Vatamare corporala din culpa. Culpa medicala. Aprecierea materialului probator. Achitare. Sentinta penala nr. 893 din data de 02.04.2007
pronunțată de Judecatoria Sectorului 1

Vatamare corporala din culpa. Culpa medicala. Aprecierea materialului probator. Achitare.
Prin sentinta penala nr. 893/2.04.2007 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti s-a dispus in baza art.11 pct. 2 lit.a C.p.p. rap. la art.10 al.1 lit.d C.p.p. achitarea inculpatului M.M.C., pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 alin.2 si 4 din Codul penal.
In baza art.11 pct. 2 lit.a C.p.p. rap. la art.10 al.1 lit.d C.p.p. a achitat pe inculpata M.O.M., pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 alin.2 si 4 din Codul penal.
In baza art.14 si 346 din Codul de procedura penala raportat la art. 998 si urm. din Codul civil, a respins cererea de acordare de despagubiri civile formulata de catre partea civila C. V., ca neintemeiata.
In temeiul art. 192 alin.1 pct.1 lit.a, b C.p.p., a obligat partea vatamata la plata sumei de 20 RON lei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut urmatoarele:
Prin plangerea formulata la 05.04.2006 si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 10861/299/2006, petenta C. V. a solicitat instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa desfiinteze solutia de scoatere de sub urmarire penala dispusa prin Rezolutia nr. 4950/P/2002 din data de 31.05.2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti fata de intimatii M. M. C. si M.M. O., sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.184 alin.2 si 4 din Codul penal si sa trimita cauza procurorului, in vederea redeschiderii urmaririi penale, sau, in cazul in care probele existente la dosar sunt suficiente, sa retina cauza spre judecare.
In motivarea plangerii, petenta a aratat ca, in mod nelegal s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala fata de intimatii M. M. C. si M. M. O., prin Rezolutia nr. 4950/P/2002 din data de 31.05.2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.184 alin.2 si 4 din Codul penal, criticand solutia pentru nelegalitate si netemeinicie.
In urma cercetarilor efectuate in cauza, la data de 31.05.2005, prin Rezolutia nr. 4950/P/2002, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in temeiul art.249 din Codul de procedura penala, raportat la art.11 pct.1 lit.b si art.10 al.1 lit. d din Codul de procedura penala, a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor M.M.C. si M. M. O., sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.184 alin.2 si 4 din Codul penal, retinandu-se ca avand in vedere concluziile Comisiei Superioare de Medicina Legala – autoritatea suprema in materie – se exclude existenta vreunei legaturi de cauzalitate intre manoperele medicale efectuate de invinuiti si pierderea globului ocular stang de catre pacienta C. V..
Prin Rezolutia nr. 525/II-1/2006 din 10.03.2006 a Prim-Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a fost respinsa ca neintemeiata plangerea formulata de petenta C.V. impotriva solutiei mentionate anterior.
In temeiul art.2781 alin.7 C.p.p. instanta, procedand la judecarea plangerii formulate de petenta C. V. impotriva Rezolutiei nr. 4950/P/2002 din data de 31.05.2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, apreciind ca in cauza sunt incidente dispozitiile art.2781 alin.8 lit.c C.p.p., prin Incheierea din 23 August 2006 a admis plangerea petentei, a desfiintat Rezolutia nr. 4950/P/2002 din data de 31.05.2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, mentinuta prin Rezolutia nr. 525/II-1/2006 din 10.03.2006 a Prim-Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, retinand cauza spre judecare, sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.184 alin.2 si 4 din Codul penal, de catre inculpatii M. M. C. si M.M. O..
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin plangerea penala fomulata la data de 01.04.2002, petenta C. V. a solicitat efectuarea de cercetari penale fata de intimatii M. M. C. si M.O. M.sub aspectul infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 alin.2 si 4 din Codul penal.
In motivarea plangerii, petenta a aratat ca intimatii, in calitate de medici, i-au efectuat in cadrul Centrului Oftalmologic S.C. O.S.R.L. o interventie chirurgicala la ochiul stang, in urma careia, din cauza metodei operatorii neadecvate si a tratamentului defectuos, a fost necesara eviscerarea globului ocular.
Prin procesul-verbal din data de 08.09.2003 a fost inceputa urmarirea penala fata de cei doi intimati pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava, prevazuta de art. 184 al. 3 C.p.
Prin ordonanta din data de 30.05.2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a fost confirmata inceperea urmaririi penale fata de intimati sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art. 184 al. 2 si 4 c.p.
In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: declaratiile petentei si ale intimatilor, proba cu incrisuri, constand in acte medicale, expertize medico-legale.
Prin raportul de expertiza medico- legala nr. A1/4968/2003 efectuat in cadrul I.N.M.L. s-a concluzionat ca intre interventia chirurgicala practicata in data de 22.03.2001, urmata de tratamentul prescris de intimati si eviscerarea ochiului stang al petentei C. V. exista legatura de cauzalitate indirecta, interventia fiind corect indicata, dar neadecvata din punctul de vedere al metodei operatorii alese.
S-a retinut in concluziile raportului de expertiza medico-legal efectuat ca actele avute la dispozitie au fost incomplete.
Urmare, s-a dispus prin rezolutia nr. 444.015/10.03.2004 efectuarea unei noi expertize medico- legale.
Raportul de expertiza medico-legala nr. A5/2647/a concluzionat urmatoarele:
-avand in vedere patologia oculara complexa a pacientei C.V., in conditiile in care transplantul de cornee nu se mai efectua in Romania la data operatiei pentru o perioada de timp neprecizata, interventia chirurgicala efectuata de intimati nu a fost corect indicata;
-aparitia complicatiei postoperatorii s-a datorat afectiunii preexistente, si nu metodei operatorii folosite, corect efectuata din punct de vedere tehnic,
-tratamentul postoperator a fost efectuat corect, retinandu-se insa ca din actele medicale examinate nu reiese ca pacientei i s-au administrat si midriatice, iar instalatiile cu dexametazona au fost administrate la recomandarea medicului cu o frecventa prea mare;
-din datele medicale si medico-legale aflate la dosar, nu reiese ca partea vatamata C.V. nu ar fi respectat tratamentul prevazut de intimati;
-din actele medicale depuse a rezultat ca in perioada postoperatorie a aparut cel putin un factor obiectiv si anume hipertensiune oculara, edem stromal si epitelial complicat in evolutie cu abces corneean central perforat, ceea ce in final a condus la pierderea globului ocular; s-a retinut ca din actele medicale existente reiese ca la data de 9.05.2001 ochiul stang era deja compromis din punct de vedere functional, fiind lipsit de perceptie luminoasa.
-intre manoperele efectuate si pierderea globului ocular stang suferita de partea vatamata exista legatura de cauzalitate directa conditionata de afectiunea preexistenta (distrofie corneeana guttata avansata).
-efectuarea unui tratament conservator pentru patologia complexa a ochiului stang si amanarea interventiei chirurgicale pentru cataracta pana la momentul in care in Romania s-ar fi deblocat transplantul de cornee ar fi oferit petentei sansa de a nu pierde globul ocular stang.
La acest raport s-a formulat opinie separata de catre expertul-parte desemnat de intimati, aratandu-se ca intre manoperele medicale efectuate de intimati si eviscerarea globului ocular stang nu exista legatura de cauzalitate.
Fata de contradictiile existente intre concluziile expertilor s-a solicitat avizul Comisiei de Avizare si Control care prin adresa nr. E2/2647/2004 din data de 05.11.2004 a comunicat ca analizand raportul de expertiza medico-legala nr. A5/2647/2004 privind pe C.V. se constata ca in concluziile expertizei nu s-a tinut cont de opinia specialistilor, consemnata in partea descriptiva a raportului, si ca atare nu se poate face o analiza competenta a acestui caz, propunandu-se inaintarea expertizei in vederea avizarii Comisiei Superioare de Medicina Legala.
Prin avizul nr. E1/13717/2004 din data de 18.03.2005 al Comisiei Superioare de Medicina Legala s-a concluzionat ca:
-interventia medicala realizata de medicii M.M. C. si M. O. M. a fost corect indicata pentru amelioararea acuitatii vizuale;
-tehnica operatorie a fost bine aleasa, fiind tehnica de selectie in acest caz, si realizata in conformitate cu toate normele medicale;
-tratamentul prescris operator a fost corect in raport cu cazul si normele medicale;
-asupra modului cum a respectat tratamentul prescris partea vatamata C.V. planeaza incertitudini, intreruperea din proprie initiativa a tratamentului initial, abandonarea tratamentului la Centrul oftalmologic dupa aparitia complicatiei, controale medicale sporadice;
-in perioada postoperatorie a intervenit un factor obiectiv care a modificat radical evolutia fireasca din primele patru saptamani si anume dislocarea implantului din locul unde a fost montat;
-intre manoperele medicale efectuate si pierderea globului ocular stang, suferita de partea vatamata, nu exista legatura de cauzalitate, indicatia de tratament a fost corecta, metoda aleasa si tehnica operatorie au fost corecte, tratamentul si ingrijirea medicala au fost corecte, iar complicatia postoperatorie cu evolutie nefasta s-a datorat unor cauze previzibile despre care pacienta a fost avizata, cauze care nu pot fi controlate in nici un fel de medic si foarte probabil nici de pacienta;
-in cazul cercetat este vorba de o complicatie posibila a unei interventii chirurgicale indicate, acceptate si corect executate.
Dupa retinerea cauzei spre judecare, in faza cercetarii judecatoresti, instanta a procedat la audierea partilor si a martorilor A. S. G. si G. P. I..
In fapt, instanta retine ca la data de 8.02.2001, petenta C. V. s-a prezentat la centrul oftalmologic S.C. O. S.R.L. in scopul unei consultatii oftalmologice in vederea unei operatii de cataracta, stabilindu-i-se diagnosticul AO - Distrofie corneeana guttata avansata, AO cataracta nucleara in evolutie mai avansata OS (duritate medie spre mare, cu tenta bruna), propunandu-se interventie chirurgicala.
In acest sens, petenta si-a exprimat acordul pentru efectuarea operatiei.
La data de 23.03.2001 a fost operata pacienta C.V. la ochiul stang, de catre inculpata M. M. O., practicandu-se facoemulsificarea cristalinului si implant de cristalin artificial. A fost indicat pacientei tratamentul postoperator si modul de administrare.
Dupa efectuarea operatiei, partii vatamate i-a fost inmanata o foaie continand denumirea medicamentatiei necesare si modul de administrare, acesta fiind esential in cazul operatiei efectuate.
Partea vatamata s-a prezentat la clinica trei saptamani mai tarziu, fiind consultata de martora A.S., care i-a prescris si o pereche de ochelari.
La cateva zile de la acest control, la data de 18.04.2001, partea vatamata C.V. a revenit la Centrul O., acuzand dureri la ochiul stang si scaderea marcata a acuitatii vizuale, simptome despre care sustine ca au aparut cu trei zile inaintea acestei date, si afirmand ca a intrerupt corticoterapia cu cateva zile inainte de aparitia acestora. In urma examenului clinic s-a instituit de urgenta tratament general cu manitol, ederan, midriatice, iopidin si injectie subconjunctivala diprophos.
Cu ocazia consultului din data de 07.05.2001, s-a constat hipermie mixta, glob ocular hiperton, edem cornean si infiltrat cornean. S-a adaugat la tratament instalatii cu cicloxan.
La data de 09.05.2001, se deceleaza hipermie mixta, xamera anterioara foarte mica, infiltrat cornean in epiteliu si stroma.
Partea vatamata nu s-a mai prezentat in continuare la Centrul Oftalmologic O..
La datele de 14.05.2001, 06.08.2001 si 09.08.2001, partea vatamata C.V. a fost examinata in cadrul Spitalului Clinic de urgente Oftalmologice din Bucuresti, iar la data de 17.10.2001 a fost internata in cadrul acestei unitati, unde a fost efectuata in ziua urmatoare evisceratia ochiului stang.
Interventia medicala realizata de inculpatii M. M. C. si M. O. M. a fost corect indicata pentru amelioararea acuitatii vizuale a partii vatamate, tehnica operatorie - bine aleasa, iar tratamentul prescris operator – corect, in raport cu cazul si normele medicale. Asupra modului cum a respectat tratamentul prescris partea vatamata C. V. planeaza incertitudini, intreruperea din proprie initiativa a tratamentului initial, abandonarea tratamentului la Centrul oftalmologic dupa aparitia complicatiei, controale medicale sporadice; in perioada postoperatorie a intervenit un factor obiectiv care a modificat radical evolutia fireasca din primele patru saptamani si anume dislocarea implantului din locul unde a fost montat. Intre manoperele medicale efectuate si pierderea globului ocular stang, suferita de partea vatamata, nu exista legatura de cauzalitate, complicatia postoperatorie cu evolutie nefasta s-a datorat unor cauze previzibile despre care pacienta a fost avizata, cauze care nu pot fi controlate in nici un fel de medic si foarte probabil nici de pacienta.
Situatia de fapt retinuta de instanta rezulta nu numai din concluziile Avizului nr. E1/13717/2004 din data de 18.03.2005 al Comisiei Superioare de Medicina Legala, dar si din declaratiile inculpatilor, care se coroboreaza cu cele ale martorilor audiati in cauza, tot medici oftalmologi.
In acest sens, apreciind fiecare proba in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului, potrivit dispozitiilor art.63 al.2 teza a II-a, instanta nu poate sa nu tina seama, cu precadere, avand in vedere si infractiunea de care sunt invinuiti inculpatii, de vatamare corporala din culpa, de concluziile unei expertize medico-legale. Numai cu ajutorul unui asemenea mijloc de proba – stiintific – se poate stabili, in mod obiectiv-realist, realitatea traumatismului, circumstantele de producere a leziunilor traumatice, cauzalitatea medico-legala si gravitatea leziunilor traumatice, de natura nu numai a duce la retinerea intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii de vatamare a integritatii corporale sau sanatatii, ci chiar la incadrarea juridica a faptei.
Astfel, este adevarat ca potrivit art.63 alin.2 teza I din Codul de procedura penala probele nu au valoare mai dinainte stabilita, in dreptul nostru functionand principiul liberei aprecieri a probelor, orice infractiune putand fi dovedita prin orice mijloace de proba prevazute de lege, acestea fiind egale, ca putere de dovada, daca organul judiciar si-a format convingerea ca a aflat adevarul in cauza penala.
Dupa cum s-a statuat insa in doctrina, in conditiile evolutiei stiintei si tehnicii, expertiza ca mijloc de proba capata o importanta deosebita, deoarece sporesc posibilitatile ca specialistii din diverse ramuri de activitate le au de a se pronunta asupra celor mai dificile probleme pe care le ridica anumite cauze penale.
Dupa cum rezulta din dispozitiile art.119 al.1 Cod de procedura penala, expertiza se efectueaza in mod obligatoriu de experti medico-legali sau de experti oficiali in specialitatea respectiva (atunci cand asemenea experti exista), prevederi legale care, potrivit art.34 din O.G. nr.1/2000, republicata, se aplica in mod corespunzator si in cadrul expertizelor medico-legale.
In cazul in care in aceeasi cauza au fost efectuate doua sau mai multe expertize, instanta trebuie sa se opreasca la aceea dintre expertize pe care o considera mai fundamentata sub aspect stiintific, mai concordanta cu realitatea si, bineinteles, care se coroboreaza cu probele din dosar.
Conform art. 21 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala (aprobat prin H.G. nr. 774 din 7 septembrie 2000), in cazul in care concluziile expertizei medico-legale sunt contradictorii, comisia de avizare si control al actelor medico-legale se pronunta asupra acestora, putand formula anumite precizari sau completari. De asemenea, in cazul in care Comisia superioara medico-legala constata existenta unor concluzii contradictorii intre prima expertiza si cea ulterioara sau ale altor acte medico-legale, aceasta poate aviza, in totalitate sau partial, concluziile uneia dintre ele, putand formula anumite precizari sau completari. (art.27 alin.1 din acelasi Regulament). Comisia superioara medico-legala functioneaza pe langa Institutul de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti, reprezentand autoritatea stiintifica suprema in domeniul medicinei legale, care verifica, evalueaza, analizeaza si avizeaza din punct de vedere stiintific, la cererea organelor judiciare, continutul si concluziile diverselor acte medico-legale (art.23 alin.1 din acelasi Regulament).
Acestea fiind spuse, analizand mijloacele de proba administrate in cauza, instanta va retine, la stabilirea masurii in care sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 184 alin.2 si 4 din Codul penal, de care sunt invinuiti inculpatii, concluziile Avizului nr. E1/13717/2004 din data de 18.03.2005 al Comisiei Superioare Medico-Legale, care se coroboreaza cu declaratiile inculpatilor si ale martorilor audiati in cauza – medici specialisti in domeniul oftalmologic, precum si, partial, cu cele ale parti vatamate.
In ceea ce priveste Raportul de noua expertiza medico-legala nr.A5/2647/2004 din 10.10.2004, intocmit de I.N.M.L. „Mina Monovici” Bucuresti, retine ca la efectuarea acestuia nu s-a tinut cont de opinia specialistilor, consemnata in partea descriptiva a raportului, motiv pentru care Comisia de Avizare si Control de pe langa I.N.M.L. „Mina Monovici” Bucuresti nu a putut face o analiza competenta a cazului, propunand inaintarea ei, in vederea avizarii, Comisiei Superioare Medico-Legale, care are in componenta specialisti in domeniul oftalmologic, ce pot opina competent asupra discordantelor din continutul si concluziile noii expertize.
Cu privire la primul Raport de expertiza medico-legala intocmit in cauza, de I.N.M.L. „Mina Monovici” Bucuresti, nr.A1/4968/2003 din 19.08.2003,, constata ca acesta nu a fost intocmit cu nerespectarea dispozitiilor art. 120 din Codul de procedura penala, inculpatii nefiind incunostiintati de obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda, punandu-li-se in vedere ca au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor, precum si ca au dreptul sa ceara numirea nui expert recomandat de ei, care sa participe la efectuarea expertizei, lucru ce echivaleaza cu o incalcare a insusi dreptului la aparare, prevazut de art.6 din Codul de procedura penala, motiv pentru care va fi de asemenea inlaturat de instanta.
Relativ la faptul ca inculpatii au fost sanctionati cu suspendarea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Bucuresti pe o perioada de 6 luni prin Decizia nr. 332 din 27.03.2003 a Colegiului Medicilor din Bucuresti, Departamentul de Jurisdictie si Litigii Profesionale, Comisia de disciplina, retinandu-se ca momentul interventiei chirurgicale nu era justificat de starea ochiului, indicatia chirurgicala fiind relativa intr-un caz cu risc operator major, faptul ca exista la dosar un consimtamant luat cu o luna inainte de operatie si pe un formular inadecvat neexonerandu-i pe medici de raspunderea penala pentru interventia efectuata, iar unitatea sanitara S.C. O.S.R.L. functioneaza fara a avea avizul Colegiul Medicilor din Bucuresti, nici aceasta nu poate inlatura concluziile Avizului nr. E1/13717/2004 din data de 18.03.2005 al Comisiei Superioare Medico-Legale, in sensul retinerii vinovatiei inculpatilor pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.184 alin.2 si 4 din Codul penal, avand in vedere, pe de o parte, ca actul in cauza, bazat pe o examinare sumara a actelor medicale prezentate si a audierii partii vatamate si a inculpatului M.C., nu este fundamentat stiintific, argumentat, ca si un Aviz al Comisiei Superioare Medico-Legale, iar o parte din neregulile constatate, respectiv ca exista la dosar un consimtamant luat partii vatamate cu o luna inainte de operatie si pe un formular inadecvat, iar unitatea sanitara S.C. O.S.R.L. functioneaza fara a avea avizul Colegiul Medicilor din Bucuresti nu pot duce, sub nici o forma, la stabilirea vreunei legaturi de cauzalitate intre prejudiciul suferit de partea vatamata si tratamentul medical sau operatia la care a fost supusa.
Astfel, chiar in conditiile in care partii vatamate i s-ar fi adus la cunostinta ca isi poate pierde ochiul, i s-ar fi luat consimtamantul pe un formular agreat de Colegiul Medicilor, iar S.C. O.S.R.L. ar fi functionat cu avizul Colegiul Medicilor din Bucuresti, in cazul in care s-ar fi stabilit o legatura de cauzalitate intre actiunile inculpatilor si vatamarea suferita de pacienta ar fi putut fi retinut faptul ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa.
Potrivit art.184 alin.2 si 4 din Codul penal, vatamare corporala din culpa consta in lovirea sau actele de violenta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii unei persoane o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile, sau care a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei, din culpa, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anume activitati.
Sub aspectul laturii obiective, pentru existenta infractiunii de vatamare corporala din culpa este necesara, pe langa elementul material si urmarea imediata, prezenta unei legaturi de cauzalitate intre actiunea care constituie elementul material si vatamarea suferita de partea vatamata, legatura de cauzalitate care, avand in vedere imprejurarile cauzei .Interventia medicala realizata de inculpatii M.M. C. si M.O. M.a fost corect indicata pentru ameliorarea acuitatii vizuale a partii vatamate, tehnica operatorie - bine aleasa, iar tratamentul prescris operator – corect, in raport cu cazul si normele medicale, asupra modului cum a respectat tratamentul prescris partea vatamata C.V. planeaza incertitudini, intreruperea din proprie initiativa a tratamentului initial, abandonarea tratamentului la Centrul oftalmologic dupa aparitia complicatiei, controale medicale sporadice; in perioada postoperatorie a intervenit un factor obiectiv care a modificat radical evolutia fireasca din primele patru saptamani si anume dislocarea implantului din locul unde a fost montat), nu rezulta ex re, in vederea stabilirii ei efectuandu-se mai multe expertize medico-legale.
Or, potrivit concluziilor Avizului nr. E1/13717/2004 din data de 18.03.2005 al Comisiei Superioare de Medicina Legala, intre manoperele medicale efectuate si pierderea globului ocular stang, suferita de partea vatamata, nu exista legatura de cauzalitate, indicatia de tratament a fost corecta, metoda aleasa si tehnica operatorie au fost corecte, tratamentul si ingrijirea medicala au fost corecte, iar complicatia postoperatorie cu evolutie nefasta s-a datorat unor cauze previzibile despre care pacienta a fost avizata, cauze care nu pot fi controlate in nici un fel de medic si foarte probabil nici de pacienta.
De asemenea, avand in vedere aceleasi concluzii, apreciaza ca nu sunt intrunite nici conditiile referitoare la latura subiectiva, in sarcina inclpatilor neputand fi retinuta nici cea mai usoara culpa (culpa levissima).
Acestea fiind spuse, in baza art.11 pct. 2 lit.a C.p.p. rap. la art.10 al.1 lit.d C.p.p. va achita pe inculpatii M.O. M. si M. M. C., pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 alin.2 si 4 din Codul penal.
Avand in vedere ca inculpatul M. M. C. a fost unul din medicii care au consultat-o pe partea vatamata postoperator, implicandu-se direct in tratamentul aplicat dupa ce aceasta a inceput sa acuze dureri, nu va retine, ca temei al achitarii inculpatului, cel prevazut de art.11 pct. 2 lit.a C.p.p. rap. la art.10 al.1 lit.c C.p.p.
In baza art.14 si 346 din Codul de procedura penala raportat la art. 998 si urm. din Codul civil, avand in vedere ca nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, lipsind nu numai legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si vinovatia inculpatilor, ci si caracterul ilicit al faptei, va respinge cererea de acordare de despagubiri civile formulata de catre partea civila C. V., ca neintemeiata.
In temeiul art. 192 alin.1 pct.1 lit.a, b C.p.p., fata de modul de solutionare a laturii penale si civile, va obliga partea vatamata la plata sumei de 20 RON lei cheltuieli judiciare catre stat.
Sentinta a ramas definitiva prin respingerea apelului si a recursului.