Constata ca prin actiunea inregistrata sub numarul …/260/…, reclamanta R.L. a chemat in judecata paratul B.V., solicitand in contradictoriu cu aceasta exercitarea autoritatii parintesti asupra minorilor B.A., nascut la data de … si B.D.E., nascuta la data de …, stabilirea locuintei minorilor la reclamanta si obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere.
Actiunea este legal scutita de taxa de timbru.
In motivarea actiunii se arata ca in anul 2002 cele doua parti au intrat in relatii de concubinaj, iar din aceasta au rezultat cei doi minori. In 2009 reclamanta a plecat la munca in Italia, si a luat-o cu ea pe minora B.D., iar ulterior, paratul a venit cu celalalt minor. Au stat impreuna aproximativ 8 luni, dupa care paratul si-a modificat comportamentul in sensul ca a inceput sa faca scandal sa il loveasca si sa o ameninte cu moartea. In urma plangerii paratul a parasit Italia, luand cu el cei doi minori. Arata in continuare reclamanta ca in fiecare saptamana a trimis intre 200 si 500 euro destinati minorilor, insa acesti bani erau cheltuiti de parat in interes personal, si in primul rand pe bauturi alcoolice. Din Cauza amenintarilor, reclamanta nu a venit in tara pana in 2013, insa a tinut legatura permanent telefonic cu minorii. Pe data de … a venit in tara si a cumparat daruri pentru minori, i-a luat la domiciliul sau, insa dupa 2 zile paratul le-a interzis sa locuiasca cu mama lor si de asemenea a interzis accesul reclamantei la vizitarea celor doi copii. Reclamanta considera in interesul celor doi minori ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun, iar locuinta acestora sa fie la reclamanta unde are o locuinta si conditii de crestere si educare a celor doi copii.
Paratul depune note scrise prin care arata ca este de acord cu actiunea in privinta exercitarii in comun a autoritatii parintesti si cu programul de vizita. De asemenea depune intampinare-reconventionala prin care solicita ca locuinta minorilor sa fie stabilita la domiciliul sau, cu obligarea corelativa a reclamantei la plata unei pensii de intretinere.
In cauza s-au depus acte de stare civila, au fost audiati martori, s-au intocmit anchete sociale si au fost audiati minorii.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele:
Minorii B.A., nascut la data de …, si B.D.E., nascuta la data de …, provin din relatia de concubinaj a partilor.
Instanta retine ca, in conformitate cu dispozitiile art.397 din Noul Cod Civil: „ Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”, iar potrivit art.448 NCC, „Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita potrivit legii are, fata de fiecare parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si aceea a unui copil din casatorie.”
Conform art.400 (1) „In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.” Iar potrivit alineatului al treilea al aceluiasi articol, „ in mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili locuinta acestuia la bunici sau alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire.” In aceste conditii in care minorii si-au exprimat in mod expres dorinta de a sta cu tatal lor, avandu-se in vedere si depozitiile martorilor si concluziile raportului de ancheta sociala, instanta apreciaza ca minorii au deja un mediu familial in care acestia beneficiaza de stabilitate si echilibru, iar acesta este la tatal lor.
Potrivit art.398 din Noul Cod civil, „(1) Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. (2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.” Raportat la probele sus analizate, din care nu rezulta ca vreuna din parti ar avea influenta nociva fata de minori, urmeaza sa stabileasca ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun de ambii parinti.
Cu privire la obligatia de intretinere a minorilor, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art.499 din Noul Cod Civil, (1)Tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala.
(4) In caz de neintelegere, intinderea obligatiei de intretinere, felul si modalitatile executarii, precum si contributia fiecaruia dintre parinti se stabilesc de instanta de tutela pe baza raportului de ancheta psihosociala”.
Din aceste dispozitii legale, rezulta ca obligatia de intretinere a minorului, prin asigurarea tuturor celor necesare cresterii si educarii acestuia revine ambilor parinti si se executa pe baza acordului partilor, atat cu privire la intinderea ei cat si la felul si modalitatile de executare.
Dispozitiile art.499 C.civil, trebuie interpretate in corelatie cu dispozitiile art.530 din Noul Cod civil in care se reglementeaza atat in ce consta obligatia de intretinere cat si felul si modalitatile in care se poate executa. Astfel, ca principiu de baza de la care se poate deroga doar prin acordul partilor, cand acesta este conform cu interesul superior al minorului : “Obligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala”. Legiuitorul nu a stabilit limite stricte cu privire la obligatia de intretinere de catre parinti a copilului lor, stabilind doar criteriul conform cu care, aceasta este datorata in raport cu starea de nevoie a persoanei indreptatite la intretinere, precum si mijloacele celui care datoreaza intretinere. Astfel, parintii sunt indatorati sa presteze intretinere in favoarea copilului lor minor, prin asigurarea tuturor celor necesare acestuia, in limita posibilitatilor fiecaruia dintre parinti, fara a fi necesara interventia instantei decat in cazul in care aceasta obligatie nu este indeplinita de bunavoie in natura.
In acest ultim caz, instanta de tutela va dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani, conform art.530 alin 3 din Noul Cod Civil.
Cu privire la cererea privind stabilirea unui program de vizitare a minorilor, instanta retine ca potrivit art.401 din Noul Cod civil, „…parintele sau, dupa caz parintii separati de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.”, iar potrivit alineatului al doilea din acelasi articol, „in caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatea de exercitare a acestui drept.”
Modalitatile concrete in care se pot realiza relatiile personale ale copilului minor cu parintele sau sunt diverse, respectiv intalniri, vizitarea la domiciliu, gazduirea pe o perioada determinata, corespondenta, sau orice alta forma de comunicare, transmiterea de informatii, copilului cu privire la parinte si parintelui cu privire la copil.
Potrivit prevederilor art.31 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, ambii parinti sunt responsabili de cresterea si educarea copiilor iar exercitarea drepturilor si obligatiilor parintesti care sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copiilor se realizeaza prin mentinerea relatiilor personale dintre parinti si copii.
Prin urmare, nu exista nici o proba care sa faca dovada ca minorii ar fi in pericol daca ar sta in preajma tatalui sau.
Urmeaza ca instanta sa aprecieze ca intemeiata cererea reclamantei, de acordare a unui timp pentru stabilirea unei legaturi personale intre mama si cei doi copii, astfel ca va admite si aceasta cerere, astfel cum a fost formulata.
Pensii
Sursa: Portal.just.ro
