Actul de optiune succesorala este irevocabil. Ineficienta declaratiei de renuntare la mostenire in conditiile acceptarii anterioare a succesiunii.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE -DECIZIA CIVILA NR.817/13.05.2009)
Asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.166/12.02.2008, Judecatoria Pucioasa a admis exceptia de necompetenta teritoriala si a declinat in favoarea Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti actiunea reclamantei H.D. impotriva paratilor S.R. reprezentat de M.F.P. si D.G.F.P.M.B., prin care se solicita sa se constate ineficienta declaratiei de renuntare la mostenirea tatalui reclamantei H.D. autentificata sub nr.18084/07.11.1961 si pe cale de consecinta, calitatea acestuia de mostenitor al defunctului H.S., nulitatea absoluta a certificatului de vacanta succesorala nr.450/1962 si calitatea reclamantei de mostenitoare a defunctului H.S..
Cauza s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti sub nr.1194/283/2007.
Prin sentinta civila nr.4444/27.06.2008, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, privind constatarea nulitatii absolute a certificatului de succesiune vacanta nr.450/08.12.1962, ca neintemeiata, a respins exceptia prescriptiei dreptului de optiune succesorala, ca neintemeiata, a admis in parte actiunea precizata, formulata de reclamanta H.D., impotriva paratilor S.R. prin M.E.F. si S.R. prin D.G.F.P.M.B., a constatat ineficienta declaratiei de renuntare la mostenirea defunctului H.S., data de H.D.N., autentificata sub nr.18084/07.11.1961, a constatat nulitatea absoluta a certificatului de succesiune vacanta nr.450/08.12.1962 emis in dosarul succesoral nr.450/1962 de fostul Notariat de Stat al Raionului Targoviste Regiunea Ploiesti, a constatat ca numitul H.D.N. a fost unicul mostenitor al defunctului H.S., decedat la data de 12.07.1961, a constatat ca reclamanta este mostenitoarea defunctului H.S., prin retransmiterea mostenirii de la defunctul H.D.N., a respins capatul de cerere privind emiterea unui nou certificat de mostenitor de pe urma defunctului H.S., ca neintemeiat, a luat act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut ca la data de 12.05.1961 a decedat numitul H.S., astfel cum rezulta din certificatul de moarte nr.3173/12.05.1961 eliberat de Consiliul Popular al Raionului Gheorghiu Dej Bucuresti.
Din declaratia martorei A.I.A. rezulta ca dupa decesul defunctului S.H., fiul sau, numitul H.D.N., s-a comportat ca si mostenitor al tatalui sau, preluand obiectele de mobilier si dispunand de bunurile mobile ramase de pe urma defunctului.
Totusi, ulterior, prin declaratia autentificata sub nr.18084/07.11.1961 la Notariatul de Stat T. Vladimirescu, numitul H.D.N. a declarat ca renunta la succesiunea tatalui sau H.S., decedat la data de 12.05.1961, cu ultimul domiciliu in B., str.G. nr.14, Raionul Gheorghiu Dej.
In baza acestei declaratii de renuntare la mostenire, Notariatul de Stat al Raionului Targoviste, Regiunea Ploiesti a eliberat certificatul de vacanta succesorala nr.450/08.12.1962 de pe urma defunctului H.S., in cadrul dosarului succesoral nr.450/1962, retinandu-se in cadrul masei succesorale imobilul situat in B., str.B. nr.11, parter, ap. 2, Raion T. Vladimirescu.
Numitul H.D.N. a efectuat acte de dispozitie cu privire la bunurile mobile ce faceau parte din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului H.S., multe din bunuri instrainandu-le. In aceste conditii, avand in vedere ca si-a manifestat intentia clara de a accepta mostenirea, instanta a apreciat ca numitul H.D.N. a acceptat tacit mostenirea defunctului H.S..
Un principiu de baza ce guverneaza materia succesiunilor este acela ca actul de optiune succesorala este un act juridic irevocabil. Mostenitorul care a exercitat dreptul de optiune succesorala nu mai poate reveni asupra alegerii facute. Acest principiu opereaza cu caracter absolut in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii. Ca efect al unei asemenea acceptari, in mod irevocabil se consolideaza calitatea de mostenitor, el nemaiputand reveni asupra alegerii facute. In aceste conditii, renuntarea ulterioara la succesiune este lipsita de efect juridic asupra actului initial de acceptare, astfel cum in mod constant au statuat jurisprudenta si doctrina.
Fata de acestea, avand in vedere ca numitul H.D.N. deja acceptase tacit mostenirea defunctului H.S. (acceptare tacita ce are aceeasi valoare ca si acceptarea expresa), acesta nu mai avea dreptul sa revina asupra acceptarii, deci nu mai putea renunta in mod valabil la succesiune prin declaratia autentificata sub nr.18084/07.11.1961.
De fapt, declaratia nu a reprezentat o autentica renuntare la succesiune, ci a fost o acoperire a preluarii ilegale de catre stat a imobilului bun succesoral, in timpul regimului comunist.
In consecinta, instanta a constatat ineficienta declaratiei de renuntare la mostenirea defunctului H.S., data de H.D.N., autentificata sub nr.18084/07.11.1961.
Referitor la certificatul de succesiune vacanta nr.450/08.12.1962 emis in dosarul succesoral nr.450/1962 de fostul Notariat de Stat al Raionului Targoviste Regiunea Ploiesti, instanta a constatat ca acesta a fost intocmit cu inculcarea dispozitiilor legale.
Astfel, potrivit art.1 din Decretul nr.40/22.01.1953 privitor la procedura succesorala notariala, in vigoare la data decesului defunctului S.H., procedura succesorala era de competenta notariatului de stat al raionului in raza caruia defunctul si-a avut ultimul domiciliu.
In cauza de fata, astfel cum s-a aratat anterior, ultimul domiciliu al defunctului a fost in B., str.G. nr.14, Raionul Gheorghiu Dej.
Avand in vedere ca certificatul de succesiune vacanta a fost eliberat de un alt notariat decat cel al raionului in raza caruia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, instanta a constatat ca s-a incalcat competenta teritoriala absoluta in materia dezbaterii succesorale, fapt ce atrage nulitatea absoluta a certificatului de vacanta succesorala.
Art.13 din Decretul nr.40/1953 stabileste obligatia notarului de a dispune citarea tuturor persoanelor care au vocatie la mostenire.
In cadrul procedurii succesorale ce a facut obiectul dosarului nr.450/1962, notarul de stat nu a dispus citarea tuturor mostenitorilor legali ai defunctului, respectiv nu a dispus citarea numitului H.D.N., care acceptase succesiunea in mod tacit, acesta fiind exclus de la mostenirea tatalui sau, prin intocmirea certificatului de succesiune vacanta nr.450/08.12.1962.
Avand in vedere ca H.D.N. a acceptat tacit, in cadrul termenului de optiune succesorala, mostenirea lasata de tatal sau, in baza art.669 Cod civil, instanta a constatat ca numitul H.D.N. a fost unicul mostenitor al defunctului H.S., decedat la data de 12.07.1961.
Pe cale de consecinta, avand in vedere ca reclamanta H.D. este unica mostenitoare a defunctului H.D.N., astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr.40/29.05.2008 eliberat de BNP Libra, instanta a constatat ca reclamanta este mostenitoarea defunctului H.S., prin retransmiterea mostenirii de la defunctul H.D.N..
In ceea ce priveste cererea reclamantei privind emiterea unui nou certificat de mostenitor de pe urma defunctului H.S., instanta a constatat ca este neintemeiata, fata de faptul ca fostele Notariate de Stat s-au desfiintat, in prezent existand numeroase birouri notariale infiintate, astfel incat instanta nu detine criterii determinate de alegere a unui anumit birou notarial particular. De altfel, reclamanta are posibilitatea ca, in baza prezentei hotarari, sa solicite oricarui birou notarial de pe raza sectorului 6, in care defunctul S.H. a avut ultimul domiciliu, sa elibereze un certificat de mostenitor care sa ateste calitatea numitului H.D.N. de mostenitor al defunctului S.H..
Prin decizia civila nr.1621/11.12.2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila a respins ca nefondat apelul formulat de apelantii - parati S.R. prin M.E.F. si S.R. prin D.G.F.P.M.B. si cererea de aderare la apel formulata de reclamanta impotriva sentintei civile nr.4444/2008 a Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti, retinand, in esenta, ca dupa decesul defunctului S.H., fiul sau, H.D.N. s-a comportat ca un adevarat mostenitor in sensul ca a preluat bunurile mobile aflate in proprietatea tatalui sau pe care le-a adus la Bucuresti, unde a locuit in ultimul an de viata iar hainele le-a dat de pomana.
Asadar, in realitate, aceste acte fac dovada acceptarii tacite a succesiunii de catre autorul reclamantei, H.D.N. in sensul art.689 si 691 Cod Civil, astfel incat acesta are calitatea de mostenitor legal.
Folosirea bunurilor succesorale, preluarea bunurilor mobile si donarea acestora reprezinta manifestari de vointa ale autorului reclamantei in sensul acceptarii succesiunii, cu atat mai mult cu cat H.D.N. este descendent in linie directa a defunctului, facand parte din clasa I de mostenitori legali.
Asa cum in mod corect a retinut prima instanta, actul de optiune succesorala este un act juridic irevocabil iar mostenitorul care a exercitat dreptul de optiune succesorala nu mai poate reveni asupra alegerii facute, astfel incat renuntarea ulterioara la succesiune este lipsita de orice efect juridic.
Motivele de nulitate invocate de catre reclamanta si anume necompetenta teritoriala a notariatului care a emis certificatul de vacanta succesorala si necitarea tuturor mostenitorilor la dezbaterea succesiunii reprezinta in realitate motive de nulitatea absoluta si nu de nulitate relativa, astfel incat actiunea in constatarea nulitatii este imprescriptibila, fiind inaplicabil termenul de 3 ani prevazut de art.9 din Decretul nr.167/1958.
Sustinerile apelantilor in sensul ca ultimul domiciliu al defunctului a fost in orasul Pucioasa au fost apreciate neintemeiate intrucat, in realitate, ultimul domiciliu al defunctului a fost in Bucuresti, asa cum rezulta din declaratia martorei A.I.A., cat si din certificatul medical de deces emis de Policlinica Coltea la data de 12.05.1961, fiind fara nici un fel de relevanta ca in continutul certificatului de succesiune vacanta domiciliul defunctului H.S. figureaza eronat in orasul Pucioasa.
S-a constatat ca apelantii se afla intr-o grava eroare in privinta sustinerilor referitoare la conditiile reprezentarii succesorale intrucat instanta de fond nu a retinut nici un moment nici in considerente si nici in dispozitivul hotararii ca reclamanta ar fi dobandit mostenirea prin reprezentarea numitului H.D.N..
Reclamanta nu a dobandit mostenirea prin reprezentare ci prin retransmitere, deci in speta nu sunt incidente dispozitiile legale privind institutia reprezentarii succesorale ci sunt incidente dispozitiile legale ce reglementeaza retransmiterea mostenirii.
Avand in vedere ca tribunalul a respins apelul principal ca nefondat, pe cale de consecinta, a respins cererea de aderare la apel, ca ramasa fara obiect intrucat reclamanta a solicitat admiterea acestei cereri numai in subsidiar, deci numai in eventualitatea in care se va admite apelul principal, ori apelul principal a fost respins.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs apelantii - parati, criticand-o ca nelegala prin prisma dispozitiilor art.304 pct.9 Cod procedura civila pentru urmatoarele motive:
- este gresita interpretarea instantei de fond, preluata si de instanta de apel, care compara acceptarea tacita a mostenirii cu o declaratie autentica notariala de renuntare la aceeasi succesiune.
Pe de o parte, nu s-a facut dovada actelor de dispozitie pe care autorul reclamantei H.D. le-ar fi facut cu privire la bunurile mobile ramase de pe urma autorului H.S., iar pe de alta parte, declaratia autentica de renuntare la succesiune data de autorul H.D. are putere probatorie mai mare decat declaratia martorei audiate de instanta de fond, prin care s-a probat acceptarea tacita a succesiunii autorului H.S..
- instanta de apel a incalcat dispozitiile art.701 Cod civil intrucat reclamanta solicita acceptarea succesiunii autorului H.S. prin prezenta actiune, in conditiile in care statul roman a acceptat si dobandit succesiunea aceluiasi autor prin certificatul de vacanta succesorala nr.450/08.12.1962;
- gresit s-a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiunea in anularea certificatului de vacanta succesorala intrucat, pe de o parte, reclamanta a invocat ca motiv de nulitate relativa vicierea consimtamantului tatalui sau de catre regimul comunist (actiune prescriptibila in 3 ani), iar pe de alta parte, certificatul de vacanta succesorala a fost emis de notariatul competent intrucat in cuprinsul acestui act este precizat ca ultimul domiciliu al autorului H.S. a fost in orasul P., str.M. nr.12, raionul Targoviste, regiunea Ploiesti;
- instantele trebuiau sa retina ca nu sunt indeplinite conditiile reprezentarii succesorale, respectiv faptul ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii succesiunii. Ori, la data mortii lui H.S. fiul acestuia H.D. traia si, mai mult decat atat, a renuntat la succesiune printr-o cerere expresa.
Prin intampinarea depusa de reclamanta - intimata H.D. la data de 22.04.2009 s-a invocat exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a paratului - recurent S.R. prin M.E.F., avand in vedere ca acesta s-a desfiintat ca persoana juridica prin OUG nr.221/2008.
Potrivit dispozitiilor art.312 alin.1 Cod procedura civila Curtea va gasi nefondat recursul pentru urmatoarele considerente:
In primul rand, Curtea a gasit nefondata exceptia invocata de intimata prin intampinare intrucat activitatea M.E.F. a fost preluata ca urmare a dispozitiilor art.8 din OUG nr.221/2008 de catre M.F.P.. Ca atare, M.F.P. este continuatorul in drepturi a M.E.F., calitate in care era indreptatit sa declare si sa sustina prezentul recurs.
In ceea ce priveste primul motiv de recurs invocat de recurenti, Curtea apreciaza ca acesta este un motiv de netemeinicie ce nu poate fi analizat in calea de atac a recursului intrucat netemeinicia nu se incadreaza in motivele de recurs limitativ si imperativ prevazute de dispozitiile art.304 Cod procedura civila.
Astfel, instantele anterioare au verificat si interpretat intregul material probator administrat in cauza si au decis ca autorul reclamantei H.D. a acceptat tacit succesiunea tatalui sau H.S.. Aceasta hotarare a intrat in puterea lucrului judecat, instanta de recurs neputand cenzura interpretarea probelor de catre instantele inferioare.
Declaratia de renuntare la succesiunea autorului H.S. data in fata notarului de H.D. la data de 07.11.1961 nu este un act probator in cauza, ci chiar obiectul cauzei deduse judecatii.
Reclamanta nu a contestat existenta acestui act, ci a solicitat sa se constate ca datorita acceptarii tacite anterioare a mostenirii autorului H.S. de catre fiul sau H.D. aceasta declaratie este caduca, ineficienta, respectiv ca ea nu mai putea produce efecte juridice.
Pentru aceleasi considerente nu va fi primita nici critica de netemeinicie vizand actele de dispozitie pe care autorul H.D. le-a facut cu bunurile mobile ramase de pe urma autorului H.S..
Nu sunt incidente in cauza nici dispozitiile art.701 Cod civil, intrucat reclamanta - intimata nu solicita prin prezenta actiune acceptarea succesiunii autorului H.S., ci solicita sa se constate ca acceptarea succesiunii acestui autor s-a facut de catre H.D. anterior emiterii certificatului de vacanta succesorala, prin actele de dispozitie savarsite de acesta cu privire la bunurile succesorale. Ca atare, nu ne aflam in situatia juridica reglementata de dispozitiile art.701 Cod civil care permit erezilor ce au renuntat sa accepte totusi succesiunea, daca nu s-a constatat prescriptia in contra lor si daca succesiunea nu este deja acceptata de alti erezi (respectiv in cauza Statul roman).
In cauza, succesiunea autorului H.S. fusese acceptata deja de H.D. in termenul de optiune succesorala in momentul in care s-a emis certificatul de vacanta succesorala, iar instantele au retinut in mod legal ca odata ce a acceptat succesiunea H.D. nu mai putea renunta la aceasta prin declaratia de renuntare la succesiune pe care a dat-o in fata notarului public la data de 07.11.1961.
In ceea ce priveste critica vizand gresita respingere a exceptiei prescriptiei dreptului material la capatul de actiune avand ca obiect nulitatea certificatului de vacanta succesorala, Curtea constata ca si aceasta este nefondata intrucat in fata instantei de fond reclamanta - intimata a invocat atat motive de anulare - viciere de consimtamant reprezentat prin violenta morala exercitata de statul comunist asupra autorului H.D. pentru ca acesta sa dea declaratia de renuntare la succesiune - cat si motive de nulitate absoluta: emiterea certificatului de vacanta succesorala de catre un notariat necompetent si necitarea mostenitorului H.D. in cadrul procedurii succesorale ce a facut obiectul dosarului nr.450/1962 finalizat cu emiterea certificatului de vacanta succesorala.
Atat instanta de fond cat si instanta de apel au retinut ca sunt dovedite motivele de nulitate absoluta ale certificatului de vacanta succesorala, sanctiune ce poate fi invocata oricand si de orice persoana interesata, fiind imprescriptibila. Ca atare, in mod legal s-a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune privind constatarea nulitatii absolute a certificatului de vacanta succesorala.
Si in cadrul acestui motiv recurentii invoca netemeinicia sub aspectul gresitei retineri de catre instantele anterioare a ultimului domiciliu al autorului H.S.. Curtea, pentru considerentele de mai sus, nu va analiza acest aspect care a fost retinut din probe de catre instante, cu atat mai mult cu cat recurentii nu fac o proba contrara privind ultimul domiciliu al autorului H.S., multumindu-se doar sa arate ca ultimul domiciliu al acestuia ar fi fost in orasul Pucioasa, pentru ca asa se retine in chiar actul a carui nulitate se solicita pe acest aspect.
Nu este fondat nici ultimul motiv de recurs prin care recurentii arata ca nu sunt indeplinite conditiile reprezentarii succesorale. Sub acest aspect, recurentii dau dovada de neseriozitate intrucat instanta de apel a aratat in considerente ca din eroare apelantii au invocat institutia reprezentarii succesorale care insa nu a fost retinuta de instanta de fond.
Intr-un mod cu totul de neinteles, desi ambele instante arata ca nu ne aflam in prezenta transmiterii mostenirii prin reprezentare, ci prin retransmitere succesorala, recurentii - apelanti continua sa sustina ca instantele au aplicat gresit institutia reprezentarii succesorale.
Pe calea succesiunii directe averea autorului H.S. a trecut in patrimoniul fiului sau H.D. (care a acceptat tacit succesiunea tatalui sau) si de la acesta la reclamanta - intimata H.D. (fiica autorului H.D.).
Fata de toate aceste considerente, Curtea va respinge recursul formulat de recurenti impotriva deciziei civile nr.1621/11.12.2008 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a Civila.