Suspendarea contractului de munca al angajatului dintr-o alta functie decat cea in care se afla la data savarsirii faptelor imputate. Decizie nr. 4646R din data de 22.06.2009
pronunțată de Curtea de Apel Bucuresti

Suspendarea contractului de munca al angajatului dintr-o alta functie decat cea in care se afla la data savarsirii faptelor imputate.
Art.52 codul muncii
Chiar daca la momentul emiterii deciziei de suspendare a contractului individual de munca salariata nu mai detinea functia de director administrativ , faptele imputate acesteia, prin continutul lor, creand o stare de incompatibilitate si cu alta functie, nefiind specifice unei anumite activitati. Incompatibilitatea la care se refera art. 52 Codul muncii nu trebuie inteleasa in sensul ca in mod obligatoriu faptele trebuie savarsite in exercitarea functiei pe care salariatul o detine la data emiterii deciziei, ci este suficient ca faptele respective sa aiba legatura cu munca prestata in favoarea angajatorului, in raport de intreaga situatie de fapt . Intrucat postul de director administrativ a fost desfiintat din structura angajatorului , salariata ocupand o alta functie, intervalul scurs intre aceste momente fiind foarte scurt, nu se poate nega dreptul angajatorului de a lua o masura prevazuta de Codul muncii in vederea protejarii activitatii sale , atat timp cat aceasta modificare a functiei a fost generata de cauze obiective.
Decizia civila nr.4646 R din 22 Iunie 2009
Prin sentinta civila nr.1226/13.02.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Civila, Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in a fost respinsa, ca neintemeiata, contestatia formulata de contestatoarea LC, in contradictoriu cu intimatul Spitalul U Bucuresti.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca reclamanta are functia de Director administrativ in cadrul Spitalului.
La data de 16.12.2008 intimata emite decizia cu nr.xxx prin care se dispune suspendarea contractului individual de munca al reclamantei, in temeiul dispozitiilor art.52 litera c Codul Muncii.
Potrivit prevederilor susmentionate, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile in functia detinuta pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Cerintele prevazute de lege sunt ca angajatorul sa fie formulat o plangere penala impotriva salariatului sau salariatul a fost trimis in judecata la sesizarea unei alte persoane fizice sau juridice decat angajatorul iar fapta reclamata sa fie incompatibila cu functia detinuta.
In speta, instanta a apreciat ca sunt intrunite cerintele prevazute de lege pentru a putea opera suspendarea prevazuta de art.52 al.1 litera c Codul Muncii.
Intimata a facut dovada ca a formulat 2 plangeri penale impotriva reclamantei inregistrate la DGPMB pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice, fals intelectual si uz de fals in legatura cu incheierea unui contract de furnizare de echipamente de aer conditionat, pentru Bloc Operator si in legatura cu incheierea contractului de inchiriere pentru spatii de publicitate.
Reclamanta este acuzata ca a favorizat castigarea licitatiilor unor firme pentru furnizarea de materiale (echipamente serviciu, la preturi nejustificat de mari).
Parata pretinde ca la una dintre aceste firme, reclamanta este asociat , iar cealalta firma, are ca director un administrator la firma la care reclamanta detine parti sociale.
S-a considerat ca faptele reclamate sunt incompatibile cu functia de Director administrativ detinuta de reclamanta, in temeiul careia aceasta raspunde de organizarea, conducerea, coordonarea si controlul activitatilor din subordine.
Contrar sustinerilor reclamantei, Codul muncii nu contine reglementari privind continutul deciziei de suspendare emisa in baza dispozitiilor art.52 Codul muncii astfel incat aceasta decizie nu trebuia sa cuprinda mentionarea faptelor penale de savarsirea carora este acuzata reclamanta.
Asa cum s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr.24/2003 institutia suspendarii contractului de munca reprezinta o masura de protectie a angajatorului al carui contract nu poate fi desfacut pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Luand masura suspendarii contractului individual de munca, angajatorul nu se pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei angajatului si nici asupra raspunderii penale, acestea fiind chestiuni a caror solutionare intra in sfera de activitate a organelor judiciare.
Angajatorul poate doar sa formuleze plangerea penala impotriva salariatului, daca detine date si indicii suficiente cu privire la savarsirea de catre acesta a unei fapte penale incompatibile cu functia detinuta solicitand autoritatilor competente solutionarea cazului.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs contestatoarea solicitand modificarea in tot a sentintei recurate in sensul admiterii contestatiei.
In motivarea recursului recurenta a aratat ca a fost angajata pe postul de director administrativ, pe perioada nedeterminata.
Pe fondul unor neintelegeri cu conducerea Spitalului, determinate de faptul ca a interes sa exercite in mod corect atributiunile de serviciu, in data de 24.09.2008 intimata a emis o decizie prin care a dispus suspendarea subsemnatei din functia de director administrativ pe o durata de 45 zile lucratoare, perioada in care o Comisie nominalizata de managerul spitalului urma sa efectueze cercetari cu privire la activitatea desfasurata in aceasta functie. Prin aceeasi decizie s-a dispus ca pe perioada suspendarii sa ocupe functia de economist I. Prin Sentinta Civila nr. 7085/14.11.2008 Tribunalul Bucuresti a dispus anularea acesteia. In acest context, in data de 11.11.2008 intimata a emis o decizie prin care a dispus ca incetarea suspendarii din functia de Director administrativ, urmand ca de la aceeasi data sa isi reia prerogativele specifice functiei. In mod total abuziv, in data de 19.11.2008, intimata emite Decizia nr. xxx prin care, incepand cu data de 20.11.2008 anuleaza postul de director administrativ din Statul de functii al unitatii. Prin aceeasi Decizie recurenta arata ca a fost revocata din functia de director administrativ si a fost incadrata din nou in functia de economist grad I in cadrul Serviciului de Statistica si Evaluare Medicala, contractual individual de munca urmand sa fie incheiat pe durata determinata, pentru o perioada de 3 luni, iar in termenul perioadei de proba de 30 de zile urmand sa se analizeze posibilitatea prelungirii sau incetarii acestui contract individual de munca, urmand ca titularizarea sa se realizeze prin concurs.In data de 16.12.2008, intimata emite Decizia care face obiectul prezentului dosar, prin care se dispune, incepand cu data de 17.12.2008, suspendarea contractului individual de munca, contract ce priveste functia de economist la Serviciul de Statistica si Evaluare Medicala, suspendare determinata de faptul ca intimata a formulat plangeri penale pentru savarsirea unor fapte grave, de natura sa aduca prejudicii institutiei.
Recurenta arata ca a fost suspendata din functia de economist pentru fapte pe care intimata sustine ca le-a savarsit in functia de Director administrativ. Astfel, potrivit Codului muncii, angajatorul poate suspenda contractual individual de munca in cazul in care plangerea penala are legatura directa cu atributiile de serviciu ale angajatului care sunt prevazute prin contractul de munca, fisa postului, regulamente de ordine interioara etc.
Analizand intregul material probator administrat in cauza, in raport de criticile formulate si de temeiurile de drept invocate de catre recurenta, cat si din oficiu, conform art.3041 C.pr.civ., Curtea retine ca recursul nu este fondat.
Astfel, chiar daca la momentul emiterii deciziei de suspendare a contractului individual de munca recurenta nu mai detinea functia de director administrativ , faptele imputate acesteia, prin continutul lor, determina o incompatibilitate si cu postul detinut la acel moment . Plangerea penala se refera si la infractiunile de fals intelectual si uz de fals, acestea creand o stare de incompatibilitate si cu alta functie, nefiind specifice unei anumite activitati. Incompatibilitatea la care se refera art. 52 Codul muncii nu trebuie inteleasa in sensul ca in mod obligatoriu faptele trebuie savarsite in exercitarea functiei pe care salariatul o detine la data emiterii deciziei, ci este suficient ca faptele respective sa aiba legatura cu munca prestata in favoarea angajatorului, in raport de intreaga situatie de fapt . Intrucat postul de director administrativ a fost desfiintat din structura angajatorului , salariata ocupand o alta functie, intervalul scurs intre aceste momente fiind foarte scurt, nu se poate nega dreptul angajatorului de a lua o masura prevazuta de Codul muncii in vederea protejarii activitatii sale , atat timp cat aceasta modificare a functiei a fost generata de cauze obiective.
Pentru aceste considerente, vazand si dispozitiile art.312 C.pr.civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul.