Loviri si alte vatamari Sentinta penala nr. 307 din data de 23.06.2017
pronunțată de Judecatoria Moinesti

Constata ca prin rechizitoriul nr. …/115/P/2016 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau si inregistrat sub nr. …/260/2016 pe rolul Judecatoriei Moinesti, a fost trimis in judecata inculpatii : A.C. si A.C.V. ,pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 193 al.2 C.pen si
In actul de sesizare a instantei se arata ca inculpatii in data de 15.03.2016 au lovit persoana vatamata C.T. , cauzandu-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile ingrijiri medicale pentru vindecare.
Din probatoriul administrat in cauza, materialul de urmarire penala si declaratiile date in faza de cercetare judecatoreasca, instanta a retinut urmatoarele:
In data de 15.03.2016 persoana vatamata C.T. a observat pe inculpatii A.I. si A. Ioan lucrand la gardul care le desparte proprietatile a mers la acestia.
Dupa scurt timp a venit A.V. care a mentionat ca va modifica constructia gardului si l-a lovit pe C.T. cu pumnul in zona fetei.
Intre timp a aparut A.C. care l-a lovit pe C.T. cu teava in spate, iar in aplanarea conflictului a intervenit A.I.
Conform certificatului medico-legal nr.93/A2.M persoana vatamata a suferit un traumatism cu echimoza brat drept si hemoragie subconjunctivala in rezorbtie os, necesitand 4-5 zile ingrijiri medicale.
Martorii A. I. si A Ioan confirma cele declarate de persoana vatamata si sustin ca A.C. si A.C.V. l-au lovit pe C.T. .
Prezent in instanta , inculpatul A.C. arata ca de fapt C.T. a lovit pe fiul sau , A.C.V. si el a venit in ajutor si doar a impins pe partea vatamata in vederea indepartarii pericolului in care se afla acesta.
Aceeasi versiune a apararii o are si inculpatul A.C.V. care spune ca a fost lovit de partea vatamata si el nu s-a aparat in nici o modalitate.
Ambii inculpati au declarat ca prezenti la conflict au fost A.I. si A. Ioan.
Martorii aratati nu au putut sa fie audiati de catre instanta in mod nemijlocit deoarece atat datorita starii precare de sanatate , cat si a faptului ca se afla la lucru in strainatate si nu i se cunoaste domiciliu.
Aplicand prevederile art.381 alin.8 Cod proc penala , instanta a luat la cunostinta despre faptul ca martorul A.I. a declarat ca personal a observat cand cei doi inculpati il loveau pe C.T. , care se afla la pamant.
Aceeasi declaratie o da si martorul A. Ioan , respectiv ca cei doi inculpati au sarit gardul in gradina partii vatamate si au inceput sa il loveasca.
Situatia de fapt a mai fost dovedita si prin : plangerea si declaratia persoanei vatamate fl.2, 4, certificat medico-legal fl.5;declaratiile martorilor A.I. fl.21, A. Ioan fl.23, ; declaratii suspecti/ inculpati fl.9,15
Faptele inculpatilor A.C. si A.C.V. care in data de 15.03.2016 au lovit p.v. C.T., cauzandu-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile ingrijiri medicale pentru vindecare, realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de lovire sau alte violente, fapta prev.si ped.de art.193 al.2 C.pen.
Se re?ine faptul ca infrac?iunea de lovire sau alte violen?e are ca obiect juridic integritatea fizica sau sanatatea persoanei, precum ?i rela?iile sociale in legatura cu acestea.
Sub aspectul laturii obiective a infrac?iunii, constatam faptul ca elementul material este reprezentat in spe?a de lovirea directa a persoanelor vatamate cu pumnii ?i cu picioarele, urmarea imediata a acestor ac?iuni fiind cauzarea de suferin?e fizice asupra corpului persoanei vatamate, suferin?e care au fost evaluate, pentru persoana vatamata , ca necesitand 4-5 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare. Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptelor.
Sub aspectul laturii subiective, se constata ca infrac?iunile au fost savar?ite de catre inculpati cu inten?ie directa, acesta prevazand ?i urmarind producerea rezultatului faptelor lor, respectiv acela de a lovi persoana vatamata in scopul cauzarii de suferin?e fizice acesteia.
La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite;starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita;natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit;natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Inculpatii sunt la prima incalcare a legii penale .
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanta apreciaza, in contextul probelor administrate, ca scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si prin aplicarea unei amenzi penale.
In baza art.63 Cod penal nou se va atrage atentia inculpatilor asupra faptului ca neexecutarea cu rea-credinta a pedepsei amenzii penale aplicate conduce la inlocuirea numarului de zile-amenda ramase neexecutate cu un numar echivalent de zile de inchisoare.
Persoana vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 5000 lei daune morale .
Conditiile angajarii raspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovatia autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezinta o actiune sau inactiune a unei persoane prin care, ‚incalcandu-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs in dauna persoanei vatamate reprezinta efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legatura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorului faptei ilicite.
Vinovatia reprezinta latura subiectiva a raspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de vointa si constiinta a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.
Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanta retine ca prin fapta savarsita , inculpatul a savarsit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vatamate.
Prejudiciul produs reprezinta efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite savarsita de catre inculpat, persoana vatamata avand nevoie de 11-12 zile de ingrijiri medicale.
Din probele administrate instanta retine ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita savarsita de inculpat si prejudiciul suferit de partea civila , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorului faptei ilicite.
Din coroborarea probelor, cele date in cursul urmaririi penale, cat si cu declaratiile inculpatilor date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpatului , aceasta fiind probata sub forma intentiei.
Astfel, inculpatii au prevazut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vatamarea integritatii corporale a persoanei vatamate ) si au urmarit sau au acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin savarsirea faptei ilicite.
Constatand ca sunt indeplinite conditiile civile raspunderii civile delictuale instanta urmeaza sa aprecieze asupra cuantumului despagubirilor solicitate de persoana vatamata.
Fiind indeplinite conditiile civile ale raspunderii civile instanta urmeaza sa statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vatamata.
Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudicii aduse integritatii fizice si onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecatorului care, insa, trebuie sa aiba in vedere anumite criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.
Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.
Instanta constata ca suma de 5000 de lei reprezentand daune morale apare ca fiind o suma disproportionata si nerezonabila in raport cu suferintele fizice si psihice incercate de partea civila in urma faptei savarsite de inculpat.
In aprecierea sumei instanta a avut in vedere si inerentele suferinte psihice provocate persoanei vatamate prin fapta inculpatului.
In baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., fata de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., se va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila si obliga pe inculpati in solidar la plata sumei de 1000 lei daune morale.
In baza art. 274 alin. (1) N.C.proc.pen., vor fi obliga inculpatii la plata sumei de cate 300 lei fiecare , cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
In baza art.276 Cod proc penala vor fi obliga inculpatii catre partea vatamata la 1500 lei cheltuieli de judecata , respectiv onorariu aparator.