Cand una dintre circumstantele agravante este prevazuta de lege ca element circumstantial in continutul infractiunii, ea nu mai poate fi retinuta ca circumstanta agravanta in caracterizarea aceleiasi infractiuni; omisiunea aplicarii prevederilor art. 35 alin.3 Cod penal; omisiunea retinerii art. 109 Cod penal la stabilirea pedepselor aplicate inculpatului minor; stabilirea de pedepse complementare aceluiasi inculpat minor.
Examinand hotararea atacata sub aspectul motivelor de apel invocate, dar si – potrivit art. 371 alin.2 Cod procedura penala – sub toate aspectele de fapt si de drept, se constata urmatoarele:
In conditiile retinerii unei corecte stari de fapt, intemeiata pe ansamblul probator administrat in cauza, se constata ca prima instanta a comis erori grave in ceea ce priveste incadrarea juridica data faptelor savarsite, aplicarea pedepselor in caz de concurs de infractiuni si respectarea regimului sanctionator special aplicabil infractorilor minori.
1. Astfel, se constata ca prima instanta a retinut pentru inculpatii N. F. si P. C., in ceea ce priveste infractiunile de talharie comise la datele de 6.12.2005 si 6.01.2006 circumstanta agravanta prevazuta de art. 75 lit.a Cod penal, in conditiile incadrarii infractiunilor comise in prevederile art. 211 alin.1,2 lit.b,c si alin.21 lit.a Cod penal.
Prima instanta a retinut astfel de doua ori aceeasi imprejurare agravanta, respectiv savarsirea faptei de mai multe persoane impreuna, reglementata atat prin dispozitiile art. 211 alin.21 lit.a Cod penal, cat si prin dispozitiile art. 75 lit.a Cod penal.
Or, atunci cand una dintre circumstantele agravante este prevazuta de lege ca element circumstantial in continutul infractiunii, ea nu mai poate fi retinuta ca circumstanta agravanta in caracterizarea aceleiasi infractiuni.
Ca atare, agravanta pluralitatii infractorilor reglementata de art. 75 lit.a Cod penal nu se aplica in cazul infractiunilor in al caror continut intra ca element circumstantial aceasta imprejurare, cum este in cazul de fata, talharia comisa de mai multe persoane impreuna.
Pentru considerentele expuse anterior, atat apelul Parchetului, cat si cel al inculpatilor se dovedesc a fi intemeiate, motiv pentru care vor fi admise in baza prevederilor art. 379 pct.2 lit.a Cod procedura penala, iar in cadrul rejudecarii vor fi inlaturate dispozitiile art. 75 lit.a Cod penal, retinute in mod gresit de catre prima instanta.
2. Totodata, prima instanta a apreciat ca este justificata stabilirea unor pedepse complementare in sarcina inculpatului major N. F., in conditiile reglementate de art. 65 alin.1 Cod penal, constatandu-se ca aceste pedepse sunt necesare, fata de natura si gravitatea infractiuni, imprejurarile cauzei si persoana inculpatului.
Insa, in aceste conditii de stabilire a pedepselor complementare pentru fiecare dintre infractiunile concurente, instanta a omis sa faca aplicarea prevederilor art. 35 alin.3 Cod penal, care reglementeaza aplicarea pedepselor complementare in caz de concurs de infractiuni. Potrivit acestor prevederi, daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut, se aplica cea mai grea dintre acestea.
Astfel in urma admiterii apelului declarat de catre Parchet, in baza art. 35 alin.3 Cod penal, se vor contopi pedepsele complementare constand in interzicerea pe o durata de 5 ani a drepturilor prevazute de art. 64 alin.1 lit.a teza a-II-a si lit.b Cod penal aplicate inculpatului N. F. si se va dispune ca acesta sa execute in total, alaturi de pedeapsa principala de 5 ani si 6 luni inchisoare, pedeapsa complementara a interzicerii pe o perioada de 5 ani a drepturilor prevazute de art. 64 alin.1 lit.a teza a-II-a si lit.b Cod penal, respectiv a dreptului de a fi ales in autoritati publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
3. Alte incalcari grave ale legii s-au constatat si in ceea ce priveste regimul sanctionator aplicat de catre prima instanta inculpatului minor P. C..
Astfel, prima instanta a omis sa aplice in cazul acestui apelant inculpat dispozitiile art. 109 Cod penal, potrivit carora limitele pedepselor ce pot fi aplicate minorilor se reduc la jumatate. In urma aplicarii acestor dispozitii de reducere a limitelor pedepselor la jumatate, se procedeaza la individualizarea judiciara a pedepselor cu limitele astfel reduse, fiind obligatorie – in conditiile retinerii de circumstante atenuante – reducerea pedepselor sub minimul rezultat in urma aplicarii dispozitiilor art. 109 Cod penal.
In aceste conditii, se constata ca prima instanta a aplicat inculpatului minor pedepse in alte limite decat cele legale, omitand a face aplicarea art. 109 Cod penal si astfel stabilind pedepse cu mult peste limita minima permisa de dispozitiile legale ce reglementeaza modul de sanctionare a infractorilor minori.
Ca atare, in urma admiterii apelurilor declarate de catre Parchet si inculpatul minor, vor fi retinute dispozitiile art. 109 Cod penal in favoarea inculpatului P. C. si se vor reduce cele trei pedepse aplicate acestui inculpat pentru savarsirea celor trei infractiuni de talharie prevazute de art. 211 alin.1,2 lit.b,c si alin.21 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal, art. 109 Cod penal, art. 74 lit.a,c, alin.2 Cod penal si art. 76 lit.c Cod penal, de la cate 5 ani si 6 luni inchisoare la cate 3 ani inchisoare.
In baza art. 33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, se va dispune ca inculpatul P. C. sa execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani inchisoare.
4. Prima instanta a nesocotit dispozitiile imperative cuprinse in art. 109 alin.3 Cod penal, potrivit carora pedepsele complementare nu se aplica minorului, prin stabilirea de pedepse complementare inculpatului minor P.C.
Astfel in urma admiterii apelurilor declarate de Parchet si de catre inculpatul minor, in baza art. 109 alin.3 Cod penal se va dispune inlaturarea pedepselor complementare aplicate acestui inculpat minor.
(Dosar nr. 399/64/2007, decizia nr. 108 din 6.06.2007 – M.A.)