Legea nr. 146/1997. Actiune in constarea nulitatii unui contract de intretinere. Domeniul de aplicare al dispozitiilor art. 15 lit.c din Legea nr. 146/1997.
Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru numai acele actiuni prin care s-a urmarit valorificarea obligatiei de intretinere, in sensul executarii obligatiei de intretinere, nu si acele actiuni prin care se tinde la redobandirea in patrimoniul unei persoane a unui imobil ce a facut obiectul unui contract de intretinere.
Sectia I civila – decizia civila nr. 707/07 octombrie 2011
Prin sentinta civila nr. 6204/2010 pronuntata de Judecatoria Petrosani in dosar nr. 1386/278/2010 s-a anulat ca netimbrata actiunea reclamantului SG formulata impotriva paratilor CD si SV, avand ca obiect constatarea nulitatii contractului de intretinere incheiat intre ST si CD si CV, autentificat in 15.11.1993 de Notariatul de Stat Local Petrosani.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca :
Potrivit art.1 din Legea nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru, actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti sunt supuse taxelor judiciare de timbru.
La termenul de judecata din data de 7.10.2010 instanta i-a pus in vedere reclamantului sa timbreze actiunea cu 4388,76 lei taxa judiciara de timbru si timbru judiciar mobil in valoare de 5 lei.
Reclamantul nu a achitat taxa de timbru pana la termenul stabilit.
Potrivit art. 20 alin. 3 din Legea nr.146 din 24 iulie 1997, neindeplinirea obligatiei de plata a taxei judiciare se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel in termen legal reclamantul.
In motivarea apelului s-a aratat ca prin sentinta atacata se incalca dispozitiile art. 15 lit. c din Legea nr.146/1997, iar actul a carui anulare se solicita este un contract de intretinere.
Prin decizia civila nr. 90/A/2011 Tribunalul Hunedoara a respins ca nefondat apelul civil formulat de reclamantul SG.
Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a retinut urmatoarele:
Obiectul litigiului dedus judecatii il constituie constatarea nulitatii absolute a contractului de intretinere incheiat intre ST si paratii CD si SV (fosta C).
Raportat la dispozitiile art. 2 alin.1 indice 1 din Legea 146/1997 cu modificarile ulterioare, s-a retinut ca actiunea in anulare/constatare a unui act juridic patrimonial este taxabila raportat la valoarea imobilului ce face obiectul contractului, conform dispozitiilor art. 2 alin.1 din aceeasi lege.
In speta, obiectul contractului de intretinere l-a facut imobilul casa si anexe gospodaresti situate in Aninoasa, str. C, nr. 298, imobil ce a fost evaluat prin expertiza tehnica cu ocazia partajului dintre fostii soti CD si CV la suma de 138.888 RON. Prin urmare, in mod corect instanta de fond a stabilit in sarcina reclamantului o taxa de timbru de 4388,76 lei, confirmata si prin incheierea din 20.09.2010, cand s-a respins cererea de reexaminare formulata de reclamant.
Reclamantul, desi avea posibilitatea de a solicita pe calea cererii de acordare a ajutorului public judiciar reducerea sau scutirea de la plata taxei de timbru, nu a inteles sa uzeze de aceasta posibilitate conferita de lege si nu a achitat taxa de timbru, motiv pentru care instanta de fond a facut o legala aplicare a dispozitiilor art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997, anuland cererea reclamantului ca netimbrata.
Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs reclamantul SG solicitand admiterea recursului, modificarea deciziei in sensul admiterii apelului si schimbarii sentintei cu trimiterea cauzei spre rejudecare „in conditii de taxare” conform art. 15 lit.c din Legea nr.146/1997.
In motivarea recursului se arata ca problema care se pune este aceea daca actiunea este supusa platii taxei sau nu.
Recurentul considera ca actiunea este scutita de taxa de timbru in conformitate cu dispozitiile art. 15 lit.c din Legea nr. 146/1997, astfel ca nu sunt incidente dispozitiile de drept comun de la art. 1 combinat cu art. 2 alin.12 din Legea nr. 146/1997.
Intimatul CD a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului. Se sustine ca reclamantul a solicitat constatarea nulitatii unui contract de intretinere in care nu a fost parte, astfel ca nu beneficiaza de exceptiile prevazute de art. 15 lit.c din Legea nr. 146/1997. Chiar si daca ar fi fost parte in contract reclamantul tot nu ar fi fost scutit de plata taxei, deoarece obiectul actiunii il reprezinta constatarea nulitatii unui act si nu stabilirea sau stergerea unei obligatii de intretinere.
Curtea, verificand legalitatea deciziei atacate, prin raportare la criticile aduse, retine urmatoarele:
Recurentul sustine ca actiunea formulata de el trebuia scutita de la plata taxei judiciare de timbru conform art. 15 lit.c din Legea nr. 146/1997 care prevede ca sunt scutite de taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, referitoare la:
c) obligatiile legale si contractuale de intretinere.
In ceea ce priveste domeniul de aplicare al acestui text de lege, practica si doctrina judiciara au fost constante in a aprecia ca beneficiaza de scutire de la plata taxei de timbru numai acele actiuni prin care s-a urmarit valorificarea obligatiei de intretinere, in sensul executarii obligatiei de intretinere, nu si acele actiuni prin care se tinde la redobandirea in patrimoniul unei persoane a unui imobil ce a facut obiectul unui contract de intretinere.
In acest din urma caz, s-a considerat ca sunt incidente dispozitiile de la art. 2 alin.11 din Legea nr. 146/1997 care prevad ca sunt taxabile la valoare actiunile patrimoniale („dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si cererilor privind declararea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial”).
Fata de cele mentionate s-a constatat ca instantele de fond au facut o corecta aplicare a legii atunci cand au apreciat ca reclamantul datoreaza taxa de timbru la valoare si nu este scutit de plata acestei taxe, astfel ca solutia de anulare ca netimbrata a actiunii pentru neplata taxei este corecta si legala, solutia de mentinere a acestei sentinte de catre instanta de apel fiind la adapost de criticile formulate, motiv pentru care recursul fiind nefondat, a fost respins ca atare.