INSTANTA
Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 09.01.2014 sub nr. de dosar ...40/...9/2014 reclamantii M.A.T. si D.R. l-au chemat in judecata pe paratul E.G. solicitand, in principal, desfiintarea constructiilor ridicate de parat fara autorizatie pe terenul pe care il detine spre folosinta la adresa situata in ..., iar in subsidiar reclamantii sa fie autorizati ca pe cheltuiala paratului sa procedeze la demolarea acestor constructii. Reclamantii au solicitat totodata daune cominatorii in cuantum de 50 de lei pe zi, calculate de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti si pana la aducerea la indeplinire a dispozitivului acesteia si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii reclamantii au aratat ca sunt proprietarii apartamentului nr. ... compus dintr-o camera de locuit si dependinte in suprafata de 37,2... mp si teren in suprafata de 224,02 mp, situate in ..., cu mentiunea ca apartamentul este situat intr-un bloc tip CFR cu mai multe apartamente si garsoniere.
Reclamantii au precizat faptul ca au achizitionat suprafata de teren aflata in folosinta, ca de altfel si o parte dintre proprietarii apartamentelor situate in blocul tip CFR, conform titlului de proprietate nr.1255/1 din 11.0....2009 eliberat de Prefectul Municipiului Bucuresti, ceea ce nu este cazul paratului. Fata de cele aratate, reclamantii au precizat in continuare ca la data edificarii constructiei a carei demolare o solicita, fara autorizatie de construire, paratul nu era si nu este in continuare proprietarul suprafetei de teren pe care a edificat constructia, constand intr-o magazie improvizata din fisete metalice, lemn, metal, beton si alte materiale.
In sustinerea cererii reclamantii au mentionat ca magazia a fost ridicata ilegal, fara ca paratul sa detina autorizatie de constructie valabila, fara certificat de urbanism, fara proiect sau aviz privind siguranta in constructii ori privind instalatiile si utilitatile racordate, potrivit prevederilor Legii 50/1991.
Reclamanti au mentionat in continuare ca, initial, constructia a fost ridicata pe un singur nivel insa, ulterior, paratul a modificat constructia adaugandu-i un etaj, astfel ca a ajuns pana la nivelul ferestrei garsonierei detinuta de reclamanti, aflata la etajul 1 al imobilului, distanta dintre geamul reclamantilor si constructia ridicata de catre parat fiind de aproximativ 50 cm. Mai mult, reclamantii au subliniat ca aproximativ un sfert din inaltimea ferestrei lor este acoperit de constructia paratului, iar cosul de fum instalat pe acoperisul constructiei nu este suficient de inalt pentru ca fumul sa treaca peste locuinta reclamantilor, astfel ca, prin imposibilitatea de a deschide fereastra le sunt afectate existenta si viata. De asemenea, au mai aratat reclamantii ca edificarea magaziei si mai ales inaltarea acesteia in imediata proximitate a ferestrei locuintei lor permite paratului un acces vizual amplu si direct in locuinta lor, aspect care le aduce un sentiment de nesiguranta. Fata de cele aratate, reclamantii au invederat faptul ca, in mai multe randuri, au procedat la sesizarea Politiei Locale Sector 1 – Serviciul Disciplina in Constructii si Afisaj Stradal, dar si a Prefectului Municipiului Bucuresti si a Avocatului Poporului, insa fara ca aceste sesizari sa aiba urmari concrete.
In continuare, reclamantii au mentionat si faptul ca paratul, fiul acestuia, numitul E.D., si concubina acestuia, numita C.D., au primit avertismente din partea agentilor de politie, ca urmare a sesizarilor formulate de reclamanti fata de injuriile, amenintarile si invectivele proferate de acestia pe fondul neintelegerilor avute cu reclamantii.
In drept au fost invocate dispozi?iile art. 615, art. 1349, art. 1516 C.civ. si Legea nr. 50/1991.
In probatiune s-a solicitat proba testimoniala, proba cu inscrisuri, expertiza topo si interogatoriul paratului.
Prin cererea depusa la 18.02.2014 (f. 48 vol. I), reclamantii au renuntat la capatul 2 de cerere, referitor la solicitarea de obligare a paratului la plata daunelor cominatorii.
La 20.03.2015, prin intermediul serviciului Registratura, paratul a depus intampinare si cerere reconventionala (f. 54 vol. I).
Prin intampinare paratul-reclamant a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In sustinerea exceptiei, paratul-reclamant a aratat ca nu are calitate de proprietar al terenului pe care se afla edificata constructia a carei demolare reclamantii au solicitat-o.
Paratul-reclamant a aratat ca imobilul de care reclamantii au facut vorbire in cerere a fost edificat anterior anului 1989, existand la momentul in care paratul a devenit proprietarul ap. …. In ceea ce priveste inaltimea constructiei, paratul-reclamant a aratat ca reclamantii nu sunt lezati nici in ceea ce priveste luminozitatea apartamentului si nici in ce priveste posibilitatea de aerisire. Referitor la servitutea de vedere invocata de reclamantii-parati, paratul-reclamant a aratat ca nu are vedere deschisa catre proprietatea reclamantilor, ci dimpotriva, acestia au deschisa vedere spre proprietatea sa. Cat priveste inaltimea cosului de fum, s-a aratat ca se afla amplasat pe latura cea mai indepartata a constructiei reclamantilor, la o distanta de aproximativ 4 m de fereastra acestora, paratul-reclamant apreciind ca sustinerile partilor adverse au doar un motiv de sicana.
In drept au fost invocate dispozi?iile art. 205 C.proc.civ., art. 615 C.civ., Legea nr. 50/1991.
Prin cererea reconventionala paratul-reclamant a solicitat obligarea reclamantilor-parati la desfiintarea constructiei ridicate de acestia fara a detine autorizatie de construire, reprezentand camerele nr. …, nr. …, nr. … si nr…. din imobilul situat in ... si, in subsidiar, sa fie autorizat paratul-reclamant sa desfiinteze constructiile mentionate pe cheltuiala reclamantilor-parati, daca in termen de o luna de la ramanerea irevocabila a dosarului nu-si vor indeplini de bunavoie obligatiile stabilite de instanta, cu cheltuieli de judecata.
In sustinerea propriilor pretentii, paratul-reclamant a aratat ca reclamantii-parati au construit, fara autorizatie, un vestibul (camera nr. ...), amplasat direct pe teren, respectiv la parter, o camera cu destinatia de bucatarie (cam. nr. ... de aprox. 18 mp), amplasata tot pe teren si camerele ... cu destinatia de camara si WC.
Paratul-reclamant a mentionat ca prin constructia edificata, reclamantii-parati i-au obturat vederea, dar si luminozitatea constructiei sale care s-a redus ca urmare a inaltimii considerabile a edificiului reclamantilor, iar aerisirea nu se mai poate face ca urmare a violarii intimitatii sale de catre reclamanti care, printr-o usa cu vizor, urmaresc permanent activitatile paratului, data fiind distanta de numai 1,65 m de fereastra paratului.
In probatiune s-a solicitat proba cu inscrisuri, proba testimoniala, interogatoriu si cercetare la fata locului.
La 16.04.2014 reclamantii-parati au depus raspuns la intampinare si intampinare la cererea reconventionala (f. ...7-73 vol. I).
Prin raspunsul la intampinare reclamantii-parati au solicitat respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, in sustinerea careia au invocat prevederile art. 586 C.civ. privind situatia constructorului de rea-credinta care, in conditiile art. 582, art. 585 C.civ. poate fi chemat in instanta pentru a fi obligat la desfiintarea constructiilor edificate cu rea-credinta. Reclamantii au subliniat insa ca temeiul de drept al cererii introductive este art. 1349 C.civ. care reglementeaza raspunderea delictuala pentru fapta producatoare de prejudicii, prin fapta sa paratul producandu-le reclamantilor un prejudiciu.
In continuare s-a aratat ca din adresele de raspuns emise de Politia Locala Sector 1 – Serviciul de Disciplina in Constructii si Afisaj Stradal nr. 2175/4822/05.07.2012 si nr. 1198/12.06.2013 rezulta ca paratul detine documente din care reiese ca ar fi edificat imobilul in 1995, reclamantii subliniind ca singurul temei pentru care paratul nu a fost sanctionat de autoritatile de control a fost prescrierea dreptului autoritatilor de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevazute de art. 26 din Legea nr. 50/1991, in raport cu data prezumata a edificarii constructiilor.
In combaterea apararilor paratului, reclamantii au aratat ca imobilul construit, chiar si in ipoteza in care nu era tinut de servitutea de vedere, ar fi trebuit sa fie tinut de servitutea in constructii, insa aceste aspecte nu au fost respectate, fara a se mai lua in calcul si faptul ca imobilul a fost ridicat fara drept pe un teren a carui proprietate paratul nu o detine.
Conchizand, reclamantii au solicitat inlaturarea apararilor paratului si admiterea actiunii.
Prin intampinarea la cererea reconventionala, reclamantii-parati au solicitat respingerea acesteia ca neintemeiata si nefondata si obligarea paratului-reclamant la plata cheltuielilor de judecata.
In aparare, reclamantii-parati au aratat ca sunt proprietarii terenului pe care au construit cu respectarea normelor legale, subliniind ca dependintele au facut obiectul inscrierii in cartea funciara. De asemenea, au mentionat ca la edificarea constructiei au respectat distanta in constructii specificata in Regulamentul de Urbanism al Municipiului Bucuresti, invederand ca existenta unei usi situate in dreptul ferestrei paratului este justificata de faptul ca aceasta deserveste accesul la pivnita. S-a subliniat de catre reclamanti ca in masura in care, prin extrapolare, s-ar aprecia ca acea deschidere reprezinta fereastra de vedere catre imobilul invecinat, isi manifesta disponibilitatea de a desfiinta usa de acces.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 555 si urmatoarele, art. 612, art. 615, art. 1349 C.civ. si Regulamentul de Urbanism al Municipiului Bucuresti.
Prin precizarea depusa la 15.04.2014 (f. 81 vol. 1) paratul-reclamant a aratat ca in combaterea cererii principale intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri si de proba testimoniala, in cadrul careia sa fie audiati doi martori.
In sustinerea cererii reconventionale paratul-reclamant a solicitat proba cu inscrisuri, cercetarea la fata locului, interogatoriul reclamantilor si proba testimoniala, in cadrul careia sa fie audiati aceeasi doi martori propusi in combaterea cererii principale.
In cauza au fost incuviintate si administrate: proba cu inscrisuri, proba testimoniala, proba cu interogatoriul si proba cu expertiza tehnica constructii.
Prin incheierea de la 25.09.2014 (f.234 vol. I) instanta a respins proba cu cercetarea la fata locului solicitata de paratul-reclamant, ca nefiind utila cauzei.
Prin contractul de intre?inere autentificat sub nr. 644 din 28.03.2002 de Biroul Notarului Z.S. (f. 100-102), reclamantul M.A.T. a dobandit de la E.O. ?i E.E. nuda proprietate asupra apartamentului … situat in ..., compus din o camera de locuit, bucatarie, vestibul, wc, in suprafa?a utila de 37,28 mp ?i pivni?a in suprafa?a de 12,35 mp ?i cota indiviza de 11,47% din suprafa?a de folosin?a comuna a imobilului. In contract s-a mentionat ca terenul aferent construc?iei in suprafa?a de 32,52 mp, respectiv cota indiviza de 11,47% se atribuie in folosin?a cumparatorului pe durata existen?ei construc?iei, iar la cerere poate trece in proprietate, conform art. 35 din Legea nr. 18/1991. Conform aceluia?i contract, vanzatorii ?i-au rezervat dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.
Prin incheierea nr. 472827 din 12.11.2008 a fost radiat dreptul de uzufruct viager inscris in favoarea numitilor E.O. ?i E.E.. (f. 145).
Reclamanta D.R. a dobandit dreptul de proprietate asupra cotei de ¼ din apartamentul nr. … situat in ..., compus din o camera de locuit, bucatarie, vestibul, wc, in suprafa?a utila de 37,28 mp ?i pivni?a in suprafa?a de 12,35 mp ?i cota indiviza de 11,47% din suprafa?a de folosin?a comuna a imobilului, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 4629/24.11.2008 (filele 8-10) de Biroul Notarului Public Z.S., restul cotei parti indivize de ¾ ramanand in proprietatea reclamantului M.A.T..
La data de 11.06.2009 Institu?ia Prefectului Municipiului Bucure?ti a emis titlul de proprietate nr. 1255/1 prin care terenul situat in ..., in suprafa?a de 224,02 mp (din care 32,52 mp sub construc?ie ?i 191,50 mp teren curte) – cota indiviza – aferent apartamentului … din bl. … a fost trecut in proprietatea lui M.A.T. in conformitate cu prevederile art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 (f. 11).
La data de 10.12.2010, printr-un act adi?ional la contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 4629/24.11.2008, D.R. a devenit proprietara ?i asupra cotei indivize de ¼ din terenul aferent apartamentului …, in suprafa?a totala de 224,02 mp.
Apartamentul …. a figurat atat la nivelul anului 2002, moment la care a fost incheiat contractul de intre?inere, cat ?i la nivelul anului 2008 cu CF nr. 24549, suprafa?a apartamentului fiind de 37,28 mp (f. 148-149).
Documenta?ia cadastrala a imobilului a fost actualizata in baza documenta?iei nr. 465075/03.11.2011 ?i a declara?iei autentificate sub nr. 2930/25.10.2011, potrivit careia M.A.T. arata ca, in anul 2001, in regie proprie, a construit din materiale u?oare o construc?ie anexa la imobilul coproprietatea sa ?i a concubinei sale. Din releveul imobilului (f. 213) reiese ca au fost construite camerele nr. …, …, …, …. Ca urmare a acestei documenta?ii cadastrale, apartamentul …. apare mentionat in cartea funciara ca avand o suprafa?a de 93,81 mp.
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat de Notariatul de stat al Sectorului 1 sub nr. 25392 din 30.11.2004, E.G., parat in prezenta cauza, a devenit proprietarul apartamentului … situat in ... compus din 2 camere, vestibul, wc, pivni?a, prin cumparare de la numitii E.S. si E.M., transmi?andu-se totodata ?i dreptul de folosin?a asupra terenului aferent in suprafa?a de 20,32 mp atribuit pe durata existen?ei construc?iei (f. 59).
Din adresa emisa de OCPI Sector 1 Bucure?ti sub nr. 23651/24.06.2014 reiese ca pentru imobilul situat in ... nu a fost deschisa carte funciara (f. 98).
Din adresa emisa de Poli?ia Locala Sector 1 – Direc?ia Inspec?ie – Serviciul Disciplina in Construc?ii ?i Afi?aj Stradal, emisa ca urmare a sesizarilor reclamantului-parat M.A.T., reiese ca executarea construc?iilor de catre proprietarul imobilului de la adresa ... a fost efectuata in anul 1995 (f. 29). Acest lucru reiese ?i din declara?ia autentificata a numi?ilor E.G., D.C. si M.I. (f. 161) potrivit careia in anul 1995 E.G. a ridicat o magazie construita din tabla in suprafa?a de 24 mp.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului-reclamant E.G., invocata de acesta prin intampinare, asupra careia se va pronunta cu prioritate, potrivit art. 248 C.proc.civ., instanta retine urmatoarele:
Calitatea procesuala pasiva, ca si conditie de exercitiu a actiunii civile, presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii. Intrucat reclamantul este acela care declanseaza procedura judiciara, acestuia ii revine obligatia de a justifica atat calitatea sa procesuala, cat si calitatea procesuala a paratului. Aceasta obligatie isi are temeiul in dispozitiile Codului de procedura civila care prevede ca cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda, printre alte elemente, obiectul, precum si motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia reclamantului. Prin indicarea pretentiei sale, precum si a imprejurarilor de fapt si de drept pe care se bazeaza aceasta pretentie reclamantul justifica indreptatirea de a introduce cererea impotriva unui anumit parat.
In motivarea exceptiei, paratul-reclamant a aratat, in esenta, ca nu are calitatea de proprietar al terenului pe care se afla edificata constructia. Lucrarile fiind insa executate de el sau de autorii sai, eventuala obligatie de a le desfiinta ii revine numai acestuia. Daca s-ar admite ipoteza sustinuta de paratul-reclamant, dispozitiile legale ar deveni lipsite de orice eficienta juridica, cel care a edificat o constructie putandu-se sustrage de la executarea obligatiei de desfiintare a acesteia prin simpla invocare a imprejurarii ca nu este si proprietarul terenului, iar proprietarul terenului pe motiv ca nu el a edificat constructia.
In ceea ce priveste exceptia invocata de paratul-reclamant la ultimul termen de judecata, instanta apreciaza ca aceasta se subsumeaza mai degraba invocarii unui fine de neprimire a actiunii pentru neparcurgerea procedurii de sesizare a organelor administrative. Calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii. Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata de paratul-reclamant la termenul de judecata din data de 10.09.2015, instanta retine ca paratul-reclamant a apreciat ca o astfel de actiune putea fi promovata de Politia comunitara a Sectorului 1, avand in vedere dispozitiile legii speciale nr. 50/1991 cu privire la autorizarea si edificarea lucrarilor de constructie si ca era necesara sesizarea autoritatii administrativ-teritoriale, aceasta urmand sa puna in vedere paratului sa intre in legalitate, iar in caz contrar sa formuleze o astfel de actiune, prin care sa solicite desfiintarea constructiei. Argumentele paratului-reclamant pe aceasta chestiune au pornit de la reglementarea cuprinsa in Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, insa reglementarile cuprinse in acest act normativ nu reprezinta un fine de neprimire in fata instantei civile sesizate de proprietarii imobilului invecinat care sustin faptul ca respectiva constructie edificata de parat aduce prejudicii imobilului proprietatea lor. Face obiectul insusi fondului cauzei sa se stabileasca daca constructia paratului-reclamant a fost ridicata cu respectarea normelor legale si a raporturilor de vecinatate.
In plus, tinand seama de starea de fapt invocata, a accepta punctul de vedere al paratului-reclamant, cum ca reclamantii-parati nu ar putea sesiza in mod efectiv instanta in vederea obligarii lui la demolarea constructiei edificate ar echivala cu lipsirea reclamantilor de dreptul de acces la o instanta.
In ceea ce prive?te fondul cauzei, instanta retine in prealabil dispozitiile art. 6 alin. 2 C.civ. potrivit carora actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor. Asadar, instan?a urmeaza a analiza fondul cauzei prin raportare la dispozitiile Codului Civil din 1864 avand in vedere dispozitiile art. 59 din Legea nr. 71/2011 potrivit carora dispozitiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia, precum si imprejurarea ca atat construc?ia edificata de reclamant, cat ?i cea edificata de parat sunt anterioare datei de 01.10.2011, data la care a intrat in vigoare Noul Cod Civil.
Avand in vedere situatia de fapt retinuta, instanta stabileste ca problema juridica dedusa judecatii vizeaza raporturile de vecinatate dintre proprietarii imobilului situat pe ..., si proprietarul imobilului situat pe ..., sector 1, reclaman?ii-parati urmarind sa inlature pretinsul prejudiciu suferit ca urmare a construirii fara autorizatie de catre parat a unei construc?ii improvizate la care ulterior a adaugat un etaj incalcand reglementarile referitoare la servitutea de vedere si aducand atingere prerogativei folosintei dreptului lor de proprietate asupra propriului apartament. Problema dedusa judeca?ii de catre paratul-reclamant, formulata pe calea cererii reconven?ionale, o constituie construirea de catre reclamanti, fara a avea autorizatie de construire, a unei construc?ii formata din camerele …. si care, potrivit sustinerilor acestuia, ii obtureaza vederea si luminozitatea, reclamantii incalcandu-i intimitatea prin amplasarea unei usi cu vizor in dreptul ferestrei sale.
Este de retinut ca masura obligarii la desfiintarea unei constructii constituie o ingerinta in dreptul de proprietate al unei persoane, garantat de art. 44 din Constitutia Romaniei si de art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Atat sustinerile reclaman?ilor din cererea de chemare in judecata, cat ?i cele ale paratului invocate prin cererea reconven?ionala, referitoare la lipsa autorizatiei de construire, sunt neintemeiate fata de petitul actiunii. In acest sens, instanta retine ca, potrivit art. 1 si art. 2 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, emiterea autorizatiei de construire priveste relatiile de drept public existente intre administratiile publice locale si titularul dreptului real asupra imobilului, iar desfiintarea constructiei pentru motivul ca ar fi fost ridicata fara autorizatie de construire se poate dispune numai in cazul in care se constata savarsirea contraventiei prevazute de art. 26 lit. a) din Legea nr. 50/1991, in procedura prevazuta de art. 28 alin. 1 si art. 32 din aceeasi lege. Avand in vedere dispozitiile clare ale Legii nr. 50/1991, care stabileste conditiile in care se poate dispune desfiintarea unei constructii ridicate fara autorizatie de construire, instanta stabileste in afara oricarui dubiu ca simplul fapt al ridicarii unei constructii fara autorizatie nu poate constitui un motiv pentru desfiintarea acesteia la cererea vecinilor si in lipsa unui proces-verbal prin care sa se stabileasca savarsirea contraventiei prevazute de art. 26 lit. a) din Legea nr. 50/1991.
In ceea ce prive?te construc?ia reclaman?ilor-parati cu privire la care se solicita desfiintarea, acesta a fost intabulata in cartea funciara in noiembrie 2011, reclamantul M.A.T. declarand ca ar fi realizat aceasta constructie in august 2001 (f. 113 vol. 1), instanta nefiind investita cu analiza caracterului real sau fals al acestei declaratii. In ceea ce prive?te construc?ia paratului-reclamant acesta a fost edificata in anul 1995, astfel cum atesta si adresa Politiei Locale Sector 1 (f. 29 vol. 1) si declaratiile depuse la f. 161 vol. 1. Insa, instanta retine ca magazia a fost edificata anterior anului 1989, astfel cum se va arata in continuare, in 1995 fiind probabil etajata.
Astfel, instan?a constata ca reclamantul M.A.T. avea cunostinta de situa?ia de fapt, respectiv de construc?ia edificata de parat, chiar de la momentul incheierii contractului de intre?inere, de la momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra apartamentului ... Reclamanta D.R. a luat la cuno?tin?a de situa?ia de fapt (de construc?ia edificata de parat) la momentul dobandirii cotei par?i de ¼ din imobil, respectiv in anul 2008. In consecin?a, reclaman?ii cuno?teau situa?ia imobilului vecinului parat ?i au acceptat-o la momentul dobandirii, motiv pentru care demersul lor de a solicita la acest moment demolarea constructiei vecinului apare ca fiind abuziv.
Magazia paratului-reclamant a fost edificata anterior anului 1989, fapt sus?inut si de concluziile raportului de expertiza (constructie definitiva tip parter cu o vechime mai mare de 20 de ani) in buna in?elegere cu autorul reclaman?ilor-parati, etajarea acestei construc?ii fiind facuta ulterior, aproximativ in anul 1995. Astfel, paratul-reclamant si-a exercitat drepturile cu buna-credinta, in buna intelegere cu autorul reclamantilor-parati, fara a urmari prejudicierea acestora, atat cu respectarea limitelor externe ale dreptului, cat si a celor interne, in scopul utilizarii eficiente a suprafetei de teren pe care o foloseste. In consecinta, atingerea dreptului de proprietate al reclamantilor-parati (prin faptul ca inaltimea constructiei paratului-reclamant depaseste marginea de jos a ferestrei reclamantilor-parati) este una minima, specifica raporturilor de vecinatate intr-o zona urbanistica si a fost acceptata de acestia la momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 30, astfel incat nu se justifica obligarea paratului-reclamant la desfiintarea constructiei ridicate, efectele negative care ar fi suportate de parat fiind vadit disproportionate fata de vatamarea minima suferita de reclamanti.
Instanta mai retine si faptul ca relatiile dintre parti sunt tensionate ca urmare a numeroaselor sesizari si plangeri penale pe care reclamantii-parati le-au formulat; in acest context, solicitarea acestora de desfiintare a constructiei paratului-reclamant apare ca fiind o exercitare abuziva a dreptului de proprietate, acestia urmarind crearea unor efecte negative pentru vecinul lor, vadit disproportionate fata de folosul material pe care l-ar obtine.
In plus, in ceea ce priveste constructia paratului-reclamant (magazia), instanta retine ca nu este vorba de o deschidere de vedere sau de deschiderea unei ferestre, astfel incat nu sunt aplicabile dispozi?iile art. 612 C.civ. 1864. Reclamantii-parati sustin ca paratul-reclamant se urca pe aceasta magazie, putand astfel vedea prin fereastra apartamentului lor, afirmatii contrazise de paratul-reclamant care sustine ca se urca pe magazie doar pentru a efectua diverse reparatii. Situatia descrisa de parti nu se incadreaza in prevederile art. 612 C.civ. 1864, paratul-reclamant neavand vedere sau ferestre spre vedere din magazie catre proprietatea reclamantilor-parati.
In ceea ce prive?te u?a cu vizor a reclaman?ilor-parati construita in dreptul ferestrei bucatariei paratului-reclamant, expertul a concluzionat ca se impune desfiin?area vizorului avand in vedere ca distan?a dintre usa cu vizor ?i fereastra bucatariei este de 1,65 m (limita minima fiind 19 decimetri). Pana la solu?ionarea cauzei reclaman?ii-parati au desfiin?at vizorul, situa?ie in care sustinerile paratului-reclamant cu privire la acest aspect au ramas fara obiect.
Din concluziile raportului de expertiza reiese ca modificarile aduse constructiei initiale de catre reclamantul-parat nu obtureaza in niciun fel luminozitatea ?i aerisirea bucatariei si a pivnitei paratului-reclamant E.G., luminozitatea acestor spatii fiind una naturala, asigurata de spatiul cu destinatia curte interioara, curte de lumina (f. 274 vol. 1, f. 2 vol. 2).
In rest, nu s-a demonstrat incalcarea vreunei limite legale de exercitare a dreptului de proprietate, nefacandu-se dovada ca pozitionarea cosurilor de fum ar ingradi normala exercitare a dreptului pe proprietate, ambele parti avand amplasate cosuri de fum care asigura evacuarea gazelor provenind de la centralele termice.
Sustinerile reclamantilor-parati referitoare la pozitia paratului-reclamantului de constructor de buna sau de rea credinta pe terenul proprietatea altei persoanei sunt lipsite de relevanta fata de obiectul cererii de chemare in judecata si al cererii reconventionale, instanta nefiind chemata sa solutioneze o actiune referitoare la accesiunea imobiliara artificiala.
In concluzie, instanta va respinge atat cererea de chemare in judecata, cat ?i cererea reconven?ionala ca fiind neintemeiate, retinand in esenta urmatoarele aspecte:
1. lipsa autorizatiei de construire nu justifica desfiintarea unei constructii decat in conditiile prevazute de art. 28 alin. 1 si art. 32 din Legea nr. 50/1991, acestea nefiind indeplinite in speta, intrucat nici reclaman?ii ?i nici paratul nu au fost sanctionati pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991, nu s-a incheiat un proces-verbal prin care sa se dispuna intrarea in legalitate si nu li s-a acordat un termen in acest scop; simplul fapt al ridicarii unei constructii fara autorizatie nu poate constitui un motiv pentru desfiintarea acesteia la cererea vecinilor si in lipsa unui proces-verbal prin care sa se stabileasca savarsirea contraventiei prevazute de art. 26 lit. a) din Legea nr. 50/1991;
2. chiar daca construc?ia paratului-reclamant nu respecta intru totul distan?ele prevazute de Codul Civil de la 1864, aceasta constructie a fost ridicata in buna intelege cu autorii reclamantului-parat si era deja ridicata si etajata la momentul la care reclaman?ii-paratii au dobandit proprietatea asupra apartamentului nr. …, ceea ce echivaleaza cu acceptarea de catre acestia a situatiei imobilului si a vecinatatilor. Din raspunsul paratului E. la interogatoriu reiese ca acesta nu a ridicat ?i nici etajat nici o construc?ie, acestea fiind efectuate de autorul sau. Acest raspuns la interogatoriu se coroboreaza cu declara?ia martorei M.I. potrivit careia, imediat dupa anul 1990, E.O. ?i E. S (autorul reclaman?ilor ?i respectiv autorul paratului) au construit o magazie deasupra bucatariei apartamentului …. De asemenea, ?i Primaria Sector 1 re?ine ca aceea magazie a fost construita in anul 1995;
3. construc?ia reclaman?ilor-parati nu incalca nici o servitute;
4. vizorul de la usa pivnitei reclaman?ilor-parati a fost desfiin?at.
Fata de manifestarea de vointa a reclamantilor-parati, exprimata inainte de primul termen de judecata (f. 48 vol. 1), de a renunta la capatul de cerere privind obligarea paratului la plata sumei de 50 lei/zi cu titlul de daune cominatorii, instanta va lua act ca reclamantii-parati au renuntat la judecarea celui de-al doilea capat de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul-reclamant.
Ia act de renuntarea reclamantilor la cel de-al doilea capat de cerere.
Respinge cererea principala formulata de reclamantii-parati M.A.T. si D.R. ambii cu domiciliul in …. in contradictoriu cu paratul-reclamant E.G. cu domiciliul in …., ca neintemeiata.
Respinge cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant E.G. in contradictoriu cu reclamantii-parati M.A.T. si D.R., ca neintemeiata.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Judecatoria Sectorului 1.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 16.10.2015.
PRESEDINTE, GREFIER,