periculos, indiferent daca a intervenit sau nu reabilitarea, curtea apreciind ca prin precedent se intelege nu fapta de omor ci infractiunea de omor, or, potrivit art. 144 Cod penal prin savarsirea unei infractiuni se intelege comiterea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei corespunzator situatiei de fapt si de drept in care se afla inculpata.
Reabilitarea invocata in aparare de catre inculpata inlatura numai raspunderea penala sau consecintele condamnarii nu si fapta in realitatea ei, motiv pentru care instanta nu poate retine aceasta opinie.
Relativ la apelurile declarate, Curtea raportand cuprinsul hotararii atacate la materialul probator existent la dosar retine urmatoarele aspecte:
- omorul se savarseste cu intentia directa sau indirecta, infractiunea existand chiar daca nu s-a stabilit mobilul comiterii faptei. In speta, in raport de instrumentul folosit de inculpata (un cutit), regiunea corpului lovita (zona inimii), amplitudinea leziunilor constatate, Curtea apreciaza ca urmarea nedorita a fost acceptata in mod constient, inculpata actionand cu intentia de a ucide si nu de a produce numai vatamari corporale. Ea a avut o reprezentare de natura mai putin angajanta sub raport moral decat in cazul intentiei directe, dar aceasta reprezentare atrage incidenta prevederilor art. 174 Cod penal, latura subiectiva imbracand forma intentiei indirecte – schimbarea incadrarii juridice data faptei antreneaza functie si de limitele speciale de pedeapsa aferente noii infractiuni, de coordonatele amintite in art. 72 Cod penal stabilirea unei pedepse de 15 ani inchisoare, neputandu-i-se retine inculpatei circumstante atenuante cata vreme condamnarea sa anterioara pentru o infractiune de acelasi gen vadeste o accentuata descompunere morala.
Pedeapsa mai sus mentionata e perfect adaptata cazului individual concret, fiind suficienta pentru a stopa perseverenta sa infractionala, a-i modela intr-un sens pozitiv mentalitatea, deprinderile si constiinta.
- relativ la intinderea pedepsei complementare, Curtea raportand la cazul dedus judecatii Hotararea CEDO din 30.03.2004 data in cazul Hirst c/a Marea Britanie, potrivit careia nu exista o legatura intre interdictia votului si prevenirea infractiunilor, apreciaza a fi oportuna interzicerea pe o durata de 5 ani a drepturilor stipulate in art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, termenul urmand a se calcula functie de prevederile art. 66 Cod penal.
- cat priveste cuprinsul pedepsei accesorii, opozabila aceleiasi inculpate, Curtea pornind de la Hotararea CEDO sus-amintita, potrivit careia statele dispun de o marja de apreciere cu privire la restrictionarea dreptului de a vota, de la gravitatea faptei comise, interzice inculpatei pe durata executiei principale exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b si e Cod penal.
In speta, interzicerea drepturilor parintesti nu se justifica data fiind inexistenta unor minori a caror filiatie s-o vizeze pe inculpata.
Fata de considerentele sus expuse, Curtea respinge ca nefondat apelul inculpatei, facand privitor la acesta aplicatiunea prevederilor art. 379 pct. 1, lit.b Cod procedura penala, obligand-o in final la costul cheltuielilor judiciare ocazionate cu judecarea apelului sau.
Decizia penala nr. 29/ap din 25 martie 2008 – M.B.