Actul de recunoastere emis de starea civila dintr-o localitate din Olanda reprezinta un act jurisdictional in sensul Legii nr.105/1992, astfel ca produce efecte si in privinta numelui ce il va purta minorul, nefiind aplicabile si dispozitiile art.62 alin.2 din Codul familiei
(CURTEA DE APEL BUCUREsTI - SECtIA A III-A CIVILA sI PENTRU CAUZE CU MINORI sI DE FAMILIE – DOSAR NR.29075/3/2010 – DECIZIA CIVILA NR.384/04.04.2011)
Prin cererea inregistrata la data de 15.06.2010 pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a V-a Civila, sub nr. 29057/3/2010, reclamantul M.D. – L., in contradictoriu cu P.S. 5 Bucuresti si J.M.W.M., a solicitat instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna:
1) recunoasterea pe teritoriul Romaniei a efectelor „actului de recunoastere copil” nr. 0118/2007, emis de starea civila din localitatea W. - Olanda, prin functionar C.A.M. J. la data de 12.11.2007, prin care s-a facut recunoasterea de paternitate de catre tatal sau, cu acordul reclamantului;
2 ) sa i se incuviinteze sa poarte numele de familie al tatalui sau, „J.”, in conformitate cu dispozitiile art. 173 alin. 2 si art. 178 din Legea nr. 105/1992 si art. 62 alin. 2 din Codul familiei.
Prin sentinta civila nr. 1036 din 26.08.2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila a preschimbat termenul din 11.01.2011 la 26.08.2010; a admis cererea formulata, a recunoscut pe teritoriul Romaniei efectele „Actului nr. 0118/12.11.2007 de recunoastere a paternitatii” facut de J.M.W.M. din Olanda, in fata functionarului de Stare Civila din localitatea W., Olanda, prin care acesta a recunoscut ca este tatal petentului M.D.-L., nascut la data de 08.02.1985, in T., Romania si a fost de acord sa-i poarte numele „J.” si a incuviintat reclamantului sa poarte numele reunite ale parintilor „J. – M.”.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca, prin „Actul nr. 0118/12.11.2007 de recunoastere a paternitatii” facut de J.M.W.M. din Olanda, in fata functionarului de Stare Civila din localitatea W., Olanda, tatal reclamantului a facut recunoasterea de paternitate, cu acordul acestuia, fiind emis in acest sens respectivul act, a carei recunoastere pe teritoriul Romaniei o solicita.
Tribunalul a apreciat ca hotararea invocata constituie un act de jurisdictie in sensul Regulamentului CE nr. 2201/2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor in materia familiala.
In Capitolul III - Sectiunea 1 – art. 21 din Regulament se stipuleaza ca o hotarare pronuntata in aceasta materie intr-un stat membru va fi recunoscuta intr-un alt stat membru de plin drept, fara a fi nevoie de indeplinirea vreunei alte proceduri speciale.
Se precizeaza insa, in acelasi articol, ca orice parte interesata poate sa solicite o hotarare prin care sa se arate daca hotararea este sau nu recunoscuta.
Fata de aceste imprejurari si de faptul ca in cauza nu este incident vreunul dintre cazurile de refuz al recunoasterii hotararii straine prevazute de art. 22 din aceeasi Sectiune, tribunalul - vazand si dispozitiile art. I3 din O.U.G. nr. 119/2006 (potrivit carora cererile pentru recunoasterea pe teritoriul Romaniei a hotararilor in materie matrimoniala pronuntate intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, in conditiile prevederilor Regulamentului nr. 2.201/2003, sunt de competenta tribunalului, hotararea pronuntata putand fi atacata numai cu recurs) - a admis cererea reclamantului si a constatat recunoscute de drept pe teritoriul Romaniei efectele „Actului nr. 0118/12.11.2007 de recunoastere a paternitatii” facut de J.M.W.M. din Olanda, in fata functionarului de Stare Civila din localitatea W., Olanda.
Totodata, a incuviintat reclamantului sa poarte numele reunite ale parintilor „J. – M.”.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti, la data de 21.01.2011, reclamantul M.D. – L. a declarat recurs, care a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie la data de 15.03.2011.
Prin motivarea cererii sale, a aratat ca nu a solicitat instantei sa ii incuviinteze sa poarte numele reunite ale parintilor "J. – M.".
La data de 12.11.2007, tatal reclamantului a facut recunoasterea de paternitate, cu acordul acestuia, fiind emis „Actul de recunoastere copil" nr. 0118 de catre Oficiul Starii Civile din cadrul Primariei din localitatea W. - Olanda, unde el domiciliaza, act pe care l-a anexat in traducere legalizata.
In baza acestui act, a fost emis de catre Primaria Municipiului Tulcea un nou certificat de nastere, cu seria NF nr. 170854, la data de 09.07.2008, in care a fost trecut numele tatalui sau natural – J.M.W.M., la rubrica „Date parinti - TATAL".
Recurentul - reclamant a mai aratat ca tatal sau a dat o declaratie speciala la Notarul public Mr. D. G. Hoek din localitatea W. - Olanda, la data de 21.01.2008, prin care a aratat ca ii acorda consimtamantul sau de a purta numele de familie „J.", pe care l-a anexat in traducere legalizata.
In consecinta, in mod corect i s-a admis cererea astfel cum a fost formulata si s-a dispus recunoasterea pe teritoriul Romaniei a Actului de recunoastere de paternitate nr. 0118/12.11.2007, emis de autoritatea straina - starea civila din cadrul Primariei din localitatea W. - Olanda si i s-a incuviintat sa poarte numele de familie al tatalui sau J..
In mod eronat insa instanta a trecut in dispozitivul hotararii prin care i s-a admis cererea ca i se incuviinteaza sa poarte numele reunite ale parintilor, desi nu a solicitat acest lucru, adica in loc de numele J. pe cel de J. – M..
Examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate si in conformitate cu prevederile art. 3041 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:
Prin actul de recunoastere copil nr. 0118/12.11.2007 facut de J.M.W.M. in fata functionarului de Stare Civila din localitatea W., Olanda, acesta a recunoscut ca este tatal petentului M.D.-L., nascut la data de 08.02.1985, in Tulcea, Romania si a fost de acord sa-i poarte numele „J.”.
Curtea constata, avand in vedere si prevederile art. 1 alin. 3 lit. a din Regulamentului CE nr. 2201/2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor in materia familiala, ca actul sus mentionat constituie un act jurisdictional in sensul dispozitiilor art. 165 din Legea nr. 105/1992, ca cererea solutionata de autoritatea competenta din Olanda nu era de competenta exclusiva a jurisdictiei romane, conform art. 151 din Legea nr. 105/1992, fiind indeplinita conditia competentei instantei straine, atat in dreptul international privat, cat si in dreptul intern al statului strain si fata de dispozitiile art. 6 din Legea nr. 105/1992, considera indeplinita si conditia reciprocitatii.
Curtea constata, asadar, ca au fost indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 167 din Legea nr. 105/1992 si ca in cauza nu este incident vreunul dintre cazurile de refuz al recunoasterii hotararii straine prevazute de art. 168 din Legea nr. 105/1992, astfel ca in temeiul art. 170 si 172 din Legea nr. 105/1992 se impunea recunoasterea pe teritoriul Romaniei a efectelor actului de recunoastere si in privinta numelui pe care urmeaza sa il poarte pe viitor persoana a carei filiatie a fost astfel stabilita.
Pe de alta parte, in conditiile in care efectele stabilirii paternitatii in privinta numelui copilului s-au produs in temeiul actului jurisdictional strain recunoscut conform celor expuse anterior, ele au forta juridica si constituie un impediment in analizarea unei cereri cu acelasi obiect si de catre instantele romane, deoarece aceasta ar avea semnificatia lipsirii actului de respectivele efecte. De aceea, nu poate fi retinuta incidenta in cauza si a dispozitiilor art. 62 alin. 2 Cod familiei, text de lege invocat de catre recurentul reclamant in acelasi timp cu dispozitiile Legii nr. 105/1992.
Fata de aceste considerente, retinand ca prima instanta a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale privind efectele recunoasterii hotararilor straine pe teritoriul Romaniei, in temeiul art. 312 Cod procedura civila, Curtea urmeaza sa admita recursul si sa modifice in parte sentinta recurata, in sensul ca pe baza actului 0118/12.11.2007 emis in Olanda, recurentul - reclamant urmeaza sa poarte si numele tatalui – „J.", mentinand totodata celelalte dispozitii ale sentintei.