Natura juridica comerciala a contractul subsecvent contractului principal de achizitie publica ( caracter comercial sau de contencios administrativ)
OUG nr. 34/2006, art. 3 lit. i)
Codul civil, art. 969
Contractului subsecvent contractului principal de achizitie publica, incheiat intre persoane juridice de drept privat, nu ii pot fi aplicate aceleasi rigori speciale, cuprinse in OUG nr. 34/2006, deoarece contractul nu a fost incheiat cu o Autoritate Contractanta (in sensul art. 3 lit. i) din OUG nr. 34/2006 care defineste expresia de " contractant" aratand ca este acel ofertant care a devenit, in conditiile legii, parte intr-un contract de achizitii publice". Ca atare, imprejurarea ca acest contract are natura unui subcontract in raport cu contractul principal, incheiat in urma unei proceduri de achizitie publica, nu il transforma si pe acesta in contract de achizitie publica, asa cum corect a retinut si tribunalul.
(Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V a Comerciala
decizia comerciala nr.394/28.06.2010)
Prin sentinta comerciala nr. 10192/25.06.2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, in dosarul nr. 14769/3/2009 a fost respinsa ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanta SC C & C T SRL in contradictoriu cu parata SC S S SRL, prin care s-a solicitat constatarea nulitatii absolute a contractului de servicii nr. 527/12.06.2008 incheiat intre reclamanta si parata si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata. Prin aceeasi sentinta s-a dispus obligarea reclamantei la plata catre parata a 5.000 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste motivul de nulitate prin care se invoca incalcarea prin contractul de servicii nr. 527/12.06.2008 a clauzelor contractului principal, tribunalul a constatat ca acesta nu este intemeiat, retinand mai multe considerente:
Mai intai s-a avut in vedere faptul ca nulitatea este sanctiunea care intervine in situatia in care actul juridic s-a incheiat cu incalcarea normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila, si in nici un caz nu sanctioneaza incalcarea unor clauze contractuale, stabilite de parti in baza principiului libertatii de vointa. Referitor la motivele de nulitate prin care se invoca incalcarea prevederilor OUG nr. 34/2006, tribunalul a apreciat ca nici acestea nu sunt intemeiate.
S-a retinut astfel ca acest contract de servicii (nr. 527/12.06.2008), a carui nulitate absoluta se solicita a fi constatata, a fost incheiat in urma castigarii de catre prestatorul A T & B-G & G & C & C T & I & G & T a licitatiei organizate de catre ANCPI ( ce va fi denumita in continuare ANCPI) , in temeiul OUG nr. 34/2006, licitatie finalizata prin incheierea contractului principal de servicii nr. 352031/07.04.2008.
A mai retinut instanta ca in chiar contractul principal s-a prevazut posibilitatea, la art. 20, ca prestatorul sa subcontracteze parti din contract, asadar apare ca total nefondata sustinerea reclamantei potrivit cu care prin contractul nr. 527/2008 s-ar fi schimbat calitatea partilor contractante.
Faptul ca o parte din lucrarile contractate de ANCPI prin contractul de servicii nr. 352031/07.04.2008 - care reprezinta un contract de achizitii publice, incheiat in baza OUG nr. 34/2006 - au fost subcontractate catre parata SC S S SRL prin contractul nr. 527/2008 nu este de natura sa transforme acest din urma contract intr-un contract de achizitii publice, incheiat cu incalcarea procedurii prevazute de OUG nr. 34/2006 si in nici un caz sa o puna pe reclamanta in situatia de autoritate contractanta, achizitor de servicii publice.
S-a retinut aici ca potrivit art. 3 Iit. f din OUG nr.34/2008 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, contractul de achizitie publica este "contractul care include si categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, incheiat in scris intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, in sensul prezentei ordonante de urgenta".
Or, fata de faptul ca nici una dintre partile contractului nr. 527/2008 nu este autoritate contractanta, este evident ca simplul fapt ca prin intermediul sau au fost subcontractate lucrari care constituie obiectul unui contract de achizitii publice nu este de natura sa ii confere acelasi caracter si nici sa o transforme pe reclamanta in achizitor de servicii publice, astfel cum sustine.
Se mai retine aici ca din nici un text de lege nu reiese ca lucrarile care au constituit obiectul contractului initial de servicii nr. 352031/07.04.2008 si care au fost ulterior partial subcontractate nu pot face obiectul decat al unor contracte de achizitii publice.
In legatura cu sustinerile reclamantei prin care se invoca lipsa capacitatii de folosinta a partilor, tribunalul apreciaza ca acestea nu sunt intemeiate, fata de faptul ca ambele parti, In calitate de societati comerciale, se bucura de personalitate juridica potrivit art. 1 alin, 2 Legea nr. 31/1990, iar contractul nr. 527/2008 a fost incheiat cu respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta reglementat de art. 34 din Decretul nr. 31/1954.
S-a avut in vedere aici ca lucrarile pe care parata s-a obligat sa le execute prin acest contract corespund obiectului sau de activitate, astfel cum acesta reiese din informatiile de la ONRC.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel SC C & C T SRL criticand-o sub urmatoarele aspecte:
La data de 14.05.2009 reclamanta SC C & C T SRL a investit instanta cu o actiune in constatare nulitate absoluta a contractului de servicii nr.528/12.06.2008 incheiat cu parata SC S S SRL, pentru incalcarea normelor de ordine publica prevazute de OUG 34/2006 modificata si completata, privind achizitiile publice, precum si pentru lipsa capacitatii de folosinta a partilor de a achizitiona astfel de servicii si respectiv de a le contracta in afara procedurii expres prevazuta de OUG nr.34/2006.
La data de 17.04.2008, in urma licitatiei publice ce a avut loc in baza OUG nr.34/2006, modificata si completata, intre ANCPI -in calitate de achizitor de servicii publice (ANCPI) si A T&B-G&G& T&I&G &T, in calitate de castigator al licitatiei, asociatie din care face parte si reclamanta, s-a incheiat contractul de achizitie publica nr. 352031/07.04.2008.
Obiectul licitatiei publice a fost atribuirea contractului de achizitie publica privind "Conversia planurilor de amplasament si delimitare din format analogic in format digital, crearea unei arhive digitale si a unei baze de date -Conversie PAD 2007, cod CPV: 72311100-9, avand ca beneficiar ANCPI.
In procedura de licitatie a participat si subcontractorul SC S S SRL, incheind cu reclamanta la data de 18.09.2007 un Acord de subcontractare, prin care s-au stabilit drepturile si obligatiile ce revin partilor, in calitate de contractant de servii publice (pentru prestatorul SC C& CT SRL si respectiv subcontractant (SC S S SRL).
Asadar, anterior datei castigarii Iicitatiei publice de catre asociatia din care face parte reclamanta si, deci anterior incheierii contractului principal de achizitie publica nr.352031/07.04.2008 cu achizitorul de servicii publice-ANCPI ( ANCPI), partile din litigiul de fata - ca participanti la procedura licitatiei publice, cunosteau dispozitiile legale in care actionau si care le reglementau activitatea, deoarece ele au participat impreuna la procedura licitatiei si au incheiat Acordul de subcontractare din data de 18.09.2007.
Ulterior, in timpul executarii celor doua contracte, SC S S SRL a solicitat de la SC C & C T SRL plata serviciilor publice executate in subcontractare, si plata de penalitati de intarziere, desi partile au prevazut expres ca beneficiar al lucrarilor excutate in subcontractare este autoritatea contractanta ANCPI; actiunea face obiectul dosarului nr.15093/3/2009 de la Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI a Comerciala, cu termen la 23.09.2009.
Vazandu-se in situatia de a suporta contravaloarea unor servicii publice executate pentru autoritatea publica ANCP 1 in baza unui contract incheiat cu incalcarea dispozitiilor exprese ale OUG nr.34/2006, reclamanta a solicitat paratei intrarea in legalitate prin incheierea unui act aditional la contractul nr.527/12.06.2009, solicitare careia SC S S SRL nu i-a dat curs, astfel ca am fost nevoiti sa promovam actiunea de fata.
Instanta de fond a respins actiunea formulata de SC C & C T SRL retinand ca : serviciile prestate nu fac parte din cele reglementate de OUG 34/2006; din relatiile de la ORC rezulta ca ambele parti au capacitatea de folosinta de a incheia astfel de acte, conform art.34 din Decretul nr.31/1954; sanctiunea nulitatii absolute nu poate fi aplicata deoarece in speta avem un contract incheiat in baza arte 969 C. civ.; faptul ca o parte din lucrari din contractul principal de achizitie publica au fost subcontractate, nu este de natura a transforma contractul 527/12.06.2008 intr-un contract de achizitie publica; -contractul nr.527/12/06.2008 nu are un obiect supus disp.OUG nr.34/2006, iar partile lui nu au calitatea de achizitor si contractant.
Apelanta sustine ca solutia de respingere a actiunii este netemeinica si nelegala pentru urmatoarele considerente:
1. Instanta a retinut gresit ca nulitatea absoluta nu s-ar aplica si clauzelor stabilite de parti in baza acordului lor de vointa. Daca s-ar accepta acest punct de vedere, atunci toate conventiile stabilite de parti, deci conventiile ce au la baza acordul partilor, nu pot fi sanctionate cu nulitatea absoluta.
Hotararea, mai sustine apelanta, nu are temei legal fata de dispozitiile exprese ale arte 969 c.civ., care prevad " Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante ". Asadar, art. 969 C. civ. priveste doar conventiile legale, nu si pe cele care s-au incheiat cu incalcarea lor de ordine publica. In cauza de fata, apelanta sustine ca a demonstrat ca partile au incalcat atat dispozitiile privind atribuirea contractelor de achizitie publica supuse procedurii speciale prevazute de OUG nr. 34/2006, cat si cele referitoare la capacitatea de folosinta speciala, reglementata de art. 8 din OUG nr.34/2006.
In acest sens a solicitat sa se constatate ca partile au prevazut expres in contractul nr.527/12.06.2008 ca SC C & C T SRL a incheiat acest contract in calitate de achizitor de servicii publice, iar SC S S SRL a semnat in calitate de contractant de servicii publice. Din cuprinsul contractului mai rezulta intentia partilor de a incheia un contract de achizitie publica, fapt confirmat ulterior in timpul executarii lui, prin solicitarea paratei S S SRL de a i se achita de catre reclamanta plata contravalorii serviciilor publice prestate cu penalitati de intarziere, si demersurile facute de SC C & C T SRL de a se intra in legalitate prin incheierea unui act aditional pentru corelarea contractului principal de achizitie publica cu contractul subsecvent, respectiv cu subcontractarea nr. 527/12.06.2008. Ca atare, sanctiunea nulitatii absolute trebuie aplicata, altfel norma de ordine publica si sanctiunea prevazuta in cazul nerespectarii ei nu isi mai are sensul si finalitatea dorita de legiutor.
2. In al doilea rand, se arata ca instanta a retinut gresit ca nu ar fi intemeiata sustinerea apelantei reclamante ca in contractul de prestari servicii nr.527/12.06.2008 s-ar fi schimbat calitatea partilor contractante. Motivarea solutiei pe acest aspect nu isi gaseste suport in probele dosarului. De aceea, se solicita constatarea incalcarii normelor speciale ale art. 8 din OUG nr. 34/2006 prin aceea ca reclamanta si parata au fost puse pe pozitii juridice de achizitor si contractant de servicii publice, desi acestea nu au capacitatea de folosinta speciala prevazuta de dispozitia legala a art. 8 din OUG 34/2006 .
Instanta a ignorat sustinerea apelantei - reclamante ca in cauza aveam de-a face cu o capacitate de folosinta speciala prevazuta de norma de ordine publica a art. 8 din OUG nr.34/2006, aceasta dispozitie legala fiind invocata drept una din cauzele de nulitate absoluta a contractului de servicii nr. 527/12.06.2008. In acest sens a sustinut ca la data de 12.06.2008 intre SC C & C T SRL si SC S S SRL s-a incheiat contractul nr. 527/12.06.2008, cu frauda la lege, adica cu incalcarea normelor OUG nr.34/2006 precum si cu incalcarea normelor de ordine publica referitoare la capacitatea de folosinta speciala, ambele fiind cauze de nulitate absoluta a actului judicic incheiat.
3. In al treilea rand, se sustine ca hotararea este nelegala si netemeinica deoarece instanta retine gresit ca nu poate fi aplicata sanctiunea nulitatii absolute pe motiv ca a existat posibilitatea subcontractarii unor parti din contractul de achizitie public.
Prevederea art. 20 din contractul principal de achizitie publica nr.352 031/0 7. 04.2008 a fost invocata de reclamanta SC C & C T SRL pentru a dovedi nerespectarea normelor de ordine publica referitoare la achizitiile publice, cu referire la subcontractarea facuta prin actul nr. 527/12.06.2008 prin care s-au incalcat dispozitiile OUG nr.34/2006.
Pe de alta parte, dispozitiile articolului 20 din contractul principal de achizitie publica nr. 352031/17.04.2008 sunt clare, ele prevad expres ca: " Prestatorul are obligatia ca in cazul in care subcontracteaza parti din contract, de a incheia contracte cu subcontractantii desemnati, in aceleasi conditii in care el a semnat contractul cu achizitorul". Or, insasi dispozitia din contractul de achizitie publica susmentionat prevede ca subcontractarea este reglementata tot de dispozitile OUG nr.34/2006. Asadar, in speta este vorba de aceleasi servicii publice ce fac obiectul a doua contracte de achizitie publica, unul principal si altul subsecvent, ambele reglementate de dispozitiile de ordine publica ale OUG nr.34/2006, si nicidecum un contract principal de achizitie publica si o conventie incheiata prin acordul partilor in temeiul art. 969 c. civ . cum gresit a retinut instanta de fond.
Ca este asa o demonstreaza si imprejurarea ca in procedura achizitiei publice a acestor servicii a participat si parata in calitate de subcontractant, ea fiind admisa de autoritatea contractanta in aceasta pozitie juridica, "Acordul de subcontractare" incheiat intre ea si reclamanta SC C & C T SRL anterior incheierii contractului de achizitie publica, fiind depus atat in dosarul de achizitie publica a acestor servicii de catre reclamanta, cat si ca proba in aceasta cauza.
Interpretarea corecta a clauzei din art. 20 al contractului principal de achizitie publica nr. 352031/17.04.2008 pentru situatia subcontractarii, nu poate fi decat cea prevazuta de lege si parti, adica in aceste cazuri de subcontractare conventiile raman supuse acelorasi norme de ordine publica ale OUG 34/2006, si nu consimtamantului partilor prevazut de art. 969 c. civ .
De aceea, considera apelanta, concluzia instantei ca acestui contract nu i se poate aplica sanctiunea nulitatii absolute pentru ca el ar fi guvernat de art. 969 c. civ, nu este temeinica si nici legala. O asemenea interpretare arunca in derizoriu o norma de ordine publica ce are drept scop reglementarea unui domeniu de o deosebita importanta pentru autoritatea publica, deoarece serviciile ce fac obiectul unui astfel de contract sunt platite din fonduri publice, adica din bani publici.
Instanta de fond nici nu a tinut seama de principiile ce guverneaza domeniul achizitiilor publice si de aceea a ajuns la o concluzie gresita cauza fiind examinata doar prin prisma art. 969 c. civ.
4. In al patrulea rand, apelanta sustine ca instanta nu s-a pronuntat pe obiectul cauzei dedusa judecatii, motivand solutia pe alte texte de lege decat pe cele invocate de reclamanta drept cauza de nulitate absoluta, instanta nu s-a pronuntat pe cererea cu care a fost investita.
5. In al cincilea rand, instanta retine gresit ca actul a carui nulitate absoluta se solicita, respectiv contractul nr. 527/2008 incheiat in baza art. 20 din contractul principal de achizitie publica de servicii nr.35203112008, nu ar avea caracterul unui contract de achizitii publice. Din aceasta cauza instanta ajunge la concluzia gresita ca nici reclamanta SC C & C T SRL nu are calitatea de autoritate contractanta, adica achizitor de servicii publice. Motivarea instantei nu tine seama de obiectul contractului supus sanctiunii nulitatii absolute si nici de calitatea partilor, ambele fiind expres prevazute in contract, respectiv de "achizitor" pentru reclamanta SC C & C T SRL si de "contractant" pentru parata SC S S SRL .
Totodata, motivarea instantei nu are corespondent in actele dosarului pentru ca, desi retine ca in cauza de fata nulitatea absoluta nu s-ar aplica pentru ca ar fi vorba de un contract incheiat in baza art. 969 C.civ., instanta nesocoteste insasi clauzele expres prevazute in contract cu privire la calitatea partilor si obiectul contractului. Astfel, instanta de fond constata ca nu este asa cum au convenit partile adica ele nu ar avea calitatea la care s-au referit in conventia incheiata si nici nu ar fi vorba de servicii care sunt reglementate de oua 34/2006 ( desi toate acestea sunt prevazute expres in conventia partilor incheiata in subcontractare ).
Apelanta solicita astfel sa se constate ca in conventia nr.527/12.06.2008 partile au stabilit ca acest contract se incheie intre SC C & C T SRL, in calitate de achizitor si SC S S SRL, in calitate de contractant, iar obiectul contractului il constituie "Conversia planurilor de amplasament si delimitare din format analogic in format digital ; crearea unei arhive digitale si a unei baza de date -Conversie PAD 2007 , cod CPV : 72311100-9". Or, aceste servicii sunt reglementate de dispozitiile de ordine publica ale OUG 34/2006, ele fiind supuse licitatiei publice in urma careia s-a incheiat contractul principal de achizitie publica nr. 352031/07.04.2008 intre achizitorul ANCPI ( ANCPI) si contractantul castigator al Iichitatiei publice, A T & B- G & G & T & I & G & T, din care face parte si reclamata. Asadar, prin solutia pronuntata, hotarare ce are o motivare contradictorie, instanta a incalcat prevederile exprese din clauzele contractului nr. 527/2008 a carui nulitate absoluta se solicita si dispozitiile arte 962 c. civ, potrivit carora " Obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din ele se obliga".
6. In al saselea rand, hotararea pronuntata de tribunal invoca dispozitiile art. 3 lit. f din OUG 34/2006 privind definitia contractului de achizitie publica, instanta ajungand la concluzia gresita in sensul ca, in cazul contractului nr. 527/2008 a carui nulitate absoluta se solicita a se constata, nici una din parti nu ar fi autoritate contractanta.
Solutia la care se opreste instanta este contrazisa de clauzele contractului nr.527/12.06.2008, care prevad expres calitatea partilor contractante, obiectul contractului, drepturile si obligatiile acestora, etc.
De aceea apelanta considera ca instanta a incalcat dispozitiile arte 977 c.civ., potrivit carora "Interpretarea contractelor se face numai dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literar al termenilor" .
7. In al saptelea rand, hotararea apelata nu are temei legal deoarece instanta a retinut gresit ca din nici un text de lege nu ar reiesi ca lucrarile care au constituit obiectul contractului initial de servicii nr. 352031/17.04.2008 si care au fost ulterior subcontractante, nu ar putea face obiectul decat al unor contracte de achizitie publica. In dispozitiile art. 3 din OUG nr.34/2004 se prevad expres cele trei categorii de contracte de achizitie publica.
Din examinarea acestora raportat la obiectul contractului cu care a fost investita instanta, rezulta ca aceste lucrari sunt de natura celor prevazute la art.3 lit. "c" din OUG nr.34/2006, respectiv "contracte de1 O servicii", cu referire la art. 5 din OUG 34/2006. De aceea, se solicita sa se constate ca hotararea pronuntata nu are la baza un temei legal, deoarece natura contractului de servicii publice este reglementata de dispozitiile art. 6 din OUG nr. 34/2006, aceste servicii publice fiind prevazute intr-un Program anual al achizitiilor publice care se elaboreaza de autoritatea contractanta ANCPI, in temeiul art. 4 din Hotararea nr.925/2006 data pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG nr.34/2006 . Programul anual de achizitii publice se modifica in functie de asigurarea surselor de finantare, autoritatea contractanta ANCPI avand dreptul de a stabili circumstantele de incadrare prevazute de ordonanta de urgenta, pentru aplicarea fiecarei proceduri.
Apelanta considera ca din actele depuse la dosar rezulta ca, in cauza de fata serviciile ce fac obiectul contractului nr. 527/12.06.2008 incheiat cu incalcarea normelor de ordine publica ale OUG nr.34/2006, au facut obiectul contractului de achizitie publica nr.352031/07.04.2008 incheiat intre autoritatea contractanta- achizitorul ANCPI si contactantul AT & B- G & G & T & I & G & T, din care face parte si reclamanta SC C & C T SRL. Prin urmare, motivarea hotararii nu are temei legal, solutia pronuntata fiind netemeinica si nelegala.
8. De asemenea, se mai sustine ca instanta nu a analizat exceptia lipsei capacitatii de folosinta a partilor prin prisma art.8 din OUG 34 12006, raportarea hotararii pronuntate la dispozitiile generale ale art. 1 alin. 2 din Legea nr.31/1990 si art. 34 din Decretul nr.31/1954, fiind gresita si fara temei legal. Legalitatea capacitatii de folosinta a persoanei juridice inseamna insusirea acesteia de a fi instituita numai de catre lege, de a i se stabili inceputul, continutul si incetarea, doar prin norme legale. In cauza de fata, se arata, in continutul capacitatii de folosinta a reclamantei nu se cuprinde si achizitionarea de servicii publice ce au facut obiectul contractului de servicii a carui nulitate absoluta se solicita a se constata.
Acest continut rezulta din Certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti si din cuprinsul Actului constitutiv al SC C & C T SRL , al tuturor actelor privind infiintarea, organizarea si functionarea societatii reclamante, acte ce aufost depuse la dosar. Intangibilitatea capacitatii de folosinta a unei persoane juridice consta in caracteristica acesteia de a nu i se putea aduce ingradiri, limitari, decat in cazurile expres prevazute de lege.
In speta, apelanta considera ca suntem in cazul expres prevazut de art. 8 din OUG nr.34/2006, modificata si completa, deci intr-o situatie de limitare expresa prin lege a capacitatii de folosinta. Cum dispozitia legii speciale are prioritate fata de legea generala, apararea paratei SC Star Storage SRL pe temeiul Decretului nr.31/1954 ar trebui inlaturata, fiind aplicabila OUG nr. 34/2006, care a limitat capacitatea de folosinta a persoanei juridice, mentionand expres cine poate fi parte contractanta, adica cine poate fi achizitor de servicii publice de genul celor care fac obiectul contractului nr. 527/12.06.2008 (servicii care fac obiectul contractului principal de achizitie publica nr.352031/2008). Rationamentul acestei limitari in sensul ca numai o autoritate publica poate contracta aceste servicii publice este legat de importanta lor si natura fondurilor din care se platesc, respectiv din fonduri publice si, prin urmare, banul public trebuie gestionat si controlat tot de stat; asadar, aceste servicii nu sunt platite din fonduri private, asa cum pretinde parata.
Motivarea solutiei instantei de fond pe dispozitiile art. art. 32 din Decretul nr.3111954, care prevad ca "persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit de lege, actul de infiintare sau statut. Orice act juridic care nu este incheiat in vederea realizarii acestui scop este nul ", este gresita, deoarece s-a dovedit, sustine apelanta, ca reclamanta nu are in Statut ori in Actul de infiintare achizitionarea de servicii publice de genul celor care au facut obiectul contractului de servicii nr. 527/12.06.2008.
Pe de alta parte, art. 8 din OUG nr.34/2006 nu ar permite achizitionarea unor astfel de servicii de catre reclamanta ; aceste servicii fac obiectul contractului principal de achizitie publica nr.352031/07.04.2008, in care SC S S SRL nu este parte, iar achizitor este ANCPI. Este vorba de o capacitate de folosinta speciala data de lege numai pentru persoanele juridice prevazute expres la art. 8 din OUG persoanei juridice, principiu care se refera doar la actele juridice care se incheie cu privire la achizitiile publice in aceasta procedura
Nerespectarea regulilor privitoare la capacitatea de folosinta a persoanei juridice si la principiul specialitatii capacitatii de folosinta, se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului juridic. De aceea, solutia pronuntata de instanta de fond cu motivarea ca reclamanta ar avea in obiectul sau de activitatea achizitionarea serviciilor din contractul nr.527112.06.2008 este netemeinica si nelegala, deoarece in speta nu s-a respectat principiul capacitatii de folosinta speciala prevazut de art. 8 din OUG nr.34/2006.
9. O alta critica invocata de apelanta priveste sustinerea ca instanta a omis sa analizeze obiectul contractului supus litigiului de fata. Daca instanta ar fi facut aceasta operatiune obligatorie in actiunea in constatare a nulitatii absolute de fata, atunci ar fi observat ca acest obiect este practic identic cu cel al contractului de achizitie publica nr. 352031/17.04.2008, contract reglementat de normele speciale ale OUG 34/2006.
De aceea se solicita instantei de apel sa tina seama de dispozitiile de ordine publica ale OUG nr.34/2006, modificata si completata, de literatura juridica si de practica judecatoreasca de referinta privind nulitatea absoluta a contractului incheiat cu fraudarea legii, care se traduce in incalcarea dispozitiilor OUG nr.34/2006, respectiv art. 3 si 8 din OUG 34/2006; totodata incalcarea normelor de ordine publica referitoare la capacitatea de folosinta speciala duce la aplicarea sanctiunii nulitatii absolute a actului juridic incheiat de parti.
Nulitatea absoluta solicitata trebuie sa lipseasca contractul nr. 527/12.06.2008 de efectele sale, contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila, adica sa lipseasca pe reclamanta de pozitia de achizitor al acestor servicii , deci de obligatia de plata a acestor servicii, iar pe parata SC S S SRL sa o lipseasca de calitatea de prestator de astfel de servicii publice si, prin urmare, de scopul urmarit prin fraudarea legii, ce consta in incasarea contravalorii de la o alta persoana juridica decat beneficiara lor ( ANCPI), respectiv de la reclamanta.
In acest sens s-a facut dovada ca parata SC S S SRL a solicitat obligarea SC C & C T SRL atat la plata pretului serviciilor publice prestate pentru beneficiara ANCPI, cat si la plata penalitatilor de intarziere (dosarul nr.15093/3/2009 de la Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI a Comerciala, cu termen la 23.09.2009).
Interesul reclamantei de a solicita sanctiunea nulitatii absolute a actului incheiat cu nerespectarea OUG 34/2006 este legitim, deoarece nu este normal, legal si nici moral ca un serviciu executat in procedura OUG 34/2006 pentru autoritatea publica ANCPI, deci pentru o alta persoana juridica, nu pentru reclamanta, sa fie platit de reclamanta SC C & C T SRL, de la care se pretinta si plata de penalitati de intarziere.
Comportamentul paratei pe parcursul derularii subcontractarii a fost de contractant in raporturile cu un beneficiar al serviciilor publice prestate, numai ca reclamanta nu este beneficiara acestor servicii, pe de o parte, iar pe de alta parte, plata lor se face din fonduri publice; or, interesul reclamantei este de a se intre in legalitate, respectiv sa se stabileasca faptul ca ambele parti executa parti din acelasi contract de achizitie publica, servicii care au un singur beneficiar, autoritatea publica-ANCPI, care are obligatia sa platesca contravaloarea lor.
Apelanta mai arata ca a facut dovada ca pe rolul Tribunalului Bucuresti, Sectia a VI a Comerciala se afla dosarul nr.15.093/3/2009 avand ca obiect Ordonanta de plata in temeiul OUG nr. 119/2008 , transformat in actiune in pretentii pe drept comun, cererea de conexare cu dosarul de fata solicitata de ambele parti fiind respinsa de instanta ca nefondata, dosar ce are termen la data de 23.09.2009. Prin actiunea respectiva, SC S S SRL a solicitat obligarea SC C & C T SRL la plata contravalorii serviciilor prestate in subcontractarea nr.527/2008, plus penalitati de intarziere, cu toate ca s-a prevazut expres obiectul, calitatea partilor contractante si beneficiarul final al serviciilor publice (ANCPI), iar subcontractarea s-a facut in baza art. 20 din contractul principal de achizitie publica nr.352031/07.04.2008.
Solutia pronuntata la instanta de fond in actiunea in constatarea nulitatii absolute a subcontractarii incheiata intre parti sub nr.527/12.06.2008 este nelegala si netemeinica, deoarece SC C & C T SRL a fost pusa in pozitia de achizitor de servicii publice si deci de platitor al acestor servicii, plus sanctiunea penalitatilor de intarziere, cu toate ca serviciile sunt prestate pentru o alta persoana juridica in speta pentru o autoritate publica care are obligatia de a plati contravaloarea acestora
Pentru toate aceste motive, apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii si admiterea actiunii, constatarea nulitatii absolute a contractului de servicii nr. 527/12.06.2008, cu cheltuieli de judecata, fond si apel.
Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate de apelanta si a dispozitiilor legale aplicabile in cauza, precum si a probelor administrate in cauza, Curtea a apreciat ca apelul este nefondat si a fost respins ca atare pentru urmatoarele considerente:
1. In ce priveste primul motiv de apel referitor la gresita retinere a imprejurarii ca nulitatea absoluta nu s-ar aplica clauzelor stabilite de parti in baza acordului de vointa, acesta este nefondat, deoarece instanta nu a emis o asemenea judecata de valoare, concluzia apelantei fiind o speculatie neintemeiata efectuata in baza unei analize gresite a textului motivarii tribunalului.
Astfel, instanta nu a afirmat nicio clipa ca, in ce priveste contractul a carui nulitate s-a solicitat pe cale de actiune, acestuia nu i s-ar aplica in nici un mod sanctiunea civila a nulitatii, chiar in cazul in care ar exista cauze de nulitate absoluta, ci a retinut, pe buna dreptate ca in conditiile in care contractul nr. 527/12.06.2008 are natura unui contract subsecvent contractului principal nr. 352031/07.04.2008 incheiat intre Autoritatea contractanta ( ANCPI) si Asociatia din care face parte si reclamanta, acesta este guvernat de propriile reguli stabilite in temeiul art. 969 din C.civil, fara ca acestuia sa i se aplice de plano dispozitiile OUG. nr. 34/2006.
Cu alte cuvinte, retine Curtea, OUG nr. 34/2006 reglementeaza procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica, a contractului de concesiune de lucrari publice, a contractului de concesiune de servicii, precum si modalitatile de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor emise in legatura cu aceste proceduri ( asa cum rezulta din chiar art. 1 al acestei ordonante), nu si contractele ulterioare ( subsecvente contractului principal atribuit in baza procedurilor de achizitie publica, contract care permitea subcontractarea).
Pe de alta parte, neindeplinirea unor obligatii din contractul a carui nulitate se solicita nu constituie un motiv de nulitate, ci constituie un aspect ce tine de executarea acestuia, iar sanctiunile difera in raport cu nulitatea. Ca atare, Curtea constata ca in mod corect s-a considerat de catre tribunal ca sanctiunea nulitatii nu poate fi aplicata decat pentru incalcarea unor norme legale edictate pentru incheierea sa valabila, iar normele invocate este necesar a fi aplicabile acestui contract.
Prin urmare, daca procedurile de achizitii publice sunt cele prevazute de OUG nr. 34/2006, iar sanctiunile pentru incalcarea acestei legi sunt cele prevazute in chiar dispozitiile sale, in ce priveste contractul subsecvent incheiat intre persoane juridice de drept privat, acestuia nu ii pot fi aplicate aceleasi rigori ( speciale, cuprinse in OUG nr. 34/2006), deoarece parata nu a incheiat contractul cu o Autoritate Contractanta ( in sensul art. 3 lit. i) din OUG nr. 34/2006 care defineste expresia de " contractant" aratand ca este acel ofertant care a devenit, in conditiile legii, parte intr-un contract de achizitii publice", ceea ce nu e cazul paratei).
Ca atare, imprejurarea ca acest contract are natura unui subcontract in raport cu contractul principal, incheiat in urma unei proceduri de achizitie publica, nu il transforma si pe acesta in contract de achizitie publica, asa cum corect a retinut si tribunalul.
In sustinerea acestei critici s-a aratat ca in mod gresit nu s-a retinut de catre tribunal incalcarea art. 8 din OUG nr. 34/2006 cu privire la capacitatea de folosinta a paratei, sustinere de asemenea nefondata deoarece parata nu are calitatea de autoritate contractanta in sensul art. 8 ( literele a - e) din OUG nr. 34/2006, dreptul sau de a presta serviciile prevazute in contractul nr. 527/2008 nu a fost acordat de o autoritate competenta si nici nu rezulta dintr-o procedura de achizitie publica directa. De aceea, in mod corect a analizat tribunalul chestiunea capacitatii de folosinta, din perspectiva normei generale aplicabile in materia capacitatii de folosinta a persoanei juridice, prevazuta de art. 34 din Decretul nr. 31/1954 rap. la art. 1 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 si a obiectului de activitate al paratei - a se vedea extrasul din Registrul Comertului - filele 105 - 108.
De altfel, apelanta - reclamanta nu explica de ce a incheiat acest contract cu parata, daca avea cunostinta de o " lipsa a capacitatii sale de folosinta", mai ales ca nu s-a invocat ca motiv de nulitate dolul sau eroarea asupra capacitatii de folosinta a cocontractantului. In atare situatie, s-ar pune problema si a eventualei invocari a propriei culpe pentru incalcarea pretinsa si pentru obtinerea unui drept, ca efect al nulitatii invocate, insa aceasta nu poate fi eficienta in conditiile aplicarii principiului potrivit cu care nimeni nu poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui drept ( nemo auditur propriam turpitudinem allegans).
2. In ce priveste al doilea motiv de apel, privind gresita apreciere ca in contractul a carui nulitate s-a solicitat, nu s-ar fi schimbat calitatea partilor, acesta este nefondat, deoarece reclamanta nu se putea transforma din achizitor in autoritate contractanta, iar parata in achizitor ( in contractul subsecvent). Pornind de la aceeasi premisa retinuta mai sus potrivit careia contractul subsecvent dedus judecatii nu se poate confunda cu contractul principal ( nr. 352031/07.04.2008 incheiat intre ANCPI si Asociatia din care face parte si reclamanta) deoarece cele doua acte juridice sunt diferite si au regimuri juridice diferite, Curtea inlatura ca nefondata si aceasta critica.
In cadrul criticii, apelanta afirma ca este vorba de o incalcare a art. 8 din OUG nr. 34/2006, insa nu arata care dintre cele 5 puncte, de la a) la e) ( potrivit carora "Este autoritate contractanta in sensul prezentei ordonante de urgenta: a) oricare organism al statului - autoritate publica sau institutie publica - care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local; b) oricare organism, altul decat unul dintre cele prevazute la lit. a), cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii: - este finantat, in majoritate, de catre o autoritate contractanta, astfel cum este definita la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public; - se afla in subordinea sau este supusa controlului unei autoritati contractante, astfel cum este definita la lit. a), sau unui alt organism de drept public; - in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contractanta, astfel cum este definita la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public; c) oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute la lit. a) sau b); d) oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe dintre activitatile prevazute la cap. VIII sectiunea 1, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati; e) oricare subiect de drept, altul decat cele prevazute la lit. a) - d), care desfasoara una sau mai multe dintre activitatile prevazute la cap. VIII sectiunea 1, in baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este acesta definit la art. 3 lit. k), acordat de o autoritate competenta, atunci cand acesta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati ) ar fi aplicabile, in sensul definitiei date de legiuitor " autoritatii contractante", ceea ce denota o data in plus netemeinicia criticii sale.
Cu alte cuvinte nu este suficienta alegarea unui text de lege, fara a detalia modul cum a fost incalcat si de ce se considera ca ar avea natura unei norme juridice de ordine publica sau care este sanctiunea si unde este prevazuta aceasta, pentru reformarea unei hotarari judecatoresti din care rezulta aplicarea corecta a legii si stabilirea corecta a situatiei de fapt ce rezulta din probele administrate.
3. Referitor la cea de-a treia critica, potrivit careia se reitereaza aceeasi pretinsa incalcare a normelor de ordine publica din OUG nr. 34/2006, aceasta este nefondata, deoarece apelanta nu identifica nici aici acea norma incalcata prin incheierea contractului (dintre cele 307 articole pe care ordonanta le contine), iar daca ne-am raporta la art. 8 din aceasta, asa cum am aratat mai sus, acesta nu se aplica deoarece parata nu are calitatea nici de autoritate contractanta in sensul art. 8 din ordonanta si nici de achizitor ( contractant), in sensul art. 3 lit. i) din ordonanta.
Sustinerea apelantei in sensul ca dispozitiile art. 20 din contractul de achizitie principal ( nr. 352031/17.04.2008) prevad ca se vor aplica normele ordonantei si contractelor subsecvente este nefondata deoarece nu se pot aplica clauzele contractuale convenite de doua parti ale contractului de achizitie publica unei persoane care este tert de acest contract ( in speta, paratei), conform principiului relativitatii efectelor contractului care stabileste ca un contract nu poate da nastere unor drepturi si obligatii fata de terte persoane ( res inter allios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest) principiu consfintit de dispozitiile art. 973 din C.civil.
Nici faptul ca a existat un acord de subcontractare ce a fost depus la dosarul de achizitie publica nu face ca acestui contract (dedus judecatii) sa i se aplice dispozitiile privind achizitiile publice. Apelanta insista cu privire la interpretarea art. 20 din contractul principal, insa aceasta clauza nu poate fi opozabila paratei si, mai mult, nu rezulta care ar fi norma de ordine publica ce a fost incalcata prin incheierea contractului nr. 527/2008.
4. In ce priveste critica enuntata in sensul ca instanta nu s-ar fi pronuntat pe cererea dedusa judecatii, fara ca aceasta sa fie dezvoltata, Curtea apreciaza ca este neintemeiata, deoarece instanta s-a pronuntat asupra cererii privind nulitatea absoluta a contractului, in sensul ca a respins cererea, ca neintemeiata, conform art. 129 alin. ultim din C.pr. civ., cu referire la art. 261 pct. 3, 5 si 6 din C.pr. civ. Rationamentul instantei bazat pe ideea principala ca acestui contract nu i se aplica dispozitiile OUG nr. 34/2006 si, prin urmare, nulitatea absoluta bazata pe aceasta norma nu poate fi retinuta si declarata, nu reprezinta in realitate o nepronuntare pe motivele de nulitate invocate de reclamanta, ci o analiza judicioasa si intemeiata a sustinerilor partii, iar ca urmare a aprecierii loc ca neintemeiate, cu consecinta respingerii cererii.
5. In cea de-a cincea critica apelanta reitereaza sustinerea anterioara, reformuland-o, respectiv aceea cu privire la natura juridica a contractului nr. 527/2008, afirmand o data in plus ca acesta este un contract de achizitie publica, deoarece partile l-au calificat astfel, prin utilizarea sintagmelor de " achizitor" cand s-au referit la reclamanta SC C& C T SRL si de " contractant", cand s-au referit la parata.
Asa cum am mai aratat, calitatea reclamantei de societate comerciala ce face parte din A T & B-G & G & C & C T & I & G & T, in raporturile cu Autoritatea Contractanta (ANCPI ) din contractul principal nr. 352031/07.04.2008 nu conduce automat la concluzia ca toate contractele subsecvente contractului de achizitie publica principal, au aceeasi natura juridica de contracte de achizitie, deoarece s-ar ajunge la situatia in care parata sa se supuna unor clauze contractuale derivand dintr-un contract in care nu este parte.
Altfel spus, critica apelantei nu poate fi primita, deoarece dispozitiile OUG nr. 34/2006 au acel domeniu de reglementare expres prevazut in aceasta, iar apelanta nu a invocat prevederi exprese care ar califica si contractul nr. 527/2008 ca fiind unul de achizitie publica.
Sustinerile sale generale, bazate mai mult pe interpretarea contractului principal de achizitie publica nr. 352031/07.04.2008, nu pot fi avute in vedere pentru reformarea hotararii apelate, nefiind aplicabile contractului dedus judecatii nr. 527/2006.
6. Motivul de apel privind gresita apreciere a instantei a calitatii partilor bazat pe sustinerea ca una dintre parti ar fi autoritate contractanta si, pe cale de consecinta, ca acest contract, ar fi unul de achizitie publica, este de asemenea nefondat, deoarece intr-adevar, nici una dintre partile contractante din contractul nr. 527/2008 nu este " autoritate contractanta", in raporturile juridice sustinute in cauza o atare calitate avand doar ANCPI, care este si beneficiarul final al serviciilor prestate, dar care este parte doar in contractul principal, nu si in contractul subsecvent, de prestari servicii. In contractul nr. 527/2008, partile sunt denumite chiar de ele insele achizitor ( reclamanta) si presator ( parata)- filele 9- 18 din dosarul tribunalului, astfel ca sustinerea ca una dintre ale ar fi autoritate contractanta, in sensul OUG nr. 34/2006, este vadit nefondata. Faptul ca dispozitiile contractului contrazic concluzia instantei in acest sens, este o afirmatie fara suport, aspect ce rezulta si din faptul ca apelanta nu a indicat care ar fi acele clauze in care partile s-ar fi denumit " autoritate contractanta".
Chiar si daca ar fi fost asa, Curtea apreciaza ca intentia comuna a partilor de a se " autodeclara"( cel putin una dintre acestea) "autoritate contractanta", in conditiile in care in cele doua raporturi juridice distincte nascute 1) pe de o parte, intre ANCPI si A T & B-G & G & C & C T & I & G & T, in temeiul contractului de achizitie publica nr. 352031/07.04.2008 si 2) pe de alta parte, intre reclamanta S.C. C & C T SRL si parata SC S S SRL, in temeiul contractului nr. 527/12.06.2008, singura care are calitatea de autoritate contractanta este ANCPI, careia i se aplica pe deplin dispozitiile OUG nr. 34/2006 ( in raportul cu Asociatia din care face parte si reclamanta), nu ar putea conduce la concluzia ca si contractului subsecvent i se aplica regulile contractului de achizitie publica. De aceea, solutia primei instante nu este data cu incalcarea art. 977 din C. civil, cu atat mai mult cu cat in sens larg, reclamanta are calitatea de beneficiar primar al serviciilor prestate de parata conform contractului dedus judecatii, aceasta neavand obligatii directe fata de ANCPI.
7. Critica privind faptul ca toate serviciile contractate prin contractul a carui nulitate se solicita nu puteau face decat obiectul unui contract de achizitie publica, este nefondata deoarece art. 3 din OUG nr. 34/2006 care enumera cele trei categorii de contracte de achizitie publica se aplica exclusiv contractului de achizitie publica (nr. 352031/07.04.2008 ) incheiat in temeiul procedurii de achizitie publica in urma castigarii licitatiei publice, iar nu si contractului dintre reclamanta si parata. Toate sustinerile apelantei sunt riguros exacte din punct de vedere teoretic, insa acestea nu sunt relevante din perspectiva contractului privat dintre reclamanta si parata, ci din perspectiva procedurilor de achizitie publica anterioare acestuia si in nici un caz nu i se aplica acestuia, in ce priveste sanctiunea nulitatii.
8. Motivul de apel in sensul ca instanta nu s-ar fi pronuntat pe exceptia lipsei capacitatii de folosinta a partilor, este nefondat, deoarece, pe de o parte, din punct de vedere procedural, reclamanta nu poate invoca "exceptii procesuale ", acestea fiind acele aparari pe care doar paratul le poate invoca pentru paralizarea demersului declansat de reclamant, iar pe de alta parte, chestiunea capacitatii de folosinta in cadrul incheierii actului juridic a carui nulitate se solicita a fost analizata de instanta, care a apreciat pe drept cuvant, ca parata avea capacitatea de folosinta, din perspectiva principiului specialitatii capacitatii de folosinta, de a incheia contractul. Aceasta, deoarece potrivit obiectului sau de activitate, asa cum este acesta inscris in Registrul Comertului (filele 105- 108 din dosarul Tribunalului), parata putea presta serviciile pe care si le-a asumat in raport cu reclamanta, ceea ce exclude temeinicia sustinerii reclamantei, formulata pe cale de actiune ( iar nu pe cale de exceptie). Prin respingerea cererii avand ca obiect nulitatea absoluta a contractului pe motiv ca parata nu ar fi avut capacitatea de folosinta la incheierea actului, instanta s-a pronuntat asupra motivului de nulitate ce viza capacitatea de folosinta, critica apelantei fiind neintemeiata si sub acest aspect.
9. In fine, critica apelantei privind neanalizarea de catre instanta a obiectului contractului dedus judecatii, in sensul de a stabili identitatea sa cu obiectul contractului de achizitie publica, este neintemeiata, deoarece faptul ca reclamanta a inteles, in temeiul Acordului de subcontractare dat de toate societatile comerciale care au constituit A T & B-G & G & C & C T & I & G & T sa subcontracteze acele servicii prin incheierea unui nou contract cu parata, nu constituie prin el insusi un motiv de nulitate absoluta, in conditiile inexistentei unei interdictii legale de subcontractare, asa cum a retinut si tribunalul.
Afirmatiile apelantei din cuprinsul acestei critici se refera mai mult la aspecte ce tin de executarea contractelor ( cele doua contracte, primul de achizitie publica si al doilea de prestari servicii), cum este se pilda sustinerea privind penalitatile, iar afirmarea fraudei la lege trebuie insotita de aratarea exacta a normei legale fraudate si a modalitatii concrete de fraudare, ceea ce apelanta nu a facut. Din sustinerile sale ar rezulta mai degraba ca pe calea actiunii de fata aceasta tinde sa se sustraga de la indeplinirea obligatiilor asumate (impreuna cu celelalte societati ale Asociatiei), ceea ce nu poate fi primit in cauza de fata.
Nici sustinerea interesului beneficiarului final al serviciilor contractate prin cele doua contracte ( adevarata autoritate contractanta, ANCPI) nu este suficienta pentru aprecierea legitimitatii interesului reclamantei de a obtine nulitatea contractului de prestari servicii.
Sustineri precum " nu este normal, legal si nici moral ca un serviciu executat in procedura OUG 34/2006 ...." sa fie platit de reclamanta, "de la care sa se pretinda si plata de penalitati", sunt lipsite de orice relevanta in ce priveste nulitatea contractului incheiat cu parata, deoarece pretinderea unor penalitati contractuale este un aspect ce tine de " executarea contractului", nicidecum de "incheierea valabila a contractului", astfel ca vor fi inlaturate ca neintemeiate.
Aspectele legate de existenta pe rolul instantelor a unui dosar ce are ca obiect obligarea reclamantei, la cererea paratei din cauza de fata, a contravalorii serviciilor prestate, sunt de asemenea nerelevante, deoarece instanta de fata nu ar fi putut analiza si judeca drepturi de creanta ce fac obiectul altor cauze aflate pe rolul instantelor, singurul petit dedus judecatii in cauza de fata fiind cel privind nulitatea contractului nr. 527/2008.
Deoarece prima instanta nu a stabilit in cauza de fata calitatea reclamantei de " platitor al acestor servicii" ( ca efect al calitatii sale de achizitor) , ci a respins cererea avand ca obiect nulitatea absoluta a contractului dintre parti, iar dispozitiile art. 295 alin. 1 din C.pr. civ. stabilesc ca si limite ale apelului, doar judecarea acelor aspecte care au privit " stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta", dispozitiile art. 294 alin. 1 din C.pr. civ. stabilesc ca "in apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare in judecata ", instanta de apel va inlatura ca inadmisibile sustinerile apelantei privind netemeinicia "sanctiunii penalitatilor de intarziere", deoarece exced atat cererii de chemare in judecata, prin care se stabileste obiectul judecatii, cat si sentintei apelate, din care rezulta ceea ce s-a judecat.
Pentru toate aceste considerente, retinand si dispozitiile art. 296 din C.pr. civ., Curtea va respinge apelul ca nefondat.
Fata de solutia pronuntata asupra apelului care conduce la concluzia unei culpe procesuale a apelantei care a inteles sa declare un apel nefundat si prin aceasta sa pricinuiasca intimatei parate cheltuieli constand in onorariu de avocat, necesare asigurarii apararii in raport cu apelul reclamantei, aparare temeinica si incununata de succes, Curtea in temeiul art. 298 rap. la art. 274 din C.pr. civ., va obliga pe apelanta la plata acestor cheltuieli de judecata catre intimata - parata ( E.R.).