Art.47, art.95, art.98 - Legea nr.85/2006
Prin Sentinta civila nr.2322/COM/20.04.2010 Tribunalul Constanta, prin judecator sindic, a respins ca nefondata cererea creditoarei Banca C.C. S.A. de ridicare a dreptului de administrare al administratorului statutar B.M. al debitoarei S.C. B.A. S.R.L.
In temeiul art.98 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, a admis planul de reorganizare a activitatii debitoarei propus de administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolventa I.D.
In temeiul art.99 din Legea nr. 85/2006, a dispus convocarea adunarii creditorilor si a debitorului de catre administratorul judiciar pentru data de 11.05.2010, ora 12, la sediul administratorului judiciar, in vederea supunerii planului propus de administratorul judiciar la vot.
A dispus ca administratorul judiciar sa publice in Buletinul procedurilor de insolventa un anunt referitor la propunerea planului cu indicarea celui care l-a propus, a datei cand se va vota cu privire la plan si a faptului ca este posibila votarea prin corespondenta (prin scrisoare semnata de creditor, sau inscrisul in format electronic caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, ce pot fi comunicate prin orice mijloace, pana in ziua fixata pentru exprimarea votului, administratorului judiciar pana in ziua fixata pentru exprimarea votului), precum si a datei de confirmare a planului si a fixat termen de judecata pentru confirmarea planului la data de 17.05.2010, ora 8.30.
Pentru a pronunta aceasta hotarare judecatorul sindic a retinut urmatoarele:
Asupra cererii de ridicare a dreptului de administrare al debitoarei, a retinut ca prin cererea formulata oral la data de 01.02.2010, creditoarea Banca C.C. S.A. a solicitat in temeiul art.47 alin.54 din Legea nr.85/2006 ridicarea dreptului de administrare al administratorului statutar B.M.
Avand in vedere ca din rapoartele de activitate intocmite de administratorul judiciar nu rezulta ca sunt indeplinite conditiile mentionate de textul anterior citat (pierderile continue din averea debitoarei sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate), se constata ca este neintemeiata cererea creditoarei cu atat mai mult cu cat debitoarea, conform art.47 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, si-a declarat intentia de reorganizare.
Faptul ca administratorul are datorii catre societate, aceasta situatie urmeaza sa fie solutionata de administratorul judiciar prin formularea cererii de chemare in judecata sau inceperea procedurii de executare silita.
Asupra aprobarii planului de reorganizare, a constatat ca prin cererea de deschidere a procedurii insolventei, debitoarea si-a declarat intentia de reorganizare.
La data de 22.01.2010 s-a depus de catre administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolventa I.D. tabelul definitiv al creantelor debitoarei si planul de reorganizare care a fost comunicat catre creditori, debitoare si administratorul special.
Analizand planul de reorganizare depus de catre administratorul judiciar, judecatorul sindic a constatat ca acesta cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art.95 din Legea nr. 85/2006 si este formulat in termenul prevazut de art.94 din aceeasi lege. Astfel, acest plan cuprinde programul de plata a creantelor, situatia veniturilor lunare si a cheltuielilor lunare, totalul creantelor si modul de plata a acestora.
Fiind indeplinite conditiile legale referitoare la persoana care poate propune un plan de reorganizare, termenul in care acesta poate fi propus si mentiunile obligatorii ale acestuia iar administratorul judiciar a precizat prin rapoartele lunare ca exista posibilitatea de realizare a acestuia, instanta, conform art.98 din legea nr. 85/2006, a fost admis planul de reorganizare urmand ca acesta sa fie supus spre votare adunarii creditorilor.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs creditoarea SC V.R. SA, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte:
1) Textul planului de reorganizare admis de catre instanta nu cuprinde nici o referire in raport de dispozitiile art.95.
2) Nu este un plan de reorganizare viabil, ci este un proiect nefondat atat din punct de vedere economic cat si juridic;
3) Incalcarea principiului consacrat in art.2 din Legea nr.85/2006 al "caracterului colectiv" al procedurii insolventei, in sensul satisfacerii intereselor creditorilor fara discriminari. Ordinea stabilita in cadrul graficului de plata nu este conforma cu principiul sus enuntat avand in vedere ca intr-o prima etapa anumite creante sunt stabilite la plata cu preferinta, or o astfel de preferinta stabileste legea cu stricta aplicabilitate pentru procedura falimentului (momentul valorificarii bunurilor din patrimoniul debitorului).
Examinand recursul prin prisma criticilor aduse hotararii de catre recurent si care au fost incadrate in motivul prevazut de art.304 pct.9, dar si potrivit dispozitiilor art.3041 din Codul de procedura civila Curtea constata ca este nefondat pentru urmatoarele considerente:
In conformitate cu dispozitiile art. 98 din Legea nr. 85/2006, in vigoare la momentul solutionarii cauzei:
(1) Cate o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor.
(2) Judecatorul-sindic va convoca o sedinta, in termen de 20 de zile de la inregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citati cei care au propus planul si persoanele mentionate la alin. (1) si in care planul va fi admis sau respins de judecatorul-sindic, dupa audierea persoanelor citate.
(3) Judecatorul-sindic va putea admite un plan propus de partile legal indreptatite, care contine toate informatiile prevazute de prezenta lege. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician in insolventa sa isi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, inainte de admiterea lui.
In speta, planul de reorganizare a fost depus la data de 22.01.2010 de catre administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolventa I.D., fiind comunicat catre creditori, debitoare si administratorul special.
Fata de dispozitiile legale mai sus citate rezulta ca inainte de operatiunea votarii planului, legea prevedea obligativitatea respectarii anumitor cerinte, procedura aprobarii planului debutand cu formalitatile comunicarii acestuia persoanelor prevazute de lege, depunerii lui la grefa tribunalului si la registrul comertului sau al societatilor agricole, dupa caz.
A doua cerinta se refera la convocarea sedintei de admitere sau de respingere a planului, in termen de 20 de zile de la inregistrarea acestuia la grefa tribunalului.
Din probele aflate la dosar se constata ca au fost respectate aceste cerinte legale, ele nefiind contestate de recurenta. Critica recurentei ca nu a fost convocata la sedinta adunarii creditorilor din 11.05.2010 va fi inlaturata deoarece excede limitelor investirii instantei de recurs, aceasta avand a examina legalitatea unei hotarari pronuntata la data de 20.04.2010, deci anterior datei invocate de recurenta.
Urmatoarea etapa a succesiunii operatiunilor premergatoare votarii planului o constituie admiterea sau respingerea planului propus. Pentru a fi admis, planul trebuie propus de catre o persoana avand calitatea in acest sens si sa cuprinda informatiile cerute de art.95 din Legea nr.85/2006, judecatorul sindic admitand un plan de reorganizare care formal indeplineste conditiile legale, neexistand cerinta legala expresa ca planul propus sa fie examinat sub aspectul sanselor obiective de realizare. Si aceasta deoarece urmeaza faza votarii planului de catre creditori, respectiv cea a confirmarii de catre judecatorul sindic unde se analizeaza indeplinirea conditiilor prevazute de art.101, inclusiv tratamentul corect si echitabil al creditorilor.
Curtea constata ca judecatorul sindic a dat eficienta dispozitiilor art.95 si 98 din Legea nr. 85/2006 si constatand indeplinite cerintele legale a admis planul de reorganizare propus de administratorul judiciar.
Concluzionand, fata de considerentele aratate mai sus Curtea retine ca hotararea tribunalului este legala, criticile aduse de recurenta nefiind de natura a atrage modificarea acesteia, motiv pentru care in temeiul art.312 din Codul de procedura civila recursul va fi respins ca nefondat.