Asigurari sociale. Stabilirea bazei de calcul a pensiei pentru persoanele care au lucrat in strainatate.
Decizia civila nr.1395/R din 05 martie 2009
Prima instanta corect a valorificat la recalculare un stagiu suplimentar de cotizare de 3 ani, intrucat, potrivit art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000 si raportat la dispozitiile coroborate ale art.48 alin.4 din Legea nr.3/1977 si Decretul-Lege nr.186/1986, timpul lucrat in strainatate se ia in considerare la stabilirea pensiei daca s-a contribuit la asigurarile sociale ori daca exista reglementa in aceasta privinta in conventiile incheiate intre Republica Socialista Romania cu statele respective.
Nu pot fi primite criticile recurentei, in sensul ca nu s-ar fi realizat dovada ca ar fi fost trimisa in strainatate ca specialist in cadrul Secretariatului CAER. Raportat si la normele de drept sus mentionate (art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000, art.48 alin.4 din legea nr.3/1977), corect a dispus prima instanta sa se ia in considerare perioada in discutie, respectiv 28.10.1969- 12.01.1976, ca stagii de cotizare, prin valorificarea echivalentului in lei a salariului incasat in aceasta perioada, drepturi ce s-au acordat evident in raport de vechimea in munca, si nu la salariul minim pe economie cum sustine recurenta, ce nu are acoperire legala.
OUG nr.4/2005, Decretul-Lege nr.51/1990
Contestatoarei i s-a deschis dreptul la pensie la data de 01.09.1997, conform mentiunilor din copia deciziei contestate depusa la dosar. In consecinta, contestatoarea este beneficiara procesului de recalculare reglementat prin OUG nr.4/2005, incepand cu data de 01.12.2005, conform HG nr.1456/2005.
In fapt, criticile pe care contestatoarea le-a formulat impotriva deciziei contestate, vizeaza, in primul rand procedura de recalculare a drepturilor de pensie conform OUG nr. 4/2005, respectiv modalitatea in care a fost calculat punctajul mediu anual in raport de stagiul de cotizare realizat in perioada 28 octombrie 1969-12 ianuarie 1976, in care, punctajului mediu anual a fost calculat in raport de faptul ca s-a retinut incidenta dispozitiilor DL nr. 51/1990, conform mentiunilor din copia anexelor cu date si elemente care au condus la determinarea punctajului mediu anual de la fila 59 din dosar, in care este mentionat pentru perioada amintita faptul ca sunt incidente dispozitiile DL 51/1990.
Potrivit mentiunilor din traducerea adeverintei emisa de Consiliul de Ajutor Economic Reciproc sub nr.451/29.12.1975 Orasul Moscova, depusa la dosar, rezulta ca, in perioada 28 octombrie 1969 pana la 12 ianuarie 1976 inclusiv, contestatoarea a lucrat la Secretariatul CAER in functia de referent si a primit o retributie de 312 ruble 65 copeici pe luna (retributie tarifara in suma de 250 ruble plus 25% in conformitate cu Regulile privind conditiile de munca ale lucratorilor Secretariatului CAER).
In procedura de recalculare a drepturilor de pensie, concretizata prin emiterea buletinului de calcul la 17.08.2005 de Casa de Pensii Sector 2, stagiul de cotizare aferent perioadei in litigiu a fost valorificat de intimata insa, pentru calculul numarului de puncte, s-a avut in vedere faptul ca sunt incidente dispozitiile Decretului-Lege nr.51/1990, care se refera la vechimea in munca a sotiei salariate care isi urmeaza sotul trimis in misiune permanenta in strainatate.
Chiar daca, in mentiunile din fisa de pensie se mentioneaza ca incepand cu data de 01.10.1969 contestatoarea si-a urmat sotul in misiune permanenta in strainatate si ca a venit in tara la 14.01.1976, Tribunalul a considerat ca, fata de continutul adeverintelor de mai sus, perioada de stagiu de cotizare realizata in intervalul 28 octombrie 1969 - 12 ianuarie 1976 este perioada contributiva si se are in vedere la recalcularea pensiei ca atare si nu in raport de dispozitiile Decretului-Lege nr.51/1990, care, pentru aceasta perioada, nu au incidenta in cauza.
Mai mult decat atat, pentru ca intimata sa valorifice perioada respectiva ca stagiu de cotizare cu veniturile ce rezulta din adeverinta, nu era necesar ca partea contestatoare sa faca dovada platii CAS.
In acest sens, Tribunalul a constatat ca potrivit dispozitiilor art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000 vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.
Potrivit dispozitiilor art.48 alin.4 din Legea nr.3/1977 timpul lucrat in strainatate se ia in considerare la stabilirea pensiei daca s-a contribuit la asigurarile sociale de stat ori daca exista reglementari in aceasta privinta in conventiile incheiate de Republica Socialista Romania cu statele respective.
In acest context legal, Tribunalul a considerat ca dispozitiile din Decretul Lege nr.189/1986 au relevanta in cauza, in privinta aplicabilitatii celei de a doua teze din textul de lege amintit.
Este adevarat ca acest act normativ a fost adoptat in 1986 si ca perioada lucrata de catre contestatoare in strainatate este anterioara acestei date, respectiv 28.10.1969-12.01.1976, insa prevederile sale sunt aplicabile si in speta, pentru ca dreptul la pensie al contestatoarei s-a nascut ulterior datei la care actul normativ a intrat in vigoare.
Prin decizia nr.163430/17 aprilie 2008 a Casei Locale de Pensii Sector 2 Bucuresti a fost solutionata cererea formulata de catre contestatoare, referitoare la recalcularea drepturilor de pensie pentru valorificarea unui stagiu suplimentar de cotizare de 3 ani.
In solutionarea acestei cereri, intimata a procedat la determinarea numarului de puncte corespunzatoare stagiului adaugat de 1,09732, la calcularea punctajului mediu anual aferent stagiului adaugat de 0,04389 si la aditionarea acestuia celui aflat in plata pana la data de 01.04.2007 de 1,46389, ceea ce a condus la determinarea valorii punctajului mediu anual de 1,50778, incepand cu data de 01.04.2007, conform mentiunilor din copia deciziei contestate depusa la dosar.
Intrucat in valoarea punctajului mediu anual aflat in plata pana la data de 01.04.2007 de 1,46389, astfel cum este evidentiata in decizia contestata, nu se reflecta punctajul din perioada 28.10.1969 - 12.01.1976 calculat prin echivalentul in lei a salariului de 312 ruble 65 copeici lunar, desi, asa cum s-a dispus prin prezenta sentinta, valorificarea acestuia trebuia sa fie efectiva incepand cu data de 01.12.2005 cu consecinte asupra punctajului mediu anual incepand cu data de 01.12.2005, prima instanta a constatat ca valoarea punctajului mediu anual consemnat in decizia contestata ca fiind in plata pana la data de 01.04.2007 nu este cea corecta, situatie care atrage dupa sine, drept consecinta juridica, anularea acestei decizii ca netemeinica. Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen legal intimata Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, criticand-o pentru nelegalitate. Se arata in dezvoltarea recursului formulat ca potrivit prevederilor art.50 din regulile cu privire la conditiile de munca ale functionarilor CAER, s-a stabilit ca si activitatea permanenta desfasurata de specialistii romani in organizatiile economice si tehnico-stiintifice ale tarilor membre ale CAER, se considera vechime utila la stabilirea pensiei.
Din copia carnetului de munca nu rezulta ca intimata a fost trimita in strainatate ca specialist in cadrul Secretariatului CAER.
Continutul in date al acestui document confirma ca reclamanta a intrerupt activitatea pentru a-si urma sotul in strainatate, conform HCM nr.574/1964, inscriere ce s-a realizat in baza adresei nr.370/27.02.1976 eliberata de Comisia Guvernamentala de Cooperare Economica si Tehnica Bucuresti.
Ori, din traducerea adeverintei nr.xx/1975 anexata cauzei, nu rezulta ca reclamanta a fost trimisa de statul roman sa lucreze in cadrul Secretariatului CAER, specificandu-se doar faptul ca intimata a indeplinit functia de referent. Drept urmare, pentru perioada in care reclamanta si-a urmat sotul in misiune permanenta in strainatate se vor folosi la stabilirea punctajului mediu anual doar salariile minime din perioada respectiva.
Curtea apreciaza nefondat recursul, pentru considerentele ce se vor infatisa in cuprinsul prezentei decizii.
Prima instanta corect a valorificat la recalculare un stagiu suplimentar de cotizare de 3 ani, intrucat, potrivit art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000 vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea actului administrativ in discutie, constituie stagiu de cotizare. Ori, raportat la dispozitiile coroborate ale art.48 alin.4 din Legea nr.3/1977 si Decretul-Lege nr.186/1986, timpul lucrat in strainatate se ia in considerare la stabilirea pensiei daca s-a contribuit la asigurarile sociale ori daca exista reglementa in aceasta privinta in conventiile incheiate intre Republica Socialista Romania cu statele respective.
Nu pot fi primite criticile recurentei, in sensul ca in speta dedusa judecatii nu s-ar fi realizat dovada ca ar fi fost trimisa in strainatate ca specialist in cadrul Secretariatului CAER, in functie de inscrisurile anexate cauzei (carnet de munca, adeverinta nr.29/1976). Aceste aparari contravin si dispozitiilor Decretului-Lege nr.51/1990 care in art.1 statueaza ca: "timpul in care sotia salariata lipseste din tara pentru a-si urma sotul in misiune permanenta in strainatate constituie vechime in munca si se ia in considerare la stabilirea pensiei si a celorlalte drepturi ce se acorda in raport de vechimea in munca".
Ori, in contextul acestor dispozitii, raportat si la normele de drept sus mentionate (art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000, art.48 alin.4 din legea nr.3/1977), corect a dispus prima instanta sa se ia in considerare perioada in discutie, respectiv 28.10.1969- 12.01.1976, ca stagii de cotizare, prin valorificarea echivalentului in lei a salariului incasat in aceasta perioada, drepturi ce s-au acordat evident in raport de vechimea in munca, si nu la salariul minim pe economie cum sustine recurenta, ce nu are acoperire legala.