Circulatie rutiera Sentinta penala nr. 368 din data de 21.09.2012
pronunțată de Judecatoria Moinesti

ROMANIA
JUDECATORIA MOINESTI
JUDETUL BACAU
Dosar nr. 4210/260/2009
SENTINTA PENALA NE.. 368 Din 21.09.2012
Prin Rechizitoriul din data de 30.07.2009 din dosar nr. 123/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria M, inregistrat la Judecatoria M la data de 17.09.2009 sub nr. 4210/260/2009, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului V. I., pentru savarsirea, in stare de recidiva postexecutorie, a infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, prevazuta de art. 87 alin 1 din O.U.G. 195/2002 si a infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fara a poseda permis de conducere, prevazuta de art. 86 alin 1 din OUG 195/2002, aflate in concurs real.
in cuprinsul actului de sesizare al instantei, s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:
in data de 13.01.2009 organele de politie au fost sesizate telefonic ca pe DN 2G la km 27+300 m, pe raza localitatii S. jud. B. a avut loc un accident rutier soldat cu victime omenesti. Din cercetarile efectuate si probele administrate a rezultat ca in ziua de 13.01.2009 invinuitul V. I. se deplasa cu autoturismul marca Renault pe DN 2 G, in directia B.-M., pe raza localitatii S. pierzand controlul autoturismului care a derapat ca urmare a faptului ca segmentul de drum era acoperit cu zapada si s-a rasturnat in santul drumului national. in urma impactului, autoturismul a suferit mai multe avarii iar persoanele din autoturism au suferit leziuni corporale astfel: invinuitul V.I. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un numar de 8-9 zile de ingrijiri medicale, pasagerul I. M. C. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un numar de 35-40 de zile de ingrijiri medicale iar pasagerul V. V. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un numar de 8-9 zile de ingrijiri medicale, pasagera L. L. nesuferind leziuni corporale. Pasagerii care au suferit leziuni corporale in urma accidentului nu au formulat plangere prealabila fata de conducatorul autoturismului, invinuitul V. I., motiv pentru care, prin Rechizitoriu s-a dispus, in temeiul art. 10 lit f C.pr.pen, neinceperea urmarii penale fata de V. I. sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta de art. 184 alin 1, 3 C.pen.
invinuitul V.I precum si pasagerii I. M.C. si V. V. au fost condusi la Spitalul municipal M. in vederea acordarii primului ajutor si testarii cu aparatul etilotest.
in urma analizei probelor biologice de sange a rezultat ca invinutul V. I. prezenta o alcoolemie in sange de 1,30 gr %0 la prima proba de sange si 1,10 gr %0 la a doua proba de sange.
Rezultatul analizei probelor biologice de sange a fost pozitiv si in cazul pasagerului V. Vasile si negativ in cazul pasagerului I. M C.
Se retine de asemenea in actul de sesizare al instantei ca desi toti ocupatii autoturismului au afirmat ca la volanul acestuia se afla I. M. C, din depozitia martorului S. T C care i-a ajutat pe ocupantii autoturismului sa iasa din autoturism dupa producerea accidentului, rezulta ca la volanul acestuia se afla invinuitul V. I..
Fiind efectuate verificari in baza de date a organelor de politie s-a constatat ca invinuitul nu este posesor de permis de conducere.
Situatia de fapt descrisa a fost retinuta pe baza urmatoarelor probe: proces verbal de cercetare la fata locului, cu planse foto, f. 3-f.l8, urme biologice prelevate de pe bordul autoturismului si de pe portierele dreapta fata si dreapta spate ale autoturismului, buletine de
COD
<ia
3
La data de 16.11.2011 Inspectoratul General al Politiei Romane a comunicat instantei certificatul de cazier judiciar a inculpatului din Italia- care a fost tradus prin dispozitia instantei si care se regaseste la fila 260 voi II, din care nu rezulta ca acesta este retinut sau arestat in Italia in executarea unei pedepse privative de libertate iar la data de 25.01.2012 a fost transmis de catre Inspectoratul General al Politiei Romane un nou certificat de cazier judiciar a inculpatului din Italia-care a fost tradus prin dispozitia instantei si care se regaseste la fila 11 voi III, constatandu-se ca inculpatul a fost condamnat prin sentinta din 1.10.2011 de aplicare a pedepsei la cererea partilor, a Tribunalului in Alcatuire Monocratica din Vigevano, irevocabila la data de 21.11.2011, la pedeapsa de 1 an si 9 luni inchisoare, fiind arestat pentru executarea pedepsei la care a fost condamnat.
De mentionat ca de la data la care inculpatul a fost arestat de catre autoritatile din Italia in cauza nu a fost continuata cercetarea judecatoreasca, instanta dispunand la termenul din 10.04.2012, in temeiul dispozitiilor art. 178 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, emiterea unei cereri de asistenta judiciara mutuala in materie penala catre autoritatile competente din Italia, prin intermediul organismului intern competent-Ministerul Justitiei din Romania avand ca obiect audierea prin videocoferinta a inculpatului, cerere la care autoritatile statului solicitat au raspuns pozitiv, procedura efectiva realizandu-se la termenul de judecata din 14.09.2012 care s-a tinut la Curtea de Apel B, cu acordul conducerii acestei instante care dispunea de aparatura tehnica necesara realizarii videoconferintei, inculpatul V I fiind audiat la acest termen, termen la care instanta a si ramas in pronuntare.
Martorii I M C si L L nu au putut fi audiati in prezenta cauza, acestia fiind plecati in strainatate, fara a se cunoaste adresa exacta de domiciliu, asa cum rezulta din numeroasele mandate de aducere emise pe numele lor de instanta, astfel ca la termenul de judecata din 14.09.2012, instanta, constatand imposibilitatea audierii acestor martori a facut, cu acordul reprezentantului Ministerului Public si al aparatorului inculpatului, aplicarea dispozitiilor art. 327 alin 3 C.pr.pen in sensul in care a dispus citirea declaratiilor date de acestia in cursul urmaririi penale.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 13.01.2009, lucratorii politiei rutiere din cadrul IPJ Bacau- FDNE C au fost sesizati de catre ofiterul de serviciu despre faptul, in jurul orei 01,40, pe raza localitatii S, jud. B, a avut loc un accident rutier soldat cu victime omenesti.
Deplasandu-se la fata locului, organele de politie, in prezenta martorului asistent STC si cu concursul specialistului criminalist au efectuat verificarile impuse in astfel de cazuri pentru conservarea urmelor materiale in vederea cercetarii circumstantelor producerii accidentului rutier.
Din procesul verbal de cercetare la fata locului in care s-a consemnat rezultatul acestor verificari rezulta ca accidentul s-a produs pe DN 2G la km 27+300 m, cu vizibilitate specifica pe timp de noapte in conditii de cer senin, partea carosabila fiind uscata, fara declivitati. Se retine de asemenea ca autoturismul implicat in accident este un Renault Megane care era pozitionat in afara carosabilului, rasturnat pe partea dreapta, intr-un sant adanc de 0,78 m si lat de 1,50 m, cu partea din fata in podetul de acces in curtea imobilului de la nr. 73.
De pe bordul autoturismului din partea dreapta s-a ridicat un flacon cu o pelicula de culoare brun roscata iar de pe portierele drepta fata si dreapta spate au fost ridicate doua probe de materie brun-roscata. in cuprinsul procesului verbal de constatare la fata locului s-a consemnat ca la volanul autoturismului se afla inculpatul V I care a declarat ca nu-si aminteste imprejurarile producerii accidentului.
La fata locului s-au efectuat fotografii judiciare care fixeaza aspectele relevante de la fata locului-starea carosabilului, pozitia autoturismului in urma accidentului, elementele constructive ale autoturismului de pe care au fost prelevate urmele biologice de sange-filele 15-18 dosar.
Urmele biologice de sange au fost conservate si expertizate la cererea instantei de catre Institutul de Medicina Legala Iasi, care, prin raportul de expertiza serologica a urmelor biologice pe corpuri delicte nr.198 din 13.04.2010 care se regaseste la fila 297 vol.I a stabilit ca urmele de sange prelevate de pe bordul autoturismului-partea dreapta si de pe portiera
4 dreapta fata apartin grupei de sange A, iar urmele de sange prelevate de pe portiera dreapta spate apartin grupei de sange O.
Din buletinele de analize medicale efectuate la data producerii accidentului la Spitalul municipal de Urgenta M, aflate la filele 119 si 154 vol.I, rezulta ca atat inculpatul VI cat si martorul I M C au grupa de sange A II pozitiv, motiv pentru care urmele de sange prelevate de pe elementele constructive ale autoturismului puteau apartine oricaruia dintre acestia.
Din analiza declaratiilor martorilor I M C si LL, audiati doar in etapa premergatoare inceperii urmaririi penale pentru motivele expuse anterior, rezulta ca la volanul autoturismului, la momentul producerii accidentului, se afla martorul I MC, acesta declarand ca inculpatul il folosea ca sofer, venind din Italia impreuna cu acesta la volanul autoturismului implicat in accident, proprietatea inculpatului si ca accidentul s-a produs pe fondul oboselii sale si al vitezei de aproximativ 80 km/h. Din declaratia martorului IMC rezulta ca inculpatul ocupa locul pasagerului din dreapta fata iar martorul V V ocupa locul pasagerului din drepata spate. Martorul mai declara de asememenea ca la momentul producerii accidentului nu purta centura de siguranta, motiv pentru care, la momentul rasturnarii autoturismului el a cazut peste inculpatul VI si astfel s-a lovit la mana dreapta de stalpul din fata dreapta al autoturismului.
Din declaratia martorului VV data in cursul urmaririi penale, f. 35-36, rezulta ca la volanul autoturismului se afla martorul IM C, pe scaunul din dreapta fata se afla inculpatul VI, pe scaunul din dreapta spate se afla el iar pe scaunul din stanga spate se afla martora L L.
Martorul a declarat ca autoturismul a derapat, a parasit partea carosabila intrand in santul din dreapta al drumului unde s-a rasturnat pe partea dreapta, fiind ajutati sa iasa din autoturism, pe portierele din stanga, de proprietarul casei in fata careia s-a rasturnat autoturismul. Mai declara martorul ca prima a iesit din autoturism martora L L apoi el, fara a putea preciza cum au iestit din autoturism ocupantii scaunelor din fata intrucat pe moment el si-a pierdut cunostinta.
Audiat in cursul cercetarii judecatoresti, declaratia fiind consemnata la fila 75 voi I, martorul a indicat aceeasi pozitie in autoturism a celor 4 ocupanti, indicand insa o alta ordine in care au fost scosi din autoturism de catre proprietarul casei in fata careia s-a rasturnat autoturismul, astfel: prima a iesit L L, apoi IMC, apoi V I si ultimul a iesit el. Din descrierea fizica facuta de martor a inculpatului VI rezulta ca la momentul producerii accidentului acesta era ras in cap iar I M C era tuns scurt, la fel si el. Mai rezulta de asemenea ca IM C are o constitutie firava, avand aproximativ 1,70 si fiind slabut, fiind de asemenea si cel mai tanar dintre ei.
Din compararea declaratiilor date de acest martor rezulta ca exista neconcordante in privinta ordinii in care au fost scosi din autoturism de catre proprietarul casei in fata careia s-au rasturnat, cei 4 ocupanti ai autoturismului.
Proprietarul casei in fata careia s-a rasturnat autoturismul este martorul S TC care a si participat in calitate de martor asistent la efectuarea cercetarii la fata locului, acesta fiind ulterior audiat in etapa actelor premergatoare inceperii urmaririi penale, in cursul urmaririi penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti.
Din declaratia data de acest martor in etapa actelor premergatoare inceperii urmaririi penale, la data de 13.01.2009, data producerii accidentului, declaratie care se regaseste la fila 41 dosar, rezulta ca auzind un zgomot puternic, a iesit din casa sa vada ce s-a intamplat, observand luminile unui autoturism in santul din fata casei. Ajuns langa autoturism, a observat ca acesta era rasturnat pe o parte, iar din partea stanga, conducatorul autoturismului incerca sa deschida portiera. Deschizand portiera a observat ca la volanul autoturismului se afla inculpatul VI poreclit si „Nebunica „ iar pe locul din dreapta se afla martorul I M C care a spus ca este din jud. Dolj si care avea leziuni la mana dreapta, la nivelul fetei si al capului si care sangera. Pe locul din dreapta spate se afla VV iar pe locul din stanga spate se afla LL. Martorul arata ca ordinea in care i-a scos din autoturism pe cei 4 ocupanti este urmatoarea: soferul V I, L L, V V si I M C, ultimul fiind si cel mai ranit. Mai arata martorul ca a insistat sa sune dupa ajutor si sa anunte organele de politie insa inculpatul VI s-a opus, spunandu-i martorului Iancu MC sa afirme ca el a fost la volan.
Din declaratia data de martor in cursul urmaririi penale-f. 42-43 dosar urm.pen, rezulta ca primul 1-a scos din autoturism pe inculpatul V I care locuieste in corn. A, este cunoscut cu
,5 porecla „Nebunica" si nu este posibil sa se fi inselat asupra identitatii sale pentru ca il cunoaste foarte bine. V I se afla in picioare in autoturism calcand efectiv pe o persoana de sex masculin care se afla culcat ghemuit pe portiera dreapta fata a masinii. intrucat nu a reusit sa-1 scoata singur din masina pe pasagerul din dreapta fata, i-a scos din autoturism mai intai pe LL care se afla culcata pe partea dreapta peste VV si apoi pe V V. intrucat cei 3 nu l-au putut ajuta sa-1 scoata din autoturism pe V 1 a oprit un autoturism care venea pe drum si din acesta a coborat T I pe care il cunostea. Arata martorul ca pasagerul din dreapta fata cu greu a reusit sa scoata picioarele de sub bordul din partea dreapta a masinii si a reusit sa se aseze cu partea dorsala a corpului pe portiera masinii, moment in care 1-a prins cu mainile de gulerul hainei si cu ajutorul martorului T I au reusit sa-1 scoata din autoturism. Martorul arata din nou ca cei 4 l-au rugat sa nu cheme politia si au plecat ulterior din casa sa cu 2 autoturisme conduse de cunostinte pe care le-au chemat in ajutor, organele de politie venind la fata locului dupa aproximativ 1 ora.
Martorul S T C a fost audiat si in cursul cercetarii judecatoresti, la termenul din 23.03.2010, declaratia acestuia fiind consemnata la fila 74 voi. I.
Desi martorul prezinta prin aceasta declaratie, aceeasi ordine in care au fost scosi din autoturism cei 4 ocupanti, spre deosebire de declaratia data in fata organelor de urmarire penala, aceasta arata ca a fost ajutat de catre martorul T I sa-i scoata din autoturism pe toti ceilalti 3 ocupanti cu exceptia inculpatului care se afla in picioare, sprijinit de portiera dreapta fata si incercand sa deschida portiera stanga fata.
Despre martorul IMC acesta a declarat, la inceputul depozitiei, ca statea pe scaunul din dreapta, era pravalit pe acolo, iar la sfarsitul depozitiei acesta a aratat ca IMC era sprijinit pe portiera din dreapta fata, mai mult cu spatele lipit de portiera, spre partea din spate si cu picioarele in sus.
Din depozitia martorului mai rezulta ca ii cunostea pe cei 3 ocupanti de sex masculin din autoturism din vedere si ca i-a recunoscut dupa nume pe baza fotografiei din pasaportul pe care inculpatul si IMC le uitasera la el.
Din nou martorul a confirmat ca acestia au refuzat propunerea lui de a chema Ambulanta si organele de politie, iar la Spital a auzit cum inculpatul ii spunea lui IMC: „uite mai ce mi-ai facut te-ai urcat la volan-Tu te-ai urcat la volan si uite ce ne-ai facut. „
Martorul TI, audiat in cursul urmaririi penale, depozitia sa fiind consemnata la fila 45 dosar, a declarat ca 1-a ajutat pe martorul S T C sa-1 scoata din autoturism pe ultimul ocupant ramas in autoturism la momentul cand a ajuns el la fata locului, acesta aflandu-se in picioare, cu picioarele pe portiera dreapta fata. A mai declarat ca 1-a auzit pe baiatul cu chelie-din descrierea semnalmentelor fizice ale ocupantilor autoturismului facuta de ceilalti martori rezultand ca acesta este inculpatul-cum ii spunea baiatului pe care l-au scos din autoturism „ uite ma ce mi-ai facut,,, refuzand insa sa raspunda cine a fost la volan si refuzand anuntarea organelor de politie.
Din declaratia data de martor in cursul cercetarii judecatoresti-f 51 voi I, rezulta ca nu a ajutat decat la scoaterea din autoturism a unei persoane de sex masculin, din partea din fata a autoturismului, ceilalti aflandu-se deja afara. Aceasta persoana care din descrierea facuta de martor rezulta ca este IMC se afla cu picioarele pe portiera dreapta fata, incercand sa iasa din autoturism pe portiera din stanga. Martorul precizeaza din nou ca 1-a auzit pe baiatul chel sau tuns zero cum i-a adresat baiatului pe care 1-a scos din autoturism impreuna cu martorul S T C urmatoarele cuvinte: „vezi mai ce-ai facut, din cauza ta s-au intamplat astea." precum si ca acestia au refuzat chemarea organelor de politie si a ambulantei.
Depozitia acestui martor este similara cu cea din cursul urmaririi penale, instanta apreciind ca fiind sincera aceasta depozitie din moment ce, desi trecuse o perioada indelungata de timp de aproximativ 1 an de la data producerii accidentului acesta a putut reda cu fidelitate situatia perceputa vizual si auditiv la acea data.
Instanta remarca insa o pozitie oscilanta a martorului S T C si partiala sa nesinceritate din cursul cercetarii judecatoresti, aspect relevat cel mai evident de faptul ca declaratia din cursul cercetarii judecatoresti contrazice nu numai declaratiile sale, date in cursul cercetarii penale, cu privire la participarea martorului T I la scoaterea din autoturism a ultimului pasager dar si declaratia martorului T I.
6
Pozitia in care a fost gasit in autoturism martorul I M C de catre martorul T I, respectiv in picioare, cu picioarele pe portiera dreapta fata este pozitia in care acesta a ajuns la momentul la care a intervenit martorul T I initial, conform precizarilor martorului ST acesta aflandu-se pe scaunul din dreapta, „pravalit pe acolo", sprijinit pe portiera din dreapta fata, mai mult cu spatele lipit de portiera, spre partea din spate si cu picioarele in sus.
Audiat in cursul actelor premergatoare inceperii urmaririi penale cat si prin videoconferinta, in etapa cercetarii judecatoresti, inculpatul VI a declarat ca la volanul autoturismului se afla martorul IM C care nu consumase bauturi alcoolice, el si fratele lui consumand cate o bere. Acesta a declarat ca la momentul in care masina s-a rasturnat el s-a prins cu mainile de tetiera scaunului soferului iar soferul a cazut peste el iar el 1-a impins in jos ca sa se elibereze, dupa acest moment nemaiavand o reprezentare clara a ceea ce s-a intamplat intrucat si-a revenit abia cand a ajuns in casa la omul din S. Inculpatul a confirmat faptul ca nu au asteptat organele de politie sa intervina la fata locului, acestia venind abia a doua zi la Spital.
Din declaratiile date de inculpat si martori rezulta cu certitudine faptul ca acestia nu au asteptat venirea organelor de politie ci au plecat cu masinile apartinand unor prieteni pe care i-au chemat in ajutor-inculpatul, I MC si V V fiind transportati de acest prieten la Spital, fiind ascultati de catre organele de politie, conform declaratiei inculpatului, chiar in unitatea medicala.
Din raportul de expertiza criminalistica nr. 143 din 30.08.2011, efectuat in cauza de Laboratorul Judetean de Expertiza Criminalistica Iasi din cadrul Institutului National de Expertiza Criminalistica, raport aflat la filele 171-175 dosarul cauzei rezulta ca prin compararea tablourilor lezionale ale ocupantilor din dreapta cu imaginile obtinute prin simularea computerizata a accidentului, exista indicii de maxima probabilitate ca pe locul din dreapta sa se fi aflat I M C si pe locul de pe scaunul soferului sa se fi aflat inculpatul Vrinceanu Iulian, aceasta probabilitate fiind estimata la peste 90%.
Pentru a ajunge la aceasta concluzie expertul criminalist a procedat la simularea computerizata a accidentului rutier cu ajutorul programului V.Crash 2.2. validat de Asociatia Europeana pentru Cercetarea si Analiza Accidentelor. in urma simularii s-a constatat ca in prima faza, in momentul devierii autoturismului in sant, conducatorul acestuia s-a lovit cu capul de elementele constructive al autoturismului din partea stanga (geam si stalp), apoi, pe parcursul derularii evenimentului, ocupantul locului din dreapta a suferit fractura radiusului drept si hiperextensia bratului drept, tot expertul aratand ca si elongatia plexului brahial drept constatata prin examinarea martorului IMC s-a produs prin hiperextensia antero-posterioara a bratului din fata catre spate peste limita normala care a si produs tumefierea articulatiei la nivelul umarului avand loc afectarea fasciculelor vasculo-nervoase ceea ce are ca rezultat parestezia umarului.
Conform expertizei medicale a Serviciului Judetean de Medicina Legala Bacau nr. 1102 din 22.04.2009 rezulta ca VV a prezentat plagi taiate la nivelul scalpului, antebratului si mainii drepte, iar la nivelul epifizei distale drepte s-a constatat prezenta unui corp strain radioopac, extras pe cale chirurgicala, acesta fiind un ciob de sticla, precum si prezenta unui corp strain proiectat la nivelul articulatiei pumnului drept fata dorsala.
Din raportul de prima expertiza medico-legala efectuat de Institutul de Medicina Legala Iasi prin analiza documentelor medicale si medico-legale puse la dispozitia comisiei de catre instanta si care au fost inaintate la dosarul cauzei de catre Spitalul Municipal de Urgenta M si Serviciul Judetean de Medicina Legala B aflat la filele 86-88 din voi II, rezulta ca martorul IMC a prezentat in urma accidentului, un traumatism facial-plaga contuza mentoniera, excoriatii faciale, un traumatism al membrului superior drept-fracturi distale radius drept si fractura apofiza stiloida a cubitusului drept cu deplasare, care au necesitat interventie chirurgicala si imobilizare in aparat gipsat, precum si un traumatism al umarului drept(disjunctie acromio-claviculara), elongatie plex branhial drept.
Tabloul lezionar al martorilor V Vsi IMC este asemanator, ambii prezentand leziuni la nivelul bratului drept precum si al pumnului drept, precum si plagi taiate la nivelul scalpului, respectiv al fetei.
7
Explicatia expertului criminalist pentru existenta acestor similitudini este convingatoare si se coroboreaza si cu celelalte probe administrate in cauza, astfel, expertul arata ca aceste traumatisme s-au creat prin lovirea pasagerilor de pe partea dreapta de geamul portierei care s-a spart si care le-a provocat plagile taiate de la nivelul partii dorsale a pumnului.
Spargerea gemului portierei pe partea dreapta a autoturismului este o realitate confirmata de fotografiile judiciare efectuate autoturismului cu ocazia cercetarii la fata locului, fotografia 7 fiind edificatoare in acest sens.
Pe de alta parte, instanta constata, din raportul de prima expertiza medico-legala efectuat de Institutul de Medicina Legala Iasi cu privire la inculpatul VI pe baza actelor medicale intocmite de Spitalul municipiului de Urgenta M si Serviciul Judetean de Medicina Legala B ca in urma accidentului, acesta a prezentat un traumatism cranio-facial cu plaga taiata occipitala si plaga taiata buza superioara, fara a prezenta niciun fel de leziuni la nivelul bratului drept precum si al pumnului drept, ori pe partea dreapta a corpului.
Mai mult, din depozitia martorului S T C din cursul urmaririi penale rezulta ca ocupanta locului din stanga spate, LL, avea o rana deschisa la frunte in partea stanga, tabloul lezionar al acesteia, descris de martor, fiind asemanator cu cel al inculpatului V I, niciunul dintre ei neprezentand alte traumatisme cu exceptia celor de la nivelul capului.
Instanta apreciaza ca prezentarea de catre martora L L a unei rani la nivelul fruntii, in partea stanga sustine concluzia expertului criminalist obtinuta cu ajutorul programului computerizat de simulare a accidentelor, cp inculpatul s-a lovit cu capul de elementele constructive al autoturismului din partea stanga (geam si stalp), astfel putandu-se explica si modalitatea in care s-a produs traumatismul de la frunte, partea stanga, a martorei ocupante a locului din stanga spate.
Instanta nu poate accepta ca adevarata ipoteza sustinuta de inculpat precum si de ceilalti ocupanti ai autoturismului privind conducerea acestuia de catre martorul IMC intrucat aceasta ipoteza nu explica sub nicio forma lipsa traumatismelor pe partea dreapta a corpului la inculpatul V I, la ocupanta scaunului stanga spate, LL si prezenta acestor traumatisme la martorul IMC dar si la ocupantul scaunului dreapta spate, VV, in conditiile in care autoturismul s-a rasturnat pe partea dreapta, fiind inerenta producerea de traumatisme pe partea dreapta a corpului la ocupantii din dreapta cu atat mai mult cu cat peste acestia au cazut ocupantii locurilor din stanga, traumatismele mai grave ale martorului IMC explicandu-se prin aceea ca acesta s-a lovit si de plansa de bord spre deosebire de Vranceanu Vasile si peste el a cazut inculpatul VI.
Expertiza auto criminalistica se dispune, in general, in cazul accidentelor de circulatie rutiera, avand un aport deosebit pentru clarificarea unor imprejurari legate de producerea acestora.
Concluziile raportului de expertiza nu au o forta probanta absoluta, fiind lasate la libera apreciere a organului judiciar. Desi intr-un dosar toate probele sunt considerate ca avand valoare probanta egala, expertizei i se acorda insa o autoritate deosebita dat fiind fundamentul sau stiintific.
Expertiza criminalistica are in vedere dinamica producerii accidentului precum si legatura de cauzalitate cu leziunile produse de accident ocupantilor autoturismului, fiind o proba stiintifica care nu poate avea ca fundament declaratiile martorilor, astfel cum a solicitat aparatorul inculpatului prin obiectiunile formulate la raportul de expertiza, instanta dispunand inaintarea obiectiunilor catre expertul criminalist exclusiv pentru a da lamuririle solicitate de aparatorul inculpatului, expertul criminalist sustinand prin precizarile la raport, aprecierea instantei cu privire la fundamental stiintific al acestei probe.
Contrar sutinerilor aparatorului inculpatului, autoturismul mai intai a deviat de la drum, s-a rasturnat pe partea dreapta si apoi a intrat in podetul de beton, aceasta fiind ipoteza sustinuta si de expertul criminalist.
Fata de cele aratate, instanta va retine cu precadere concluziile raportului de expertiza crimunalistica efectuat in cauza, cu privire la dinamica producerii accidentului, care sunt fundamentate stiintific si care de asemenea se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
8
Instanta va inlatura astfel ca neadevarate depozitiile martorilor I MC, VV si LL, retinand in acest context influenta factorului subiectiv asupra depozitiilor acestora, dat de raporturile de rudenie si respectiv de prietenie cu inculpatul. Relevanta in acest sens este si depozitia martorilor STC si T I care au precizat ca ocupantii autoturismului au refuzat propunerea lor de a chema organele de politie, martorul TI afirmand ca acestia nu au raspuns la intrebarea adresata in sensul de a preciza cine se afla la volan, iar inculpatul s-a adresat martorului IMC cu cuvintele: „uite mai ce mi-ai facut te-ai urcat la volan -Tu te-ai urcat la volan si uite ce ne-ai facut, „„vezi mai ce-ai facut, din cauza ta s-au intamplat astea." Acest mod de adresare a inculpatului catre IMC „ Tu te-ai urcat la volan,, care invoca expres o situatie care, in cazul in care era adevarata, era evidenta atat pentru IMC cat si pentru ceilalti ocupanti ai autoturismului, nefiind necesar a fi precizata persoanei despre care se presupune ca era la volan, releva sub aspect psihologic, dorinta inculpatului de transferare a responsabilitatii accidentului asupra martorului IMC si de influentare a pozitiei acestuia inainte de a fi pus in situatia de a face o declaratie expresa despre circumstantele producerii accidentului.
Mai mult si modul de actiune ulterior, respectiv refuzul de a apela organele de politie si ambulanta desi era evidenta necesitatea interventiei macar a serviciului de ambulanta, precum si plecarea de la locul accidentului a celor 3 ocupanti de sex masculin impreuna, cu ajutorul unui prieten, constituie tot atatea motive care sustin ipoteza unei intelegeri a ocupantilor autoturismului asupra modului in care vor declara in cauza in sensul transferarii responsabilitatii asupra martorului Iancu Marian Cristian, singurul care nu consumase bauturi alcoolice, acestia avand la dispozitie un timp suficient in acest sens fiind audiati de organele de politie dupa ce au ajuns impreuna si prin mijloace proprii la Spitalul mun. M, depozitia martorei LEL fiind influentata de fratele inculpatului, VV, pe care ea il numeste sotul sau.
in urma recoltarii probelor de sange, la Spitalul mun.M si analizei acestora a rezultat ca inculpatul Vrinceanu Iulian prezenta o alcoolemie de 1,35 gr %0 la prima proba si 1,10 gr %0 la a doua proba de sange, conform datelor furnizate de buletinul de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 113-114, aflat la f.26 dosar urm.pen.
De asemenea, conform adresei nr. 206964 din 23.01.2009 a IPJ B-Serviciul Politiei Rutiere, aflata la fila 32 dosar urm.pen, inculpatul nu poseda permis de conducere la data producerii accidentului.
Retinand, din analiza probelor administrate in cauza, fara niciun dubiu vinovatia inculpatului Vrinceanu Iulian,
In drept,
Fapta inculpatului care in data de 13.01.2009 a condus autoturismul marca Renault Megane cu nr. de inmatriculare 4098ZV06 pe raza comunei S, pe DN 2G, avand in sange o imbibatie alcoolica de 1,35 gr %o, la prima proba si 1,10 gr %o la a doua proba, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, prevazuta de art. 87 alin 1 din O.U.G. 195/2002.
Fapta inculpatului care in data de in data de 13.01.2009 a condus autoturismul marca Renault Megane cu nr. de inmatriculare 4098ZV06 pe raza comunei S, pe DN 2G, fara a poseda permis de conducere, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care nu detine permis de conducere prevazuta de art. 86 alin 1 din OUG 195/2002.
in ceea ce priveste latura obiectiva, instanta retine ca probele administrate in cauza evidentiaza realizarea elementului material specific ambelor infractiuni, constand intr-o actiune de conducere a autoturismului pe drum public, in intelesul art. 6 pct. 14 din OUG 195/2002., - drum public insemnand "orice cale de comunicatie terestra (...) special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" -, avand o imbibatie alcoolica peste limita legala, respectiv fara a poseda permis de conducere.
Savarsirea ambelor infractiuni are ca urmare imediata o stare de pericol pentru relatiile sociale ocrotite de dispozitiile care stabilesc regimul circulatiei pe drumurile publice, iar legatura de cauzalitate rezulta din insasi savarsirea faptelor, ex re.
9
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a savarsit ambele infractiuni cu forma de vinovatie prevazuta de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen. - intentie directa.
Constatand ca faptele exista, ca au fost savarsite inculpat cu vinovatia specifica, in baza art. 345 alin. 1 si 2 Cod proc. pen., instanta va dispune condamnarea acestuia pentru savarsirea ambelor infractiuni, aflate in concurs real.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 72 si art. 52 Cod Penal.
in conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanta va avea in vedere, gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art. 181 alin. 2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Instanta retine ca inculpatul nu a avut o atitudine sincera nici in timpul urmaririi penale, nici in timpul cercetarii judecatoresti de la care s-a sustras si de asemenea este recidivist postexecutoriu fiind condamnat anterior la mai multe pedepse cu inchisoarea pentru infractiuni savarsite pe teritoriul Romaniei, ultima fiind pedeapsa de 6 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.370/D/l7.10.2002 a Tribunalului B, definitiva prin decizia penala nr. 1 din 7.01.2003 a Curtii de Apel B din executarea careia a fost liberat conditionat la data de 28.02.2006 cu un rest de executat de 735 de zile, asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar a acestuia, implinirea duratei pedepsei fiind anterioara savarsirii faptelor pentru care este judecat in prezenta cauza.
Pe de alta parte, instanta retine ca pericolul social al faptelor a fost ridicat avand in vedere ca inculpatul avea un grad de alcoolemie mare, care, cumulat cu nedetinerea de permis de conducere si conducerea pe timp de noapte cand vizibilitatea este redusa, a creat inevitabil o stare de pericol nu numai pentru viata sa ci si a celorlalti participanti la trafic.
Punand in balanta ansamblul acestor criterii, instanta retine ca aplicarea unei pedepse de 2 ani inchisoare pentru fiecare din cele doua infractiuni de care se face vinovat inculpatul este de natura sa realizeze scopul preventiv si educativ al pedepsei, motiv pentru care va condamna inculpatul la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, prevazuta de art. 87 alin 1 din O.U.G. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit b C.pen si la pedepsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care nu detine permis de conducere, prevazuta de art. 86 alin 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit b C.pen.
in baza art. 34 lit b C.pen raportat la art. 33 lit a C.pen, va contopi pedepsele aplicate prin prezenta sentinta, in pedeapsa rezultanta de 2 ani inchisoare pe care o aplica inculpatului.
in ceea ce priveste pedepsele accesorii, in aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta nu va aplica in mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza in ce masura, in prezenta cauza, aceasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunii savarsite sau comportamentul inculpatului.
in acelasi sens este si Decizia inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, potrivit careia, dispozitiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a), teza I - c) din Codul penal nu se va face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 din Codul penal. Instanta apreciaza ca raportat la natura si gravitatea infractiunilor savarsite, imprejurarile cauzei, persoana inculpatului, acesta este nedemn in exercitarea drepturilor prevazute de art. 61 alin. 1 lit a teza a-II-a si lit.b, fiind justificata indepartarea acestuia de la activitati ce presupun increderea publica ori exercitiul autoritatii.
Avand in vedere faptul ca infractiunile comise sunt absolut independente de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin.l lit.c, d si
10 e. De asemenea, instanta apreciaza ca inculpatul nu este nedemn in exercitarea dreptului de a alege si prin urmare nu va interzice nici dreptul prevazut de art. 64 alin, 1 lit. a teza a I a.
Sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei, avand in vedere condamnarea anterioara la pedeapsa de 6 ani inchisoare cu executare, nefiind intrunite conditiile prevazute de art. 81 C.pen sau 861 C.pen pentru suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, instanta va dispune executarea efectiva a acestia.
in temeiul art. 191 alin. 1 C. proc. pen., instanta va obliga inculpatul la plata sumei de 2500 lei cheltuieli judiciare catre stat din care: suma de 50 lei cheltuieli de urmarire penala conform Rechizitoriului, suma de 386 lei contravaloare expertiza serologica conform facturii fiscale nr. 0001303 din 3.05.2010, decontata din fondurile Tribunalului Bacau-fila 226 voi. I, suma de 126 lei contravaloarea expertizelor medico-legale efectuate de Institutul de Medicina Legala Iasi, conform adresei de la fila 58 dosar instanta si decontata din fondurile Tribunalului B, pe baza dispozitiei instantei de la termenul din 8.02.2011, suma de suma de 800 lei contravaloarea expertizei criminalistice decontata din fondurile Tribunalului B, conform adresei de la fila 149 voi.II, suma de 50,34 lei onorariu traducator Stoica Ligia-pentru traducerea fisei de cazier judiciar a inculpatului din Italia, suma de 167, 8 lei onorariu traducator Stoica Ligia pentru traducerea cererii de asistenta judiciara mutuala in materie penala avand ca obiect audierea prin videoconferinta a inculpatului si a rechizitoriului transmis odata cu aceasta cerere autoritatilor statului solicitat, suma de 49,6 lei contravaloarea onorariului notarului public de legalizare a semnaturii traducatorului, conform facturilor fiscale nr. 47/18.07.2012 si nr. 1/3 din 18.07.2012-fila 125 voi III si suma de 250 lei onorariu interpret Popescu Carmen prezenta la realizarea pretestarii in vederea realizarii videoconferintei si la termenul la care s-a realizat efectiv aceasta procedura in vederea asigurarii traducerii convorbirilor purtate cu autoritatile statului solicitat si suma de 200 lei onorariu aparator din oficiu B V, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei, diferenta de 420 lei fiind cheltuieli judiciare cu cercetarea judecatoreasca.
in acest context, cu privire la cererea aparatorului din oficiu a inculpatului, d-na av. BV, de majorare a onorariului cuvenit pana la suma de 500 lei, avand in vedere complexitatea cauzei si volumul de munca impus de aceasta, instanta retine ca in contextul reglementat de Protocolul privind stabilirea stabilirea onorariilor pentru avocatii care acorda asistenta juridica in materie penala incheiat intre Ministerul Justitiei si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, onorariul acordat aparatorului din oficiu care asista un inculpat in cursul judecatii, in cazul asistentei judiciare obligatorii, este de 200 lei, onorariu care nu poate fi majorat de instanta, protocolul incheiat neconferind nicio marja de apreciere instantei in acest sens.