Litigiu de asigurari sociale. Aplicabilitatea sanctiunii prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune conform art. 1 si 3 din Decretul nr. 167/1958 in cazul cererilor avand ca obiect obligatia de actualizare a pensiilor de serviciu ale magistratilor. Neincidenta dispozitiilor Legii nr. 45/2007 in ce priveste magistratii pensionari.
Curtea retine ca fiind nefondata si critica recurentilor reclamanti referitoare la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, avand in vedere faptul ca tribunalul a constatat judicios prescriptia dreptului la actiune in privinta drepturilor aferente perioadei 11.01.2000 - 10.05.2005, raportat la prevederile art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958, care stipuleaza ca "dreptul la actiune, avand ca obiect un drept patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege", de vreme ce obligatia de plata a pensiei se executa prin prestatii succesive, pentru fiecare dintre prestatii curgand un termen de prescriptie distinct, care are o existenta independenta de celelalte, stingandu-se la momentul implinirii celor 3 ani, actiunea dedusa judecatii pentru drepturile aferente perioadei 11.01.2000 - 10.05.2005 fiind promovata peste termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de art.3 alin.1 din acelasi act normativ.
Argumentarea recurentilor reclamanti in sensul ca dreptul la actiune s-ar fi nascut la momentul pronuntarii recursurilor in interesul legii, nu poate fi primita de catre Curte, intrucat nimeni nu se poata apara invocand necunoasterea legii, iar pentru a-si valorifica drepturile pretins nesocotite cel interesat se putea adresa instantei de judecata in termenul de prescriptie de 3 ani, recursul in interesul legii stabilind doar interpretarea corecta a unei dispozitii legale fata de practica neunitara a instantelor judecatoresti, iar nu o noua dispozitie legala, necunoscuta pana la acea data.
Pe fondul cauzei, Curtea retine ca sporul de vechime in munca nu a mai fost acordat magistratilor in activitate dupa intrarea in vigoare a OUG nr.83/2000, astfel ca acest spor nu a mai fost luat in considerare nici la actualizarea pensiei de serviciu a magistratilor.
Ulterior, prin Decizia Curtii de Casatie si Justitie - Sectiile Unite pronuntata in recurs in interesul legii s-a statuat ca dispozitiile art.33 alin.1 din Legea nr.50/1996, in raport de prevederile art.I pct.32 din O.G. nr.83/2000, art.50 din OUG nr.177/2002 si art.6 alin.1 din O.G. nr.160/2000 se interpreteaza in sensul ca: "judecatorii, procurorii, precum si persoanele ce au indeplinit functia de judecator financiar sau de controlor financiar in cadrul Curtii de Conturi a Romaniei beneficiau si de sporul de vechime in cuantumul prevazut de lege."
Prevederile Legii nr. 45/6.03.2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 prin care a fost reglementat sporul de vechime in munca de la data intrarii in vigoare a acestui act normativ, respectiv 12.03.2007, ii vizeaza doar pe toti magistratii in activitate, iar nu si pe magistratii pensionari, ale caror drepturile de pensie ale acestora se actualizeaza exclusiv pe baza dispozitiilor art. 85 din Legea nr.303/2004.
Decizia civila nr. 308/R din 20 ianuarie 2010
Prin sentinta civila nr.4763 din data de 02.06.2009, pronuntata de catre Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a fost respinsa ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantii V.M., V.I. si V.H, in contradictoriu cu paratii MP-PICCJ, PCAB si CPMB.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca in conformitate cu certificatul de calitate de mostenitor nr.73 din 4 octombrie 2007 de pe urma defunctului V.T, zis si V., au ramas in calitate de mostenitori reclamantii.
S-a constatat ca defunctul a avut o vechime in magistratura de 40 de ani, indeplinind la data iesirii la pensie functia de procuror.
S-a avut in vedere faptul ca art.91 din Legea nr.19/2000 prevede ca plata pensiei inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care beneficiarul a decedat si s-a retinut ca dreptul la pensie fiind un drept cu caracter viager si strans legat de titularul sau, nu se transmite mostenitorilor, cu atat mai mult cu cat nici titularul nu a solicitat pe timpul cat era in viata actualizarea pensiei.
In privinta sumelor de bani ce s-ar fi cuvenit defunctului ca diferente dintre pensia incasata si cea cuvenita, sume pretinse prin prezenta actiune, s-a aratat ca atat timp cat titularul dreptului nu a formulat actiuni prin care sa solicite actualizarea pensiei, ca urmare a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in interesul legii prin care s-a recunoscut dreptul la sporul de risc de suprasolicitare neuropsihica si dreptul la sporul de anticoruptie, mostenitorii acestuia nu mai pot solicita plata de despagubiri.
Impotriva acestei hotarari au formulat recurs reclamantii, criticand sentinta pentru nelegalitate.
In motivarea recursului, intemeiat in drept pe dispozitiile art.304 pct.8, 9 si art.3041 C.pr.civ., recurentii au aratat ca prin actiunea introductiva nu au cerut Tribunalului Bucuresti sa dispuna actualizarea pensiei de serviciu a defunctului magistrat V.T, ci dimpotriva au solicitat obligarea CPMB la actualizarea pensiei de serviciu, in raport cu venitul brut comunicat de MP.
Reclamantii recurenti au precizat ca nu au cerut plata pensiei curente a defunctului V.T, ci stabilirea de catre MP si comunicarea catre CNPAS a venitului brut lunar, care sa cuprinda si drepturile salariale restante neacordate in perioadele anterioare adica sporurile de anticoruptie de 30-40%, sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica abrogat neconstitutional si sporul de vechime in munca, inlaturate abuziv prin OG nr. 83/2000 si redobandite de magistratii in activitate prin hotarari judecatoresti irevocabile care nu sunt cuprinse in baza de calcul a pensiei curente a defunctului si nu au nici o legatura cu acesta.
Altfel spus, s-a invederat ca reclamantii nu au cerut sa li se transmita pensia curenta a defunctului magistrat, ci au solicitat includerea in venitul brut lunar a unor sporuri restante si neacordate la timpul respectiv, la care au dreptul in calitate de mostenitori legali.
S-a aratat ca instanta de fond a facut o aplicare gresita a prevederilor art. 1-3 din Decretul nr. 167/1958, considerand ca dreptul la actiune pentru perioada anterioara datei de 10.07.2005 s-a prescris, fiind incalcate prevederile art.7 din acelasi decret, conform carora "prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune".
S-a sustinut ca Tribunalul Bucuresti trebuia sa aiba in vedere ca dreptul magistratilor in activitate la actiune in redobandirea sporurilor salariale care le-au fost luate abuziv prin incalcarea prevederilor constitutionale, nu putea sa inceapa sa curga mai inainte de Hotararea nr. 185/27.07.2005 data de Consiliul National de Combatere a Discriminarii si respectiv dupa aparitia deciziilor in interesul legii nr. VI/15.01.2007, nr. XXXVI/7.05.2007 si nr.21/10.03.2008, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca sporurile salariale de vechime in munca, de anticoruptie si de risc si suprasolicitare neuropsihica inlaturate sau abrogate se cuvin tuturor magistratilor si dupa intrarea in vigoare a OG Nr. 83/2000 data cu incalcarea prevederilor constitutionale.
S-a amintit ca aceste decizii date in interesul legii constituie temeiul juridic si de fapt pe baza caruia prin hotarari judecatoresti irevocabile magistratii in activitate au obtinut atat recunoasterea sporurilor de anticoruptie de 30-40%, acordate initial discriminatoriu numai anumitor categorii de magistrati, cat si sporurile de vechime in munca si pentru risc si suprasolicitare neuropsihica aratate anterior, de care au fost lipsiti ilicit prin OG nr. 83/2000, fiind majorat astfel si venitul brut lunar, in raport cu care se actualizeaza pensia de serviciu a magistratilor pensionari.
Pe cale de consecinta, s-a aratat ca dreptul la actiune al magistratilor pensionari pentru actualizarea pensiei de serviciu, in raport cu venitul brut si aceste sporuri salariale s-a nascut dupa aceasta data, caz in care actiunea de fata a fost formulata in cadrul termenului legal, admiterea exceptiei privind prescriptia dreptului la actiune pentru perioada anterioara datei de 10.07.2005 de catre instantei de fond fiind facuta cu incalcarea si aplicarea gresita a prevederilor legale.
S-a mai precizat ca instanta de fond a incalcat si prevederile art. 329 al 3 din Codul de procedura civila, conform carora deciziile date de Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectiile Unite in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate, dar dezlegarea data problemelor de drept este obligatorie pentru instante.
Pe cale de consecinta, s-a sustinut ca si magistratii pensionari au dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, in raport cu aceste sporuri salariale cuprinse in venitul brut al magistratilor in activitate, pe care insa instanta de fond le-a ignorat total.
S-a mai aratat ca instanta de fond nu a facut o analiza pertinenta a probelor din dosar si nu a tinut seama de principiul nediscriminarii si nici de practica judiciara in materie a instantelor din Bucuresti si din alte orase ale tarii, care prin hotarari judecatoresti irevocabile au stabilit ca toti judecatorii si procurorii in activitate au dreptul la sporurile de vechime in munca, de risc si suprasolicitare neuropsihica, precum si la sporul de anticoruptie, cu care le-a fost majorat venitul brut, in raport de care se actualizeaza si pensia de serviciu judecatorilor si procurorilor pensionari, potrivit Legii 303/2004.
Prin intampinarea formulata intimatul MP-PICCJ a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si, in consecinta, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizand intregul material probator administrat in cauza, prin prisma criticilor invocate de catre recurenti, incadrate in motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 C.pr.civ., cat si din oficiu, conform art.3041 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:
Prima instanta a fost investita sa solutioneze actiunea formulata de catre recurentii reclamati, avand ca obiect obligarea intimatilor parati MP-PICCJ si PCAB, la stabilirea pe etape, incepand cu 1.11.2000 si comunicarea catre Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de asigurari sociale a venitului brut lunar al unui judecator sau procuror in activitate, incluzand indemnizatia de incadrare bruta lunara majorata, conform art. 4 din OUG nr. 177/2002, sporul de vechime in munca prevazut de art. 33 al 2 din Legea nr. 50 /1996, sporul pentru conditii deosebite de munca prevazut de art. 43 din Legea nr. 50/1996 si de art. 30 din OUG nr. 177/2002 , sporul de anticoruptie prevazut de art.11 din OUG nr. 177/2002 si de art.28 al 4 din OUG nr. 43/2004, precum si sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica prevazut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, in vederea actualizarii pensiei de serviciu a autorului lor defunctului magistrat V.T. (decedat la 2.06.2007); obligarea CPMB la actualizarea pensiei de serviciu, precum si la plata drepturilor banesti rezultate din actualizare, cuvenite defunctului magistrat V.T. in perioada 11.01.2000 - 2.06.2007.
Prin sentinta recurata s-au respins toate capetele de cerere formulate de catre reclamanti, motivat de faptul ca acestia, in calitate de mostenitori, nu sunt indreptatiti la plata sumelor cuvenite defunctului ca diferente dintre pensia incasata si cea cuvenita, de vreme ce titularul dreptului nu a formulat actiuni avand ca obiect actualizarea pensiei, ca urmare a deciziilor in interesul legii pronuntate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Prin urmare, prima instanta s-a pronuntat exclusiv asupra cererilor cu care a fost sesizata, in conformitate cu prevederile art.129 alin.6 c.pr.civ., fara a schimba in vreun fel natura sau intelesul actului dedus judecatii, caz in care apare ca fiind nefondat primul motiv de recurs intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.8 C.pr.civ.
Curtea retine ca fiind nefondata si critica recurentilor reclamanti referitoare la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, avand in vedere faptul ca tribunalul a constatat judicios prescriptia dreptului la actiune in privinta drepturilor aferente perioadei 11.01.2000 - 10.05.2005, raportat la prevederile art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958, care stipuleaza ca "dreptul la actiune, avand ca obiect un drept patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege", de vreme ce obligatia de plata a pensiei se executa prin prestatii succesive, pentru fiecare dintre prestatii curgand un termen de prescriptie distinct, care are o existenta independenta de celelalte, stingandu-se la momentul implinirii celor 3 ani, actiunea dedusa judecatii pentru drepturile aferente perioadei 11.01.2000 - 10.05.2005 fiind promovata peste termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de art.3 alin.1 din acelasi act normativ.
Argumentarea recurentilor reclamanti in sensul ca dreptul la actiune s-ar fi nascut la momentul pronuntarii recursurilor in interesul legii, nu poate fi primita de catre Curte, intrucat nimeni nu se poata apara invocand necunoasterea legii, iar pentru a-si valorifica drepturile pretins nesocotite cel interesat se putea adresa instantei de judecata in termenul de prescriptie de 3 ani, recursul in interesul legii stabilind doar interpretarea corecta a unei dispozitii legale fata de practica neunitara a instantelor judecatoresti, iar nu o noua dispozitie legala, necunoscuta pana la acea data.
Pe fondul cauzei, Curtea retine ca sporul de vechime in munca nu a mai fost acordat magistratilor in activitate dupa intrarea in vigoare a OUG nr.83/2000, astfel ca acest spor nu a mai fost luat in considerare nici la actualizarea pensiei de serviciu a magistratilor.
Ulterior, prin Decizia Curtii de Casatie si Justitie - Sectiile Unite pronuntata in recurs in interesul legii s-a statuat ca dispozitiile art.33 alin.1 din Legea nr.50/1996, in raport de prevederile art.I pct.32 din O.G. nr.83/2000, art.50 din OUG nr.177/2002 si art.6 alin.1 din O.G. nr.160/2000 se interpreteaza in sensul ca: "judecatorii, procurorii, precum si persoanele ce au indeplinit functia de judecator financiar sau de controlor financiar in cadrul Curtii de Conturi a Romaniei beneficiau si de sporul de vechime in cuantumul prevazut de lege."
Prevederile Legii nr. 45/6.03.2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 prin care a fost reglementat sporul de vechime in munca de la data intrarii in vigoare a acestui act normativ, respectiv 12.03.2007, ii vizeaza doar pe toti magistratii in activitate, iar nu si pe magistratii pensionari, ale caror drepturile de pensie ale acestora se actualizeaza exclusiv pe baza dispozitiilor art. 85 din Legea nr.303/2004.
Prin urmare, in conformitate cu dispozitiile legale mai sus mentionate, pentru perioada in litigiu, dreptul autorului recurentilor reclamanti la actualizarea pensiei de serviciu nu s-a nascut de la aceeasi data cu dreptul judecatorilor si procurorilor in activitate la plata drepturilor salariale majorate prin OUG nr.27/2006.
In cazul autorului recurentilor reclamanti, aflat la pensie la data intrarii in vigoare a Legii nr. 45/6.03.2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006, actualizarea pensiei de serviciu presupunea modificarea bazei de calcul avuta in vedere la stabilirea initiala a pensiei de serviciu si nu se realiza in mod automat din momentul in care se majora indemnizatia bruta lunara a unui judecator sau procuror in activitate, ci numai dupa procedura prevazuta in Hotarare nr. 1275 din 18 octombrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani.
Astfel, potrivit prevederilor art. 18 din Hotararea nr. 1275/2005, "(1) in aplicarea prevederilor art. 85 alin.2 si 3 din lege privind actualizarea anuala a pensiei de serviciu, se stabileste urmatoarea procedura: a) Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata in luna decembrie a fiecarui an; b) institutiile publice prevazute la lit. a) transmit adeverintele nominale, intocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii in vederea punerii in aplicare. (2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la inceputul fiecarui an, in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de judecatorii si procurorii in activitate.", iar potrivit art. 20 din acelasi act normativ " raspunderea cu privire la stabilirea vechimii in magistratura, a vechimii in functia de judecator sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii si a venitului brut realizat la data pensionarii a judecatorilor si procurorilor revine institutiei care elibereaza adeverinta - tip."
Ca atare, in conditiile in care in media veniturilor realizate in ultimele 12 luni se includ exclusiv veniturile realizate in cele 12 luni ale anului calendaristic 2006, evident ca, nici in adeverinta prin care intimatul parat a comunicat Casei de Pensii media acestor venituri si nici in decizia prin care drepturile au fost actualizate incepand cu data de 1.01.2007, sporul de vechime nu putea fi prevazut in cazul autorului recurentilor reclamanti, pentru ca acesta nu facea parte din veniturile unui procuror in anul 2006.
Prin OUG nr.100/2007, au fost modificate dispozitiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, in sensul ca pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea in considerare, in procent, a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime, insa aceasta norma legala modificata se aplica doar pentru viitor nu si pentru trecut.
Asadar, aceste dispozitii legale nu au relevanta in speta, in conditiile in care perioada pentru care se contesta modul de actualizare a drepturilor de pensie cuvenite autorului recurentilor reclamanti este anterioara datei de intrare in vigoare a OUG nr.100/2007.
In privinta sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, Curtea retine ca prin Decizia nr.21/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite pronuntata in solutionarea recursului in interesul legii dispozitiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, au fost interpretate in sensul ca "judecatorii, procurorii, magistratii asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv la salariul de baza brut lunar si dupa intrarea in vigoare a O.G. nr.83/2000, aprobata prin legea nr.334/2001."
Cu toate acestea, dreptul la actiune al recurentilor reclamanti nu s-a nascut la momentul pronuntarii recursului in interesul legii (10.03.2008), intrucat acesta nu reprezinta izvorul drepturilor patrimoniale pretinse in cauza, ci doar stabileste interpretarea corecta a unei dispozitii legale fata de practica neunitara a instantelor de judecata, iar nu o noua dispozitie legala, necunoscuta pana la acea data.
Decizia nr.21/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite pronuntata in solutionarea recursului in interesul legii nu are ca efect recunoasterea unui drept individual, ci interpreteaza o norma juridica preexistenta, interpretare ce devine obligatorie pentru instante, cu conditia stabilirii si respectarii conditiilor de forma si de fond ale cadrului procesual in care o instanta de judecata se poate pronunta asupra fondului dreptului.
Aceeasi concluzie se impune a fi retinuta si in cazul deciziei in interesul legii privind sporul de anticoruptie.
Cu privire la drepturile salariale individuale ale altor magistrati, acordate pe cale jurisdictionala, Curtea apreciaza ca hotararile judecatoresti invocate sunt opozabile doar partilor care s-au judecat in acel litigiu si fata de care s-a obtinut recunoasterea acestor drepturi.
Ca atare, Curtea retine ca cererea recurentilor de obligarea a paratilor de comunicare catre Casa de Pensii a veniturilor prevazute de art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, in raport de media veniturilor magistratilor in activitate, majorate cu sporurile de anticoruptie, vechime si de risc si suprasolicitare neuropsihica, este lipsita de fundament juridic, dezlegarea data problemelor de drept prin recursul in interesul legii solutionat prin deciziile in interesul legii fiind efectiv obligatorie doar pentru instante, potrivit art.329 C.pr.civ.
Curtea nu poate primi sustinerea recurentilor reclamanti cu privire la existenta unei discriminari in sensul avut in vedere de art.2 din O.G. nr.137/2000 republicata privind prevenirea si combaterea tuturor formelor de discriminare, intre autorul acestora si persoanele aflate in activitate, care au primit sporul de anticoruptie, de vechime in munca si sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, intrucat hotararile judecatoresti prin care s-au admis actiunile magistratilor in activitate pentru acordarea acestor sporuri au avut efecte relative, care nu puteau fi extinse si la alte persoane decat partile in proces, iar deciziile in interesul legii nr. VI/15.01.2007, nr.XXXVI din data de 7.05.2007 si nr.21/10.03.2008 ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite pronuntate in recurs in interesul legii nu constituie izvor de drept, care automat sa duca la plata acestor sporuri.
Pentru toate considerentele aratate, de vreme ce autorul recurentilor reclamanti nu era indreptatit la actualizarea drepturilor sale de pensie, in raport de sporurile de anticoruptie, de vechime in munca si de risc si suprasolicitare neuropsihica, Curtea retine ca nici acestia nu aveau dreptul, in calitate de mostenitori legali, la plata diferentelor de pensie rezultate dintre cuvenita titularului pe timpul vietii ca urmare a actualizarii si pensia efectiv incasata de catre acesta.
Fata de considerentele aratate, suplinind motivarea fondului, Curtea va respinge ca nefondat recursul, in temeiul art.312 C.pr.civ.