Plangere intemeiata pe dispozitiile art.2781 C. pr. pen. Exercitarea atributiilor de serviciu de catre judecatori. Netemeinicie.
Modalitatea in care magistratii isi indeplinesc atributiile profesionale avand caracter jurisdictional poate fi cenzurata doar de instantele de control judiciar, prin intermediul cailor de atac prevazute de lege.
Raspunderea penala a magistratilor sub aspectul infractiunii prev. de art.246 C. pen. poate fi pusa in discutie numai in situatiile in care acestia si-au exercitat functia cu rea-credinta, adica au cunoscut caracterul vadit nelegal al actiunilor lor, urmarind si acceptand vatamarea intereselor legale ale unei persoane.
- art.2781 C. pr. pen.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A II-A PENALA,
SENTINTA NR.5/R din 10.01.2012)
La data de 06.12.2011, sub nr. 10449/2/2011, a fost inregistrata plangerea formulata de petenta M.G., impotriva rezolutiei date in dosarul nr.653/P/2011 de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.
In motivarea cererii, petenta a aratat ca solutiile pronuntate sunt nelegale si netemeinice, intrucat a fost dovedita nerespectarea indatoririlor profesionale de catre judecator S.A.D., precum si de avocati, notari, experti si functionarii de la Administratia Finantelor Publice. Petenta nu a vandut nici un teren din str. E.V. nr. 16, astfel incat nu poate plati suma de 35 lei impusa de ANAF.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin rezolutia din data de 26.09.2011 pronuntata in dosarul nr.653/P/2011, Ministerul Public- Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, a dispus, in baza art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. a si g Cod procedura penala, neinceperea urmaririi penale fata de judecator S.A.D. din cadrul Tribunalului Bucuresti, sub aspectul infractiunii prev. de art.246 Cod penal si art.289 Cod penal, intrucat faptele nu exista; neinceperea urmaririi penale fata de notarii publici M.I. si C.T. (fosti notari de stat), sub aspectul infr. prev. de art.289 Cod penal, intrucat in cauza a intervenit prescriptia raspunderii penale; neinceperea urmaririi penale fata de avocatul V.V., sub aspectul infr. prev. de art.289 Cod penal si art.291 Cod penal, intrucat faptele nu exista si disjungerea si declinarea competentei de solutionare a cauzei privind pe experti si functionari ai Administratiei Finantelor Publice, in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 3 Bucuresti, pentru a continua cercetarile sub aspectul infr.prev. de art.246 Cod penal si art.289 Cod penal.
Cheltuielile judiciare, in cuantum de 50 RON, au ramas in sarcina statului
Pentru a adopta aceasta solutie, s-a retinut ca prin ordonanta nr.1212/P/2011 din data de 16.03.2011 Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 3 Bucuresti a declinat competenta de solutionare a cauzei privind plangerea numitei M.G. formulata impotriva judecatorului cauzei civile nr.13799/299/2007 a Judecatoriei Sector 1 Bucuresti, respectiv fata de judecator S.A.D., precum si fata de avocati, notari, experti si functionari ai Administratiei Finantelor Publice, sub aspectul savarsirii infractiunii de fals intelectual, prev. de art.289 Cod penal.
Petenta a contestat ca ar fi avut in proprietate un teren situat in Bucuresti, str. E.V. nr. l6A, sector 1, pe care in cursul anului 2008 l-ar fi instrainat, sens in care a solicitat efectuarea de cercetari fata de functionarii publici, sub aspectul infractiunii prev. de art.289 Cod penal.
Din verificarile efectuate in cauza a rezultat ca la data de 20.02.2008 Judecatoria Sector 1 Bucuresti a emis sentinta civila nr.2311 (dosar nr.13799/299/2007), prin care s-a admis actiunea formulata de S.A. si a constatat ca acesta, la data de 23.06.1974, prin incheierea unei chitante sub semnatura privata, a devenit proprietarul imobilului de la adresa sus-aratata.
La data de 10.09.2010 Administratia Finantelor Publice Sector 3 a emis decizia de impunere anuala stabilind in sarcina numitei M.G., plata sumei de 35 lei pentru instrainarea proprietatii deja mentionate.
Pentru verificarea afirmatiilor petentei la dosarul cauzei a fost atasat dosarul nr. 13799/299/2007 solutionat prin sentinta civila nr.2311/20.02.2008 a Judecatoriei Sector 1 Bucuresti prin judecator S.A.D., ramasa definitiva si executorie.
Potrivit art.246 Cod penal, constituie infractiune de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fapta functionarului public, care in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane.
In ce priveste activitatea magistratilor, atributiile lor de serviciu se circumscriu solutionarii cauzelor cu care sunt investiti, respectiv interpretarii aplicarii dispozitiilor legale, in acord cu principiile dreptului substantial si ale celui procedural.
Eventualele erori aparute in procesul de interpretare si aplicare a legii nu echivaleaza cu o exercitare abuziva a atributiilor de serviciu in sensul legii, ele putand fi indreptate in urma exercitarii cailor de atac prevazute de lege fiecarui caz in parte, aceasta fiind de altfel si justificarea existentei lor.
In acest context, nemultumirile petentei cu referire la modul concret solutionare a cauzei trebuie sa imbrace forma cailor de atac in limitele recunoscute de lege, neputandu-se obtine o suplimentare a gradelor de jurisdictie prin promovarea unei plangeri penale impotriva magistratului care a solutionat cauza.
Raspunderea penala a magistratilor poate fi pusa in discutie cu referire la infractiunea analizata, numai in situatiile in care acestia si-au exercitat functia cu rea-credinta, adica au cunoscut caracterul vadit nelegal al actiunilor lor, urmarind si acceptand vatamarea intereselor legale ale unei persoane.
In ceea ce priveste inscrisul sub semnatura privata, contestat de petenta se observa ca instanta, prin sentinta civila in discutie, a retinut ca anterior prin sentinta civila nr.286/02.02.1973 pronuntata in dosarul civil nr.5834/1972 Judecatoriei Sector 8 Bucuresti, s-a dispus iesirea din indiviziune cu privire imobilul situat in str.E.V. nr.16, sector 1 B., atribuindu-se proprietatea numitilor S.I. si R.E., lotul nr.l, numitului S.A., lotul nr.2.
Ulterior, s-a intocmit intre aceleasi parti inscrisul sub semnatura privata denumit „chitanta" din data de 23.06.1974 prin care S.A. a primit suprafetele de teren susmentionate in schimbul sumei de 3.463 lei de S.I. si R.E.
In plus, se retine ca paratii din cauza civila (mostenitori ai persoanelor sus-aratate) identificati in persoana numitilor S.E. si M.G. au recunoscut transmiterea proprietatii realizate de autorii lor inscris sub semnatura privata si nu s-au opus admiterii actiunii astfel incat atitudinea ulterioara a petentei M.G. nu se justifica.
Impotriva acestei solutii, petenta M.G. a formulat plangere, la Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, reiterand aspectele sustinute in plangerea initial formulata, solicitand verificari cu privire la persoanele implicate in emiterea deciziei de impunere. Plangerea a fost respinsa prin rezolutia nr. 3063/II-2/2011 de Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.
Curtea constata ca in principal petenta este nemultumita de faptul ca apare in decizia de impunere anuala nr. 408311268831 din 10.09.2010 emisa de ANAF ca datorand 35 de lei cu titlu de impozit ca urmare a instrainarii terenului din str. E.V., nr. 16A. Aceasta decizie de impunere a fost luata in temeiul sentintei civile nr. 2311/20.02.2008 pronuntata de Judecatoria sector 1 Bucuresti, mentionata in cuprinsul actului administrativ.
Prin hotararea civila nr. 2311/20.02.2008 pronuntata de Judecatoria sector 1 Bucuresti in dosarul nr.13799/299/2007 s-a admis actiunea formulata de reclamantul S.A. in contradictoriu cu parata M.G. si s-a constatat ca acesta, la data de 23.06.1974, prin incheierea unei chitante sub semnatura privata, a devenit proprietarul imobilului de la adresa sus-aratata.
In cadrul acestui dosar reclamantul a invocat faptul ca a dobandit imobilul respectiv prin inscrisul sub semnatura privata denumit „chitanta” din 23.06.1974 in schimbul sumei de 3463 lei de la S.I. si R.E., motiv pentru care a chemat in judecata in calitate de parati pe succesorii acestora, S.E. si M.G., cei care a fi putut avea pretentii in legatura cu imobilul respectiv in lipsa autorilor.
Prin urmare, in cadrul sentintei civile nu s-a afirmat ca reclamantul ar fi dobandit terenul prin cumparare de la petenta M.G., ci de la autorul acesteia, R.E.
Aceasta hotarare a fost comunicata ANAF care, constatand ca parata indicata in dispozitivul sentintei civile pronuntate in cadrul dosarului ce a avut ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de vanzare cumparare, a emis decizia de impunere anuala nr. 408311268831 din 10.09.2010, considerand ca petenta este chiar persoana care a instrainat imobilul.
Modalitatea in care magistratii isi indeplinesc atributiile profesionale avand caracter jurisdictional pot fi cenzurate doar de instantele de control judiciar prin intermediul cailor de atac prevazute de lege. Raspunderea penala a magistratilor sub aspectul infractiunii prev. de art. 246 Cpp poate fi pusa in discutie numai in situatiile in care acestia si-au exercitat functia cu rea-credinta, adica au cunoscut caracterul vadit nelegal al actiunilor lor, urmarind si acceptand vatamarea intereselor legale ale unei persoane. Intrucat in cauza nu se constata ca judecatorul care a pronuntat sentinta civila, S.A.D., nu si-ar fi indeplinit cu rea-credinta si in mod abuziv atributiile de serviciu, Curtea apreciaza ca solutia pronuntata de procuror este legala si temeinica sub acest aspect. De asemenea, nu s-a dovedit ca in exercitarea atributiilor de serviciu ar fi falsificat vreun inscris oficial (sentinta civila sau adresa catre ANAF) in care sa ateste fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului.
Referitor la actele notariale de care s-a folosit reclamantul in dosarul civil, certificat de mostenitor nr. 250/1980 si nr. 887/1995, in legatura cu care petenta a solicitat cercetarea notarilor publici care le-au emis, M. I. si C. T. sub aspectul infractiunii prev. de art. 289 C. pr. pen., fata de pedeapsa maxima de 5 ani inchisoare prevazuta de lege pentru aceasta infractiune si de dispoz. art. 122 lit. d Cpp, Curtea constata ca s-a implinit termenul de prescriptie de 5 ani.
Cu privire la avocatul despre care petenta arata ca la data de 31.10.2007 i-a solicitat sa recunoasca chitanta in baza careia reclamantul S. ar fi dobandit imobilul de la autorul petentei, identificat in raport de mentiunile consemnate in delegatia atasata la dosarul nr. 13799/299/2007 al Judecatoriei sector 1 Bucuresti ca fiind V. V., intrucat din probele administrate nu rezulta ca acesta e cel care ar fi falsificat chitanta (cu privire la care nu s-a dovedit ca este falsificata) sau ar fi folosit-o, inscrisurile fiind utilizate de reclamant in dovedirea pretentiilor sale civile, solutia neinceperii urmaririi penale sub aspectul infractiunilor prev. de art. 289 Cp, art. 291 Cp este legala si temeinica.
Aspectele invocate in privinta motivului pentru care Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a comunicat sentinta civila nr. 2311/20.02.2008 Directiei Impozite si Taxe Locale Bucuresti, precum si cele care vizeaza legalitatea emiterii deciziei de impunere ANAF, urmeaza a fi verificate de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3, in favoarea caruia s-a dispus declinarea competentei de solutionare prin ordonanta vizata in plangerea petentei, competenta Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti fiind limitata la persoanele care au calitatea expres prevazuta de lege: avocati si notari publici, pentru celelalte persoane intervenind competenta generala a parchetelor de pe langa judecatorii.
Pentru motivele expuse Curtea, apreciaza ca solutia data in cauza, prin rezolutia din 26.09.2011 emisa in dosarul nr.653/P/2011 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti este legala si temeinica sub toate aspectele.
Prin urmare, conform art. 2781 alin. 8 lit. a Cod procedura penala va respinge ca neintemeiata plangerea formulata de petenta M. Ge.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, va obliga petenta la cheltuieli judiciare catre stat.