Solutionare gresita a laturii civile a cauzei. Daune morale.
Daunele morale reprezinta compensatii ce pot fi acordate atunci cand se face dovada ca, urmare comiterii unei fapte prevazute de legea penala, s-au cauzat reale suferinte psihice partii vatamate, care nu sunt echivalente cu stresul sau consumul nervos, acestea din urma nefiind in masura sa justifice acordarea daunelor morale.
Sectia penala – Decizia penala nr. 701/07 iunie 2011.
Prin sentinta penala nr.99/2011 pronuntata de Judecatoria Sibiu in dosar nr.13460/306/2009 s-a dispus condamnarea inculpatului M.C.M., la o pedeapsa de 8 luni inchisoare.
In baza art. 71 alin. 2 C.pen. a interzis inculpatului exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a si b C.pen.
In baza art. 81 alin. 1 C.pen. a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 ani si 8 luni inchisoare, termen de incercare calculat potrivit art. 82 alin. 1 C.pen.
In baza art. 71 alin. 5 C.pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii.
In baza art. 359 C.pr.pen. a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 14 si art. 346 al. 1 C.pr.pen. coroborate cu art.998 - 999 C.civ., a admis actiunea civila formulata de partea civila V.M. si, in consecinta, a obligat inculpatul la plata catre partea civila a sumei de 3500 euro in echivalent in lei la cursul BNR din ziua platii cu titlu de despagubiri materiale si a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
In baza art. 191 al. 1 C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza.
In baza art. 193 alin. 1 C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata catre partea civila V.M. a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
In considerente instanta a retinut ca la data de 26 ianuarie 2007, in jurul orelor 07:00, inculpatul M.C.M., impreuna cu martorul D.G.M. s-au deplasat cu autoutilitara M.B. XXX D, cu nr. de inmatriculare YY 00 XXX, la domiciliul partii civile V.M. unde a incheiat cu aceasta un contract de vanzare cumparare cu privire la autovehiculul mentionat, contra sumei de 3.500 euro, achitata pe loc de partea civila, fiind intocmit cu aceasta ocazie si un inscris sub semnatura privata, inculpatul consemnand continutul acestuia la dictarea partii civile (fila X). In acest inscris s-a consemnat ca vanzator era inculpatul desi detinatorul din acte al autovehiculului este mama inculpatului, numita M.M., inculpatul sustinand ca nu e nicio problema intrucat masina e de fapt a lui si a trecut-o pe numele mamei sale datorita unor probleme avute in trecut.
Cu ocazia incheierii contractului de vanzare cumparare inculpatul a indus-o in eroare pe partea civila prin prezentarea ca adevarata a concordantei dintre seria de sasiu si seria mentionata in cartea de identitate a vehiculului desi in realitate respectiva autoutilitara avea o alta serie poansonata sasiu iar inculpatul cunostea acest lucru, zicandu-i partii civile ca toate actele sunt in regula, profitand de faptul ca aceasta avea incredere in el si nu a verificat efectiv seria de sasiu inscrisa pe masina, ci doar daca mentiunile din contract corespund cu cele din actele masinii, eroare fara de care partea civila nu ar fi incheiat respectivul contract.
Autoutilitara a fost parcata in curtea imobilului proprietatea partii civile, nefiind miscata din acel loc. Ulterior, dorind sa inmatriculeze masina, partea civila a luat la cunostinta despre neconcordanta dintre serii dupa ce martorul B.A. a verificat seriile, motiv pentru care autoutilitara nu a mai putut fi inmatriculata si folosita, si astfel partea civila suferind un prejudiciu.
Aceasta stare de fapt a fost retinuta de instanta pe baza declaratiei partii civile (f.X) care se coroboreaza cu declaratia martorului B.A.(f.X) si cu declaratiile martorului D.M. date in cursul urmaririi penale (f.X), cele date in fata instantei fiind inlaturate din materialul probator avand in vedere ca martorul a revenit asupra celor declarate in faza de urmarire penala fara vreun motiv pertinent, desi audierea a avut loc in prezenta martorului asistent M.I.S. care a declarat ca nu au fost exercitate presiuni asupra martorului cu ocazia audierii sale de catre procuror (f.X), iar ulterior dupa ce s-a inceput urmarirea penala fata de D.M. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa acesta a dat o noua declaratie in fata organelor de urmarire penala ocazie cu care a revenit asupra declaratiei date in fata instantei de judecata, recunoscand ca aceasta nu corespunde adevarului. Mai mult decat atat declaratia data in fata instantei de judecata este contrazisa de celelalte probe administrate in cauza.
Buna credinta a partii civile este sustinuta si de declaratia martorului D.M. care a aratat ca aceasta l-a intrebat daca sunt in regula actele iar inculpatul a raspuns afirmativ, precum si faptul ca partea civila nu a verificat seriile intrucat il cunostea pe inculpat.
La individualizarea judiciara a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului instanta s-a avut in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 C.pen., si anume: dispozitiile partii generale a codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. Avand in vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului si circumstantele savarsirii faptei, instanta a apreciat ca scopul preventiv si educativ al pedepsei poate fi atins si fara executarea pedepsei in regim de detentie, motiv pentru care in baza art. 81 alin. 1 C.pen. va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 ani si 8 luni, termen de incercare calculat potrivit art. 82 alin. 1 C.pen. totodata, in baza art. 359 C.pr.pen. a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen. a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii.
In ceea ce priveste latura civila, instanta a observat ca partea civila V.M. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 3.500 euro sau contravaloarea in lei la data platii cu titlu de daune materiale si respectiv cu suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Fiind intrunite conditiile raspunderii civile delictuale si avand in vedere ca din declaratiile martorilor audiati in cauza a rezultat ca partea civila i-a dat inculpatului suma de 3.500 de euro la momentul incheierii contractului cu privire la autoutilitara, aspect necontestat de inculpat de altfel, iar in prezent autoutilitara nu mai poate fi inmatriculata si folosita conform destinatiei sale, instanta a apreciat ca pretentiile partii civile reprezentand daune materiale sunt intemeiate.
In ceea ce priveste daunele morale, instanta a considerat ca suma de 10.000 lei reprezinta o compensatie rezonabila pentru stresul si consumul nervos la care a fost supusa partea civila din ianuarie 2007 si pana in prezent, cauzat de procesul penal precum si de incercarea de a-si recupera banii, fiind in imposibilitate de a folosi autoutilitara in scopul pentru care a fost cumparata.
Impotriva sentintei a declarat recurs inculpatul M.C.M., acesta solicitand achitarea in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedura penala, intrucat fapta nu exista. Se contesta existenta contractului de vanare-cumparare si se sustine ca autoturismul a fost lasat partii vatamate cu titlu de garantie, neexistand dovada ca inculpatul ar fi modificat seria sasiului de la masina. Nu exista infractiune de inselaciune deoarece partea vatamata V.M. cunostea ca masina este inregistrata pe numerele mamei inculpatului, numita M.M.
Examinand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate si sub toate aspectele, conform art.385/6 alin.3 Cod procedura penala Curtea constata ca recursul este fondat numai sub aspectul laturii civile, pentru urmatoarele considerente:
Sub aspectul laturii penale prima instanta a stabilit corect starea de fapt si incadrarea juridica a faptei, constand in aceea ca, la data de 26.01.2007 inculpatul M.C.M. a indus-o in eroare pe partea vatamata V.M. cu prilejul incheierii contractului de vanzare cumparare a autovehiculului marca prin prezentarea ca adevarata a concordantei dintre seria de sasiu si seria mentionata in cartea de identitate a vehiculului, desi in realitate autoutilitara avea o alta serie poansonata sasiu, cauzandu-se o paguba partii vatamate.
Fapta asa cum a fost retinuta, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, prev. de art.215 al.1,3 Cod penal pentru care in mod corect instanta a dispus condamnarea inculpatului M.C.M.
Inculpatul a recunoscut initial in declaratiile de la filele X,Y,Z d.u.p. incheierea contractului de vanzare-cumparare cu partea vatamata, declaratie care se coroboreaza cu inscrisul sub semnatura privata (f.X) si cu depozitia martorului D.G.M.
Desi ulterior si-a modificat declaratia invocand existenta unei datorii fata de persoana vatamata, care insa ar avea un alt titlu si lasarea autovehiculului drept gaj partii vatamate, probele administrate sunt contrare acestei teze sustinute de inculpat si nu poate fi avuta in vedere de instanta.
Probele administrate au demonstrat ca inculpatul avea cunostinta de faptul ca exista diferenta intre seria inscrisa pe sasiul vehiculului si cea din acte, imprejurare pe care nu a comunicat-o partii vatamate, dimpotriva la intrebarea adresata de martorul D.M., daca actele sunt in regula, acesta a raspuns afirmativ.
Sub aspectul laturii civile, instanta a procedat gresit atunci cand a acordat daune morale partii vatamate V.M., pentru stresul si consumul nervos la care a fost supusa aceasta in incercarea de a-si recupera banii.
Daunele morale reprezinta compensatii ce pot fi acordate atunci cand se face dovada ca, urmare comiterii unei fapte prev. de legea penala, s-au cauzat reale suferinte psihice partii vatamate, care nu sunt echivalente cu stresul sau consumul nervos, acestea din urma nefiind in masura sa justifice acordarea daunelor morale.
Pentru aceste motive Curtea va dispune inlaturarea acestor daune, apreciind ca temeinica si legala doar obligarea inculpatului la plata sumei de 3500 de euro (in echivalent lei la data platii), suma primita de inculpat la data incheierii contractului.