Plangere impotriva incheierii de carte funciara. Limitele in care se poate sesiza instanta de judecata pe aceasta cale.
In cadrul procedurii prevazute de art. 50 din Legea nr. 7/1996 instanta nu poate verifica aspecte de fond vizand actele a caror intabulare s-a solicitat.
Sectia civila – Decizia civila nr.471/19 noiembrie 2010
Prin plangerea inregistrata la Judecatoria Medias sub dosar nr. 558/257/2010 petentii SC Q. SRL, L.V. si L.F. au solicitat in contradictoriu cu intimatii C.B. si C.I. anularea incheierii nr. 16440/2009 si admiterea cererii formulata de SC Q. SRL privind receptia si infiintarea cartii funciare pentru terenul arabil extravilan, tarlaua 134, parcela 4705/1 din Titlul de proprietate nr. 818/54 eliberat de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor Sibiu la data de 14.06.2000 si apoi, in baza hotararii judecatoresti, intabularea dreptului de proprietate in favoarea lui L.V. si L.F.
Prin sentinta civila nr. 592/2010 pronuntata de Judecatoria Medias a fost admisa plangerea petentilor, a fost desfiintata incheierea nr. 16440/2009, s-a dispus efectuarea operatiunilor solicitate de petenti in CF si s-a constatat achitat impozitul pe tranzactie de catre intimati.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca cererea de intabulare a fost respinsa pentru ca nu s-a completat documentatia cadastrala cu certificat fiscal cu impozit pe tranzactie. S-a constatat ca vanzatorii si-au executat obligatia legala de plata a impozitului pe tranzactie si ca nu se poate retine culpa in sarcina petentilor de vreme ce aceasta obligatie este stabilita prin Codul fiscal in sarcina vanzatorului si nu a cumparatorului.
In drept s-a retinut incidenta dispozitiilor art. 50 din Legea nr. 7/1996.
Prin decizia civila nr. 290/2010 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar nr. 558/257/2010 a fost respins apelul declarat de intimatii C.B. si C.I. impotriva sentintei primei instante.
In considerentele deciziei s-a retinut ca la efectuarea mentiunilor in cartea funciara, valabilitatea actului incheiat nu poate fi verificata de registratorul de carte funciara, putand fi analizata doar de instanta de judecata in cadrul unui proces promovat cu respectarea normelor procedurale. In privinta celorlalte cereri ale apelantilor s-a retinut ca acestea nu pot fi verificate deoarece, pe de o parte, se refera la valabilitatea unei tranzactii dintr-un alt litigiu, iar pe de alta parte acestia formuleaza cereri noi in apel care nu pot fi analizate intrucat s-ar incalca prevederile art. 294 alin 1 Cod procedura civila.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs intimatii C.B. si C.I. solicitand casarea in tot a hotararii, cu cheltuieli de judecata.
In expunerea motivelor de recurs arata ca nu au avut si nu au calitatea de mostenitori, iar taxa de succesiune de pe urma autoarei s-a facut dupa incheierea acestei chitante care nu poate produce consecinte juridice.
Mai precizeaza ca succesiunea de pe urma autorilor C.E. si C.G. s-a deschis la data de 06.01.2002 la Judecatoria Brezoi, iar chitanta de mana s-a intocmit la 24.01.2002 cand nu aveau niciun fel de titlu de proprietate asupra acestui teren. Tatal lor nu putea instraina acest teren intrucat nu exista taxa de succesiune, cu atat mai putin recurentii, care nu aveau calitatea de vanzatori. Sustin ca nici la aceasta data nu au calitate de mostenitori asupra terenului in litigiu deoarece prin tranzactie le-au revenit alte parcele si nu cele din proces.
Examinand decizia atacata prin prisma motivelor invocate, Curtea a respins recursul declarat de intimatii C.B. si C.I. impotriva deciziei civile nr. 290/2010 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar nr. 558/257/2010, retinand urmatoarele:
Instanta de fond, admitand plangerea petentilor, a dispus efectuarea operatiunilor de intabulare in baza unei sentinte irevocabile si a constatat ca vanzatorii au achitat impozitul pe tranzactie, documentatia cadastrala fiind completa.
Criticile recurentilor C. vizeaza aspecte de fond care nu pot forma obiect al analizei instantei in procedura prevazuta de art. 50 din Legea nr. 7/1996. Aceasta, pe de o parte pentru ca aceasta procedura este una necontencioasa asa cum rezulta din prevederile art. 47 din Legea nr. 7/1996 si, pe de alta parte pentru ca discutarea chestiunilor ridicate de recurenti ar aduce atingere puterii de lucru judecat de care se bucura sentinta irevocabila a carei intabulare se solicita.
Intrucat motivele de recurs vizeaza aspecte care exced cererii de intabulare si procedurii plangerii impotriva incheierii de CF, Curtea a constatat ca solutia instantei de apel este legala si nu poate fi retinut ca fondat niciunul din motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 Cod procedura civila.