Actiune in granituire. Limitele investirii instantei. Cazurile de modificare a hotararii prevazute de art. 304 pct. 6, 8 si 9 C.pr.civ.
Art. 584 Cod civil; art. 304 pct. 6, 8 si 9 C.pr.civ.
I. Criticile recurentilor-parati referitoare la faptul ca, prin admiterea actiunii in granituire, reclamantilor li s-a acordat mai mult teren decat au in realitate, poate fi incadrata in cazul de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 6 C.pr.civ. insa este nefondata, in conditiile in care prima instanta a solutionat cauza in limitele investirii sale, stabilind linia de hotar intre proprietatile partilor, ea neavand de solutionat o actiune in revendicare.
II. Nu poate fi primita o critica prin care se sustine ca instantele de fond au interpretat gresit actul de vanzare-cumparare autentificat din 09.02.2004, in conditiile in care recurentii nu arata in concret care este interpretarea gresita a actului juridic dedus judecatii.
III. Nu este intemeiat cazul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., in conditiile in care recurentii nu indica nici un text de lege care sa fi fost gresit interpretat ori aplicat.
In motivarea actiunii in granituire promovata pe rolul Judecatoriei Calarasi, reclamantii au aratat ca proprietatile partilor sunt clar delimitate, prin raportare la contractul de vanzare-cumparare autentificat din 09.02.2004, ca intre terenurile proprietatea partilor nu exista o linie de hotar fixata prin semne externe si vizibile si ca doar pe o parte a liniei de hotar exista un gard de sarma si ca, desi au dorit sa construiasca un gard pe linia de hotar, paratii s-au opus acestui demers.
Paratii au formulat intampinare prin care au solicitat admiterea actiunii in granituire si cerere reconventionala prin care au solicitat suspendarea judecarii cauzei pana la solutionarea actiunii de reziliere a cartii funciare.
Prin sentinta civila nr. 815/25.03.2009 Judecatoria Calarasi a admis actiunea reclamantilor, a respins cererea reconventionala, a stabilit linia de hotar intre proprietatile partilor conform variantei nr. I de granituire propusa prin raportul de expertiza tehnica judiciara de expertul tehnic C.V. si a compensat partial cheltuielile de judecata.
Apelul declarat de parati a fost respins prin decizia civila nr. 138A/08.10.2009, Tribunalul Calarasi retinand ca eventualele intelegeri dintre parti cu privire la folosirea efectiva a terenului, nu pot fi avute in vedere de catre instanta, deoarece in acest fel nu se asigura respectarea dispozitiilor actului autentic de partaj voluntar.
De asemenea tribunalul a retinut ca prin cererea reconventionala paratii nu au solicitat revendicarea suprafetei detinuta in plus de catre reclamanti, iar o astfel de solicitare nu poate fi formulata direct in apel.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii, in sustinerea caruia au aratat ca instanta de fond a interpretat in mod gresit documentatia intocmita de persoana autorizata din cadrul Oficiului de Cadastru; ca instantele si expertul nu au tinut seama de intelegerea partilor cu privire la folosirea terenului, interpretand gresit actul de vanzare-cumparare autentificat si ca instanta a motivat gresit si nelegal aspectul in urma caruia s-a ajuns la imbogatirea cu o suprafata de teren suplimentara a reclamantilor, acceptand prejudicierea prezumtivului proprietar UAT Calarasi.
In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 C.pr.civ., iar in cadrul concluziilor pe fond, aparatorul recurentilor a invocat si dispozitiile art. 304 pct. 6 C.pr.civ.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea a retinut ca:
In art. 304 pct. 6, 8 si 9 se arata ca modificarea unor hotarari se poate cere, numai pentru motive de nelegalitate: daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut; cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia si cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Curtea constata ca motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 6 C.pr.civ. poate fi analizat de catre instanta, deoarece din dezvoltarea criticilor recurentilor, se deduce nemultumirea acestora fata de faptul ca reclamantilor li s-a acordat mai mult teren decat au in realitate.
Desi admisibila, critica recurentilor intemeiata pe dispozitiile art. 304 pct. 6 C.pr.civ. este vadit nefondata. Astfel, prima instanta a fost investita cu solutionarea unei actiuni in granituire si respectand cererea introductiva, a stabilit linia de hotar intre proprietatile partilor.
Intrucat prima instanta nu a solutionat o actiune in revendicare si nu s-a pronuntat asupra a altceva decat ceea ce s-a cerut, Curtea constata ca sustinerile recurentilor nu pot fi primite.
Art. 584 C.civ. stabileste ca orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.
Omologarea uneia sau alteia dintre variantele raportului de expertiza si existenta unor diferente intre variantele de granituire propuse nu are semnificatia incalcarii dispozitiilor art. 304 pct. 6 C.pr.civ.
Sustinerea recurentilor conform careia instanta de fond si instanta de apel au interpretat gresit actul de vanzare-cumparare autentificat din 09.02.2004, poate fi incadrata in motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 8 C.pr.civ., dar este neadevarata. Actul de vanzare mentionat reprezinta titlul de proprietate al intimatilor-reclamanti si a fost avut in vedere ca atare de catre instanta. Recurentii nu arata in concret care este interpretarea gresita a actului juridic dedus judecatii, astfel ca instanta nu poate primi motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila.
In privinta motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., Curtea constata in primul rand ca recurentii nu indica nici un text de lege care sa fi fost gresit interpretat ori aplicat. In al doilea rand, Curtea constata ca nemultumirile partilor fata de alegerea uneia sau alteia dintre variantele raportului de expertiza privesc situatia de fapt si nu pot fi analizate in recurs decat in masura in care ar avea la baza elemente de nelegalitate ceea ce nu a fost cazul in speta.
Sunt irelevante in cauza sustinerile recurentilor conform carora, prin intabularea dreptului de proprietate al reclamantilor si prin stabilirea liniei de hotar s-ar fi adus atingere dreptului de proprietate al prezumtivului proprietar UAT Calarasi.
Fata de limitele criticilor recurentilor, Curtea nu analizeaza modul in care prima instanta a solutionat cererea reconventionala si nici modul in care s-au raportat instantele la obiectul acestei cereri.