Trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond.
Daca instanta de fond nu a administrat nemijlocit, in contradictoriu nicio proba si prin aceasta nu si-a exercitat rolul activ, nu a audiat inculpata, nu exista o declaratie a partii vatamate luata in fata instantei, nu a audiat martorul acuzarii, dar si-a format convingerea ca fapta este lipsita de pericolul social al unei infractiuni, s-a produs o omisiune esentiala, care echivaleaza cu lipsa judecatii si care impune anularea hotararii.
Sectia penala – Decizia penala nr. 670/17 mai 2012
Prin sentinta penala nr. 121/2012 pronuntata de Judecatoria Alba Iulia in dosarul nr. 10164/176/2009 s-a dispus, in baza art.334 Cod de procedura penala, schimbarea incadrarii juridice retinuta in privinta inculpatei C.K., din infractiunea prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit e Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal, in infractiunea prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit e Cod penal, cu aplicarea art.37 b) Cod penal si art.37 a) Cod penal.
In temeiul art.11 pct.2 lit. a) raportat la art.10. alin.1 lit. b1) din Codul de procedura penala si la art. 181 Cod penal, a fost achitata inculpata C.K., sub aspectul savarsirii infractiunii de furt calificat prevazuta de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e Cod penal, cu aplicarea art.37 b) Cod penal si art.37 a) Cod penal, in dauna partii vatamate T.N.I.
In temeiul art. 181 raportat la art. 91 lit. c) din Codul penal, s-a aplicat inculpatei sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii administrative in suma de 500 lei.
In baza art. 14 Cod de procedura penala coroborat cu art. 346 alin.2 Cod de procedura penala si art. 998 si urm. Cod Civil, s-a constatat recuperat prejudiciul cauzat partii vatamate T.N.I., domiciliat in C., str. C. nr.X, sc.X, et.2, ap.X, jud. A., acesta nemaiconstituindu-se parte civila in cauza.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele:
In data de 15.06.2007, inculpata C.K. s-a aflat pe raza orasului C., jud. A., in vizita la niste prieteni.
Astfel, in dupa-amiaza zilei de 15.06.2007, inculpata impreuna cu numitul C.A. s-au deplasat pe terasa barului” R.” din C.
La o masa situata pe terasa se afla partea vatamata T.N.I. impreuna cu martorii A.A.F., O.P.T. si S.G.
La un moment dat, inculpata C.K. s-a apropiat de masa martorilor, insistand sa ia un scaun din spatele partii vatamate T.N.I.
Astfel, in timp ce a trecut printr-un spatiu situat intre scaunul pe care statea partea vatamata si gardul care imprejmuia terasa, inculpata a sustras din buzunarul pantalonului partii vatamate suma de 990 lei.
Imediat, inculpata a dat suma de bani sustrasa numitului C.A., insa acesta nu a cunoscut imprejurarea ca provine din furt.
Martorul A.A.F. l-a imobilizat pe numitul C.A. reusind sa recupereze suma de bani.
Inculpata C.K. a fugit, sustragandu-se astfel urmaririi penale.
La termenul de judecata din data 04.10.2011, instanta a pus in discutie schimbarea incadrarii juridice.
Cu privire la schimbarea incadrarii juridice, in baza art. 334 Cod de pr. penala, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice retinuta in privinta inculpatei C.K., din infractiunea prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit e Cod penal, cu aplicarea art.37 lit b) Cod penal, in infractiunea prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a si art. 37 lit.b Cod penal, avand in vedere ca fapta pentru care a fost trimisa in judecata in prezenta cauza a fost comisa la data de 15.06.2007, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare de 1 an si 6 luni inchisoare pronuntata prin sentinta penala nr. 501/2007 a Judecatoriei Tg. Mures, inainte de executarea acestei pedepse.
S-a apreciat ca fapta inculpatei asa cum a fost descrisa si probata nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prevazuta de 208 alin.1, art.209 alin.1 lit e Cod penal, raporttat la art. 37 lit. b C.pen. si art. 37 lit. a C.pen. deoarece in cauza lipseste elementul pericolului social concret al acestei fapte.
Potrivit art. 17 Cod penal, infractiunea este fapta care prezinta pericol social, este savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Din cuprinsul dispozitiilor art. 18 Cod penal rezulta faptul ca trasatura esentiala a infractiunii de a fi o fapta ce prezinta pericol social se materializeaza prin doua aspecte: prin fapta se aduce atingere unor valori sociale importante, aratate generic in art.1 Cod penal si prin faptul ca prin sanctionarea unei astfel de fapte este necesara aplicarea unei pedepse.
Trebuie sa se faca distinctie intre pericolul social generic sau abstract apreciat de legiuitor in momentul inscrierii faptei periculoase in legea penala ca infractiune si pericolul social concret apreciat de instanta de judecata cu ocazia judecarii faptei si reflectat in sanctiunea penala aplicata.
Conform art. 181 Cod penal, la stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce precum si de persoana si conduita faptuitorului.
S-a apreciat ca fapta inculpatei, raportata la criteriile mentionate de art.181, nu prezinta pericolul social concret al infractiunii de furt calificat .
In primul rand, obiectul material al acestei infractiuni de furt il constituie un suma de 990 lei, prejudiciul fiind relativ mic.
In al doilea rand, prejudiciul a fost recuperat integral, iar partea vatamata nu s-a mai constituit parte civila in cauza.
In al treilea rand, instanta a avut in vedere persoana faptuitoarei, care este casatorita si are 6 copii minori.
Prin urmare, instanta a considerat ca prin fapta savarsita de inculpata s-a adus atingere minima valorilor aparate de lege, fapta neprezentand in concret gradul de pericol social al infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, iar aplicarea unei amenzi administrative in cuantum maxim 500 lei, este suficienta pentru reeducarea acesteia.
Instanta a considerat ca nu poate retine opinia exprimata in doctrina potrivit careia prin introducerea art. 181 Cod penal, s-a creat posibilitatea dezincriminarii judiciare, caci dezincriminarea este o activitate specifica si exclusiva a legiuitorului, iar in cazul aplicarii art. 181 Cod penal, judecatorul nu procedeaza la o dezincriminare, pentru ca nu este posibil sa se dezincrimineze ceea ce legiuitorul nu a vrut sa fie incriminat.
In baza art. 14 Cod de procedura penala coroborat cu art.346 alin.2 Cod de procedura penala si art. 998 si urm. Cod Civil, s-a constatat recuperat prejudiciul cauzat partii vatamate T.N.I., acesta nemaiconstituindu-se parte civila in cauza.
In temeiul art.192 alin.1 pct.1 lit.d) din Codul de procedura penala, inculpata a fost obligata la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 200 lei reprezinta onorariul aparatorului desemnat din oficiu, avocat B.C., suma care s-a dispus sa fie avansata din FMJ in favoarea Baroului Alba.
Impotriva hotararii pronuntate de prima instanta a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Alba Iulia.
Recursul a fost declarat in termen si a fost motivat in scris.
In motivarea recursului, parchetul a criticat hotararea atacata sub aspectul laturii penale, sustinand ca s-a comis o grava eroare de fapt, care a avut drept consecinta gresita achitare a inculpatei, deoarece fapta a fost savarsita in stare recidiva postcondamnatorie, din fisa cazier rezultand ca inculpata a fost condamnata anterior si pentru alte infractiuni de furt, atat in timpul minoritatii, cat si ulterior, iar fapta prin continutul ei nu este lipsita in mod vadit de importanta, prezentand pericolul social al unei infractiuni.
Recursul parchetului este fondat din urmatoarele considerente:
Instanta de fond nu a administrat nemijlocit, contradictoriu nicio proba, desi prin rechizitoriu s-a propus audierea martorului A.A.F. (fila X dup).
Prin procesul verbal din 14.12.2009 incheiat cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala (fila X dup), inculpata nu a recunoscut savarsirea infractiunii de care a fost acuzata.
La termenul de judecata din 28.09.2010 a fost admisa audierea martorului Avram Alin Florin, instanta urmand a se pronunta prin sentinta asupra cererii de schimbare a incadrarii juridice (fila X dosar fond).
Prin incheierea penala din 30.11.2010 s-a dispus aducerea martorului cu mandat de aducere (fila X dosar fond). In procesul verbal de executare a mandatului (fila X dosar fond) se precizeaza ca martorul este plecat la Cluj pentru sustinerea lucrarii de diploma.
La termenele urmatoare, martorul nu a fost citat.
Intrucat instanta nu si-a exercitat rolul activ, nu a audiat inculpata, nu exista o declaratie a partii vatamate luata in fata instantei, nu a audiat martorul acuzarii, dar si-a format convingerea ca fapta este lipsita de pericolul social al unei infractiuni, s-a produs o omisiune esentiala, care echivaleaza cu lipsa judecatii si care impune anularea hotararii.
Deoarece lipsa judecatii impune casarea cu trimitere, examinarea in fond a recursului parchetului, privind existenta unei erori grave de fapt care a avut drept consecinta gresita achitare a inculpatului, este inutila.
Avand in vedere considerentele de mai sus, in temeiul art. 38515 alin. 1 pct. 2 lit. c C.pr.pen., instanta a admis recursul parchetului, a casat sentinta penala atacata si a dispus rejudecarea cauzei de catre Judecatoria Alba Iulia. Ultimul act procedural ramas valabil este incheierea din 24.01.2012.