Domenii asociate:
- procedura penala
- contestatie la executare
- expulzare
Dosar nr. 10985/3/2008
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a II-a penala si pentru cauze de minori si de familie, decizia penala nr. 1403 din 06 noiembrie 2008
Contestatie la executare. Inlaturarea masurii expulzarii. Momentul la care se poate formula contestatia. Tardivitate
Contestatia impotriva executarii masurii expulzarii (care insoteste pedeapsa inchisorii) nu poate fi promovata decat inainte ca pedeapsa sa fie executata, intrucat, imediat ce condamnatul este liberat, acesta este expulzat de pe teritoriul tarii si, prin urmare, ar fi lipsit in mod obiectiv de posibilitatea de a formula o asemenea contestatie la momentul considerarii ca executata a pedepsei principale, ceea ce ar constitui o grava incalcare a drepturilor sale procesuale si ar echivala cu ingradirea accesului la justitie.
art. 438, art. 461 C. pr. pen.
Prin sentinta penala nr. 1006 din 9.09.2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala, a fost respinsa contestatia la executare formulata de condamnatul S.A.W.J, cu obligarea acestuia la 50 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin sentinta penala nr. 1596/13.12.2004 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala, ramasa definitiva, numitului S.A.W.J. i-a fost aplicata pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art. 20 raportat la art. 174-175 C. pen, iar in baza art. 117 C. pen., s-a dispus expulzarea sa dupa executarea pedepsei principale.
Executarea pedepsei a inceput la 22.04.2004, urmand sa expire la 21.04.2009, iar prin sentinta penala nr. 1811/2007 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, s-a admis cererea condamnatului, acesta fiind liberat conditionat la 17.08.2007, cu un rest de pedeapsa ramas neexecutat de 613 zile.
Drept urmare, constatand ca pedeapsa nu este considerata ca fiind executata, Tribunalul a apreciat ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate ale contestatiei la executare, iar petentul are posibilitatea sa formuleze o noua contestatie dupa executarea pedepsei la care a fost condamnat.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs contestatorul S.A.W.J., criticand-o pe motiv ca instanta de fond a apreciat in mod gresit ca fiind prematur introdusa contestatia la executare. In opinia sa, contestatia nu putea fi formulata dupa ce pedeapsa se considera executata integral, intrucat la acel moment ar fi fost deja expulzat de pe teritoriul Romaniei.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor invocate precum si din oficiu, conform art. 3856 alin. (3) C. pr. pen., Curtea constata ca recursul este intemeiat.
Potrivit art. 117 alin. (3) C. pen., in cazul in care expulzarea insoteste pedeapsa inchisorii, aducerea la indeplinire a acestei masuri are loc dupa executarea pedepsei, iar conform art. 438 alin. (1) C. pr. pen. cand prin hotararea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a luat masura de siguranta a expulzarii, se face mentiune in mandatul de executare a pedepsei inchisorii ca la data liberarii condamnatul sa fie predat organului de politie, care va proceda la efectuarea expulzarii.
Din economia acestor dispozitii legale rezulta ca o eventuala contestatie indreptata impotriva executarii masurii expulzarii dispusa prin hotararea de condamnare - care insoteste pedeapsa inchisorii, nu poate fi promovata decat inainte ca pedeapsa sa fie executata pentru ca, imediat ce condamnatul se libereaza, acesta este expulzat de pe teritoriul tarii si, prin urmare, condamnatul ar fi lipsit in mod obiectiv de posibilitatea de a formula o asemenea contestatie, ceea ce ar constitui o grava incalcare a drepturilor sale procesuale si ar echivala cu ingradirea accesului la justitie.
In speta, contestatorul S.A.W.J. a fost liberat conditionat iar contestatia la executare a fost formulata dupa liberarea conditionata, dar inainte ca pedeapsa inchisorii sa fie considerata ca fiind executata (la data de 18.03.2008), situatie in care, in opinia Curtii, prima instanta avea obligatia de a analiza temeinicia cererii contestatorului, si nu sa o respinga ca fiind prematur introdusa.
Atata vreme cat instanta fondului nu a analizat probele administrate in cauza cu privire la temeinicia contestatiei (informatiile intocmite de Oficiul Roman pentru Imigrari si inscrisurile depuse de contestator) si nu s-a pronuntat asupra cererii contestatorului de inlaturare a masurii de siguranta a expulzarii, este incident cazul de casare prevazut de art. 3859 pct. 10 C. pr. pen., impunandu-se trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta. A pronunta o solutie pe fondul cererii direct in ultima cale ordinara de atac ar insemna a lipsi contestatorul de dreptul de a beneficia de dublul grad de jurisdictie si ar fi contrar dispozitiilor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului referitoare la un proces echitabil.
Pentru considerentele expuse mai sus, in baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. pr. pen. Curtea a admis recursul, a casat sentinta recurata si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, respectiv Tribunalul Bucuresti.
Conform art. 192 alin. (3) C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.