Nepronuntarea cu privire la unele probe administrate, ori a unor cereri esentiale pentru inculpat de natura a garanta dreptul sau si a influenta solutia procesului. Consecinte.
Nepronuntarea cu privire la unele probe testimoniale administrate, pe de o parte si omisiunea de a administra o proba testimoniala solicitata de catre inculpat, considerata esentiala pentru aflarea adevarului obiectiv in cauza, circumscrie hotararea instantei cazului de casare prevazut de art. 385/9 pct.10 Cod procedura penala impunand trimiterea acesteia spre rejudecare aceleiasi instante de apel.
Sectia penala – Decizia penala nr. 373/ 31 mai 2007
Prin sentinta penala nr. 1153/31.10.2006 a Judecatoriei Petrosani, a fost condamnat inculpatul L.T. la o pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 78 al. 1 din O.G. nr. 195/2002 cu art. 37 lit. a Cod penal si art. 81 al. 1 al. 1 din O.U.G. nr.195/2002 cu art. 37 lit. a Cod penal.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca in 06 martie 2006, inculpatul L.T. a condus autoturismul marca Oltcit cu nr. de inmatriculare HD-02-JSE pe drumurile publice din Aninoasa, fara a poseda permis de conducere si a intrat in coliziune cu auto-izoterma marca Roman cu nr. de inmatriculare HD-02-VTA, dupa care a parasit locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie.
Impotriva hotararii a declarat apel inculpatul L.T. .
Prin decizia penala nr. 133/A/2007 a Tribunalului Hunedoara a fost respins ca nefondat apelul inculpatului L.T., apreciindu-se ca vinovatia inculpatului a fost in mod clar si neechivoc stabilita.
Decizia a fost atacata de inculpat cu recurs, apreciindu-se ca in cauza s-a produs o eroare grava de fapt, ce a condus la pronuntarea unei hotararii gresite de condamnare.
Recursul este fondat.
Instanta de recurs a luat in considerare din oficiu in temeiul art. 385/9 al. 3 Cod procedura penala cazul de casare prevazut de art. 385/9 pct. 10 din Codul de procedura penala deoarece instanta nu s-a pronuntat cu privire la declaratiile martorilor H.S. si P.V., care a sustinut, in fata instantei in fond ca el a condus autoturismul.
Instanta a apreciat ca prin neaudierea martorului solicitat, precum si prin neevaluarea declaratiei martorului P.V., care a sustinut ca a condus autoturismul, s-a realizat o omisiune esentiala de natura sa influenteze solutia procesului.
Dintr-o alta perspectiva, hotararea este insuficient motivata, nefiind convingatoare in ceea ce priveste legalitatea si justetea solutiei adoptate, fiind incident si cazul de casare prevazut de art. 385/9 pct. 9 Cod procedura penala.
Recursul a fost admis, iar decizia atacata casata cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara.