Sarcina probei. Potrivit art. 1169 Cod civil sarcina probei revine celui ce face o afirmatie in fata instantei. Rasturnarea sarcinii probei.
Inscrisul sub semnatura privata care constata o operatiune juridica nu este supus unor conditii deosebite cu privire la intocmirea sa. Singura cerinta o reprezinta semnarea inscrisului de catre cel care se obliga. Daca aceasta conditie esentiala este indeplinita, se prezuma ca semnatura apartine persoanei care este trecuta in inscris. Aceasta prezumtie face ca, in cazul tagaduirii semnaturii, sarcina probei sa se deplaseze de la cel in favoarea caruia opereaza prezumtia la partea adversa.
Sectia civila – Decizia civila nr. 459/05 noiembrie 2010
Prin actiunea civila inregistrata la data de 22.01.2003 pe rolul Judecatoriei Brasov, sub dosar nr. 2121/2003, reclamanta S.G. a solicitat in contradictoriu cu paratii S.G., R.P., B.I., B.I., M.T. si M.A., ca prin hotarare judecatoreasca sa se constate nulitatea absoluta a unor contracte de vanzare cumparare, sa se stabileasca calitatea de mostenitor al reclamantei, cu intabularea dreptului de proprietate al acesteia in cartea funciara, urmare a anularii incheierilor de intabulare a paratilor.
In motivarea actiunii, reclamanta sustine in esenta ca actele de vanzare-cumparare sub semnatura privata incheiate de S.V. si S.F. cu S.G., respectiv cu R.P. nu poarta semnatura vanzatorilor, antecesori ai reclamatei, astfel ca aceste contracte sunt nule, fapt ce atrage si anularea actelor subsecvente.
Prin sentinta civila nr. 9369/2004, Judecatoria Brasov a respins actiunea reclamantei, retinand ca aceasta nu a facut dovada lipsei consimtamantului vanzatorilor S.V. si S.F., intrucat lipsa exemplarelor originale ale contactelor a dus la imposibilitatea efectuarii expertizei criminalistice a scrisului, iar probele administrate nu sunt in masura sa sustina cele solicitate de reclamanta prin actiune.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta, care a fost trimis spre solutionare Tribunalului Alba, ca urmare a admiterii, prin incheierea 6576/2009 pronuntata de I.C.C.J., a cererii de stramutare formulata de parata intimata B.I.
Prin decizia civila nr.62/A/2010, Tribunalul Alba a respins apelul reclamantei, constatand ca aceasta nu a fost in masura sa faca dovada lipsei consimtamantului primilor vanzatori la instrainarea cotelor de proprietate detinute din imobilul in litigiu. In lipsa unor probe concludente care sa confirme sustinerile reclamatei, solutia de respingere a actiunii a fost apreciata ca temeinica si legala.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta solicitand modificarea hotararii atacate in sensul admiterii apelului si schimbarea sentintei primei instante si admiterea in parte a actiunii, in limitele precizate in cuprinsul cererii de recurs, cu obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata.
Reclamanta critica decizia instantei de apel sub aspectul gresitei determinari a sarcinii probei.
In primul rand se sustine de catre reclamanta ca aceasta, fiind avand cauza a vanzatorilor initiali, adopta aceeasi pozitie ca si acestia din urma, astfel ca este in masura fie sa confirme semnaturile ca apartinand vanzatorilor initiali, fie sa le nege autenticitatea. In conditiile in care reclamanta a ales cea de-a doua optiune, in opinia acesteia, sarcina probei revine celui care de prevaleaza de respectivele inscrisuri, respectiv paratilor S. si R., reclamanta neputand fi indatorata la o proba negativa. In al doilea rand, recurenta sustine ca lipsa de autenticitate a semnaturilor autorilor sai este pusa in evidenta de o seria de aspecte semnificative.
Verificand legalitatea deciziei atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul, retinand urmatoarele:
Inscrisul sub semnatura privata care constata o operatiune juridica nu este supus unor conditii deosebite cu privire la intocmirea sa. Singura cerinta o reprezinta semnarea inscrisului de catre cel care se obliga. Daca aceasta conditie esentiala este indeplinita, se prezuma ca semnatura apartine persoanei care este trecuta in inscris. Aceasta prezumtie face ca, in cazul tagaduirii semnaturii, sarcina probei sa se deplaseze de la cel in favoarea caruia opereaza prezumtia la partea adversa.
In cauza se constata ca paratii S. si R. sunt in posesia unor contracte de vanzare-cumparare sub semnatura privata, care poarta semnatura vanzatorilor S.V. si S.F., astfel ca acesti parati beneficiaza de prezumtia simpla ca cele doua inscrisuri sunt semnate de antecesorii reclamantei. In aceste conditii, incumba reclamantei sarcina de a dovedi ca semnatura nu apartine autorilor sai, asa cum sustine.
Procedura de stabilire a veridicitatii inscrisului sub semnatura privata, in cazul in care se tagaduieste semnatura, cum este situatia in speta, este prevazuta in mod expres de dispozitiile legale. Astfel, conform art. 178 – 179 Cod procedura civila, instanta procedeaza la verificarea de scripte - daca este posibil - iar daca nu este posibila o asemenea verificare, ori daca instanta nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa se faca prin expert.
Cum verificarea de scripte in fata instantei nu mai este posibila in speta, autorii celor doua semnaturi contestate fiind decedati, singura dovada a veridicitatii semnaturii de pe inscrisuri este expertiza. In cauza reclamanta nu a fost in masura sa depuna la dosar contractele in original, astfel ca aceasta proba stiintifica nu s-a putut administra, fiind imposibil de efectuat expertiza scrisului in lipsa inscrisului originar.
Curtea nu poate primi sustinerile reclamantei in sensul ca paratii ar fi trebuit sa dovedeasca imprejurarea ca semnaturile contestate sunt reale.
In primul rand, asa cum s-a retinut, cata vreme aceste contracte poarta o semnatura, se prezuma ca semnatura apartine celui care se obliga. Pe de alta parte, a pretinde paratilor sa faca o astfel de proba, ar insemna sa faca dovada propriei nevinovatii in conditiile in care reclamanta, care invoca alta stare de fapt decat cea care rezulta din contracte, nu a probat sub nicio forma sustinerile sale. In acest caz se incalca principiul inscris in art. 1169 Cod civil, conform caruia, cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca. Mergand pe acest rationament, reclamanta este cea care ar fi avut interesul de a propune audierea martorilor semnatari ai contractelor in discutie si nu paratii, cum gresit sustine recurenta.
Sub un alt aspect, tagaduirea semnaturii de pe cele doua inscrisuri sub semnatura privata nu poate fi asimilata unui fapt negativ si nu presupune o proba negativa, asa cum sustine recurenta. Ceea ce se contesta in cauza este un element esential al unui act juridic si nu un fapt juridic negativ, asa incat nu sunt incidente regulile privind dovada faptelor juridice negative, conform carora asemenea fapte se probeaza de partea adversa prin fapte pozitive si conexe. Recurenta contesta semnatura de pe cele doua contracte sub semnatura privata, caz in care proba se face conform art. 179 Cod civil, prin expertiza.
Pe de alta parte, se constata ca paratii au depus la dosarul cauzei adresa emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov in dosarul nr.3162/P/2000, din care rezulta ca s-au efectuat cercetari cu privire la savarsirea de catre BI a infractiunilor de fals material in inscrisuri oficiale, fals intelectual, fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals. In urma cercetarilor s-a dispus neinceperea urmarii penale, intrucat s-a stabilit ca actele sub semnatura privata prin care numitii S.G. si R.P. au dobandit cotele de 1/3 si 2/3 din dreptul de proprietate asupra imobilului de pe str. M.E., nr. 16 au fost semnate de numitii S.V. si S.F. De asemenea, la 20.12.1999, B.M. a depus o reclamatie la Politia mun. Brasov cu privire la un furt din autoturism, ocazie cu care au fost sustrase mai multe bunuri intre care si cele doua contracte incheiate in 1949 si 1966 (filele X, dosar 2121/2003, Jud. Brasov).
In aceste conditii Curtea a retinut nu numai ca reclamanta nu a probat in niciun fel sustinerile sale referitoare la veridicitatea celor doua semnaturi, ci dimpotriva, ca cele doua contacte au facut obiectul unei cercetari penale tocmai sub aspectul contestat si s-a concluzionat ca aceste acte au fost semnate de numitii S.