Act de sesizare formulat de catre Curtea de Conturi a Romaniei - Directia de Control Financiar Ulterior Bucuresti. Obligativitatea paratei sa vireze la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiilor aferente indemnizatiilor de sedinta a consilierilor locali. Nelegalitate.
- art.23 alin.1 lit.a din Legea nr.19/2000
Indemnizatiile lunare obisnuite de consilierii locali nu au natura unor drepturi salariale, salariul fiind un element esential al contractului de munca, o parte componenta a obligatiilor asumate de angajator si a cauzei juridice a obligatiei persoanei angajate.
Ulterior anului 2006, art.23 alin.1 din Legea nr.19/2000 a fost modificat, in sensul ca in baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor, o constituie venitul realizat lunar, in situatia asiguratilor prevazuti la art.5 alin.1 pct.I si II.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VIIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.2634/27.11.2008)
Asupra recursurilor civile de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.561/14.02.2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a-IX-a de Contencios Administrativ si Fiscal a admis sesizarea formulata de DCFU Bucuresti a Curtii de Conturi a Romaniei , prin incheierea nr.50/15.11.2007, in contradictoriu cu paratii G. I., R. E., A. D., M.. D., P. C. C., Primaria Sectorului 6 Bucuresti si in consecinta: a obligat parata Primaria Sectorului 6 Bucuresti sa vireze la bugetul asigurarilor sociale de stat suma de 59.320 lei cu titlu de contributie aferenta indemnizatiilor de sedinta de catre consilierii locali in anul 2006, plus majorari de intarziere in suma de 26.560 lei calculate pana la 31.10.2007 care urmeaza sa fie calculate in continuare pana la data virarii contributiei; a obligat paratii G. I., R. E., A. D., M. D., P. C. C. la plata cu titlu de despagubiri civile catre Primaria Sector 6 Bucuresti a sumei de 19.265 lei reprezentand contributie individuala de asigurari sociale neretinuta de la consilierii locali si a sumei de 26.560 lei reprezentand majorari de intarziere, despagubiri ce vor fi actualizate pe baza taxei scontului stabilita de BNR la data pronuntarii hotararii; a obligat paratii G. I., R. E., A. D., M. D., P. C. C. precum si Primaria Sector 6 Bucuresti la cate 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecata avansate de stat.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art.5 alin.1, pct.II, ca persoanele care isi desfasoara activitatea in functiile elective sunt asigurate obligatoriu in sistemul public, prin efectul legii, pe durata mandatului.
Fata de dispozitiile art.5 alin.1 pct.I si II din Legea 19/2000 se apreciaza ca parata parte prejudiciata este asimilata angajatorului persoana juridica in sarcina caruia se afla obligatia de a achita indemnizatia cuvenita consilierilor locali, astfel ca Primaria Sectorului 6 avea obligatia de a depune lunar declaratia privind evidenta nominala a asigurarilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale, respectiv a contributiei de asigurari sociale datorate de angajator calculate in raport de veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de acesti asigurati.
Tribunalul apreciaza ca exista pentru Primaria Sectorului 6 obligatia calcularii si virarii atat a contributiei individuale de asigurarilor sociale aferenta veniturilor realizate de consilierii locali, cat si a contributiei de asigurari sociale datorata de angajator, al caror cuantum a fost stabilit de reclamanta in suma de 19.265 lei si respectiv 40.055 lei.
Pentru neplata in termen a acestor obligatii, in baza prevederilor art.115 alin.1 si 5 din Codul de procedura fiscala au fost calculate majorari de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta, majorari in suma de 8.630 lei pentru contributia individuala si in suma de 17.930 lei pentru contributia datorata de angajator.
S-a apreciat de tribunal ca disp. art.30 alin.1 din Legea 393/2004 privind statutul alesilor locali, nu reprezinta decat dispozitii de protectie pentru alesii locali al caror contract de munca sau act de numire se suspenda pe timpul executarii mandatului.
Aceste dispozitii nu pot constitui insa temeiul excluderii consilierilor locali din categoria asiguratilor intrucat, desfasurandu-si activitatea in functii elective, acestia sunt asigurati obligatoriu prin efectul legii.
Este adevarat ca activitatea consilierilor locali nu este una permanenta insa acest fapt nu schimba natura salariala a indemnizatiilor incasate de acestia pentru participarea la activitatea publica, actul normativ neimpunand obligativitatea cotizarii numai in cazul prestarii unei munci permanente, zilnice, calitatea de asigurat in sistemul public fiind dobandita, prin efectul legii, in cazul persoanelor care isi desfasoara activitatea in functii elective.
Se apreciaza de catre tribunalul ca OMMSS nr.680/2007 nu a modificat OMMSS nr.340/2001 ci a clarificat doar sfera persoanelor mentionate la art.5 din Legea 19/2000, fara sa adauge insa o noua categorie de persoane respectiv cele care desfasoara activitatea intr-o functie electiva, categorie vizata deja de OMMSS nr.340/2001.
Cum prin plata contributiei individuale de 19.265 lei si a majorarilor de intarziere aferenta celor 2 contributii, in suma totala de 26.553 lei Primaria Sector 6 inregistreaza un prejudiciu, se apreciaza ca este intemeiata si sesizarea privind obligarea persoanelor fizice, vinovate de crearea acestui prejudiciu, la plata de despagubiri civile catre Primaria Sector 6 Bucuresti, culpa paratilor fiind aceea de a fi semnat statele de plata pentru sumele cuvenite lunar in anul 2006 consilierilor locali.
Impotriva acestei sentinte au formulat recurs paratii.
In motivarea cererii de recurs, Primaria Sector 6 Bucuresti a aratat ca instanta de fond nu a respectat dispozitiile Legii 393/2004 si Legea nr.19/2000.
Fata de dispozitiile art.34 alin.1 din Legea 393/2004 si dispozitiile art.21 alin.2 si art.28 din Legea 19/2000, recurenta nu are calitatea de angajator al consilierilor locali pentru care se solicita plata contributiei de asigurari sociale datorata de angajator, aferente indemnizatiilor de sedinta pentru anul 2006.
Cu privire la calculul contributiei individuale de asigurari sociale datorata de consilierii locali au fost invocate disp. art.23 alin.1 lit.a din Legea 19/2000, precum si dispozitiile art.2 alin.1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 40/2007.
In drept au fost invocate dispozitiile art.304 pct.8 si 9 Cod procedura civila.
In motivarea cererii de recurs intemeiata in drept pe dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, paratii persoane fizice au aratat ca in mod gresit instanta a apreciat ca indemnizatiile acordate consilierilor locali sunt asimilate veniturilor salariale pentru care de datoreaza contributia de asigurari sociale de stat, deoarece veniturile salariale se acorda exclusiv in consideratia desfasurarii unei activitati profesionale.
De asemenea, Primaria Sector 6 Bucuresti nu este asimilata angajatorului, intre acesta si consilierii locali nefiind incheiat un raport de munca.
Au fost invocate dispozitiile art.30 alin.1 si art.32 din Legea 393/2004 care, in opinia recurentilor, sunt dispozitii imperative in sarcina unitatilor administrativ teritoriale de a prelua sarcinile angajatorului insa acestea nu se regasesc si pentru consilierii locali care nu se afla in raporturi de munca cu unitatea administrativ teritoriala.
Asigurarea prin efectul legii presupune atat realizarea unui consens intre asigurat si asigurator, cat si beneficiul unei contraprestatii de care se bucura asiguratul, ceea ce nu s-a regasit in cazul consilierilor locali.
Dreptul acestora la pensii pentru indemnizatiile primite ia nastere efectiv numai in momentul in care contributiile prevazute de lege sunt platite,practica necunoscand acoperirea ulterioara a acestor obligatii in vederea calcularii sau recalcularii pensiilor.
Recurentii au apreciat nu numai ca bugetul asigurarilor sociale de pensii nu a inregistrat nici un prejudiciu dat fiind ca nu a creat drepturi efective de pensii consilierilor locali, dar chiar bugetul general consolidat a inregistrat o economie prin neplata contributiei datorata angajatorului si care potrivit legii, se platesc din bugetul general consolidat.
Au sustinut ca, indiferent daca au gresit nevirand contributia datorata de angajator, nu pot fi obligati la majorari de intarziere aferente pentru ca suma reprezentand contributia datorata de angajator a stat in permanenta in Trezoreria statului, la dispozitia bugetului.
Primaria Sector 6 Bucuresti a formulat motive suplimentare de recurs sustinand ca procedura fiscala prealabila sesizarii instantei este lovita de nulitate absoluta in temeiul art.31, 33, 36 si urm. si art. 41 din Legea 94/1992, in mod gresit instanta cercetand fondul cauzei desi trebuia sa respinga cererea ca inadmisibila.
Astfel, incheierea Curtii de Conturi nr.50/15.11.2007 nu a fost comunicata nici persoanelor interesate, nici procurorului financiar, cu incalcarea dispozitiilor art.33 din Legea 94/1992 partile fiind private de dreptul fundamental al liberului acces la justitie.
De asemenea, cererea de stabilire a raspunderii persoanelor fizice putea fi adresata in mod legal instantei de judecata numai de procurorul financiar, conform art.37 alin.1 din Legea 94/1992, nu de completul prevazut de art.31 de lege.
Persoanele fizice aveau dreptul la contestatie in fata instantelor de judecata fata de actul de imputatie, conform art.41 din Legea 94/1992, ele fiind private in mod abuziv de liberul acces la justitie. S-a mai sustinut ca incheierea nr.50/15.11.2007 este lovita de nulitate absoluta si pentru ca a fost pronuntata de un complet nelegal constituit, fiind incalcate dispozitiile art.31 alin.1 din Legea 94/1992.
Intrucat s-a retinut in motivarea sentintei ca Primaria Sector 6 ar fi fost ordonator de credite, se impune examinarea raportului controlorilor financiari de un complet constituit conform art.31 alin.1 lit.b din lege.
Recurenta a apreciat ca hotararea de fond a fost pronuntata impotriva unei entitati, fara calitate procesuala pasiva, neexistand in Legea 215/2001, nicio prevedere conform careia primaria ar fi ordonator de credite, pentru ca nu exista primaria ca autoritate a administratiei publice locale.
Cu privire la solutia pe capatul doi de cerere s-a apreciat ca sentinta este insuficient motivata, ceea ce echivaleaza cu absenta motivarii. Instanta nu a mentionat cum a probat reclamanta fiecare dintre cele patru elemente ale raspunderii civile delictuale, nu s-a facut vorbire nici despre motivul pentru care au fost respinse apararile si probele paratilor.
Primaria Sector 6 Bucuresti a invocat si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.5 alin.1 pct.II din Legea 19/2000, dar la termenul de judecata din 27.11.2008 a renuntat la aceasta exceptie.
Analizand actele aflate la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate si a dispozitiilor art.3041 Cod procedura civila, Curtea apreciaza ca recursurile sunt fondate, pentru urmatoarele considerente:
Potrivi art.34 alin.1 din Legea 393/2004 privind statutul alesilor locali, pentru participarea la lucrarile consiliului si ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizatie de sedinta.
Activitatea desfasurata de consilierii locali in calitate de alesi locali se realizeaza in baza unui mandat rezultat din alegeri libere, indemnizatia de care beneficiaza in aceasta calitate fiind un venit care nu este de natura salariala, activitatea desfasurata de acestia nefiind o activitate profesionala.
In mod gresit instanta de fond a apreciat ca Primaria Sector 6 Bucuresti avea obligatia calcularii si virarii atat a contributiei individuale de asigurari sociale aferenta veniturilor realizate de consilierii locali in anul 2006, cat si a contributiei de asigurari sociale datorata de angajator.
Curtea va avea in vedere in acest sens dispozitiile art.23 alin.1 lit.a din Legea 19/2000, in forma in vigoare in anul 2006, an la care se refera Incheierea de sesizare nr.50/15.11.2007 a Curtii de Conturi.
Potrivit acestor dispozitii in vigoare in anul 2006, baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, in cazul asiguratilor prevazuti la art.5 alin.1 pct.I sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asiguratii prevazuti la art.5 alin.1 pct.II.
Se constata asadar, ca pentru anul 2006 legea stabileste ca baza de calcul a acestui tip de contributie, pentru persoanele prevazute la art.5 alin.1 pct.II din lege, in speta, cele care isi desfasoara activitatea in functii elective), veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de acestia.
Or, indemnizatiile lunare obtinute de consilierii locali nu au natura unor drepturi salariale, salariul fiind un element esential al contractului de munca, o parte componenta a obligatiilor asumate de angajator si a cauzei juridice a obligatiei persoanei angajate.
Asa cum s-a aratat, participarea consilierilor locali la lucrarile consiliului si ale comisiilor de specialitate nu constituie o activitate profesionala, nu are ca temei un contract de munca sau unul civil ci un mandat obtinut in urma alegerilor si nu confera veniturilor realizate din aceasta activitate natura unor venituri salariale.
Celelalte persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective si care potrivit art.30 alin.1 din Legea 393/2004, la incetarea mandatului isi reiau activitatea in executarea acelorasi contracte de munca sau acte de numire realizeaza in exercitarea functiei respective venituri de natura salariala pentru care se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale.
Ulterior anului 2006, art.23 alin.1 lit.a din Legea 19/2000 a fost modificat in sensul ca baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie venitul realizat lunar, in situatia asiguratilor prevazuti la art.5 alin.1 pct.I si II, noua reglementare incluzand astfel in baza de calcul si indemnizatiile consilierilor locali, intrucat nu se mai refera in mod expres la venituri de natura drepturilor salariale, ci in mod generic, la venitul lunar, indiferent de natura acestuia.
Insa textul de lege in vigoare in anul 2006 limita baza de calcul a acestei contributii la sfera veniturilor de natura salariala, excluzand indemnizatiile obtinute de consilierii locali.
In aceste conditii, se constata ca Primaria Sector 6 Bucuresti nu avea obligatia calcularii si virarii contributiilor retinute in actul de sesizare al Curtii de Conturi si in sentinta recurata, in anul 2006, indemnizatiile obtinute de consilierii locali nefacand parte din baza lunara de calcul a acestor contributii.
Astfel, sentinta recurata este data cu aplicarea gresita a legii, fiind incident motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Cat priveste motivele suplimentare de recurs invocate de Primaria Sector 6 Bucuresti ca motive de ordine publica, Curtea apreciaza ca acestea nu pot fi retinute.
Recurenta a invocat insuficienta motivare a sentintei in ce priveste solutia pronuntata pe capatul doi de cerere, dar acest motiv prevazut de art.304 pct.7 Cod procedura civila, este nefondat, din motivarea hotararii rezultand considerentele de fapt si de drept avute in vedere la pronuntarea acestei solutii.
Nici motivul de recurs referitor la lipsa calitatii sale procesuale pasive nu este fondat, neavand relevanta imprejurarea ca Legea 215/2001 nu reglementeaza primaria ca autoritate a administratiei publice locale.
Identitatea dintre aceasta parata recurenta si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii este retinuta in cauza in raport de dispozitiile art.6 alin.1 din Legea 19/2000 care stabilesc ca persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii prevazuti la art.5 alin.1 pct.I si II sunt denumite angajatori si de dispozitiile art.22 alin.1 din aceeasi lege conform carora calculul si plata contributiei de asigurari sociale datorate de asiguratii prevazuti la art.5 alin.1 pct.I si II si de angajatorii acestora se fac lunar de catre angajatori.
Controlul efectuat la Primaria Sector 6 Bucuresti constand in verificarea contului de executie a bilantului contabil incheiate pe anul 2006 a vizat, printre altele si calcularea, constituirea si virarea contributiei de asigurari sociale de stat datorata de angajator si a contributiei individuale de asigurari sociale aferente veniturilor din indemnizatiile de sedinta realizate de consilierii locali. In raport de obiectivele controlului si de obiectul incheierii de sesizare a instantei, avand in vedere si dispozitiile Legii 19/2000, Curtea retine ca recurenta are calitate procesuala pasiva in cauza.
Nu poate fi retinut nici motivul de recurs referitor la nulitatea absoluta a procedurii prealabile sesizarii instantei.
Astfel, art.33 din Legea 94/1991 nu prevede sanctionarea nulitatii absolute pentru necomunicarea incheierii de sesizare a instantei, situatie in care sanctiunea care poate intervenii este nulitatea relativa in conditiile art.105 alin.2 Cod procedura civila, daca prin aceasta necomunicare s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului.
Or, o asemenea dovada nu a fost facuta in cauza de catre parata care invoca nulitatea.
Nu poate fi retinuta nici sustinerea ca cererea de stabilire a raspunderii persoanelor fizice putea fi adresata in mod legal instantei de judecata numai de catre procurorul financiar conform art.37 alin.1 din Legea 94/1992, avand in vedere dispozitiile art.4 din OUG 117/2003 conform carora dupa intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, investirea instantelor judecatoresti competente potrivit art.2 alin.1 se realizeaza prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin incheierea completelor din cadrul Curtii de Conturi, precum si prin alte modalitati prevazute de lege.
Sesizarea instantei prin incheierea nr.50/15.11.2007 a unui complet al Curtii de Conturi este legala prin prisma dispozitiilor art.31 alin.2 din Legea 94/1992 care prevad ca asupra rapoartelor, completul pronunta incheieri prin care dispune fie descarcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdictional al Curtii sau, dupa caz, a colegiului jurisdictional al camerei de conturi, pentru stabilirea raspunderii juridice potrivit legii.
Intrucat prin incheierea sus mentionata se solicita instantei stabilirea raspunderii juridice pentru suma de 19.265 lei si pentru majorarile de intarziere aferente in sarcina persoanelor fizice indicate in dispozitivul incheierii, se constata ca modalitatea de sesizare a instantei este legala in raport de textul de lege anterior mentionat.
S-a mai invocat faptul ca nu ar fi fost legal constituit completul care a pronuntat incheierea, in sensul ca acesta a avut compunerea prevazuta de art.31 alin.1 lit.c din Legea 94/1992 desi se impunea sa fie constituit conform art.31 alin.1 lit.b fata de motivarea retinuta de instanta ca Primaria Sector 6 este ordonator de credite.
Curtea apreciaza ca acest motiv nu poate fi retinut, avand in vedere lipsa reglementarii exprese a sanctiunii nulitatii absolute, conditii in care pentru a intervenii sanctiunea nulitatii (cea relativa), recurenta trebuie sa faca dovada vatamarii produse prin faptul ca a fost constituit completul conform art.31 alin.1 lit.c din lege, dovada pe care nu a facut-o.
Cat priveste sustinerea ca persoanele fizice aveau dreptul la contestatie in fata instantelor de judecata fata de actul de imputatie, conform art.41 din Legea 94/1992, dar au fost private in mod abuziv de liberul acces la justitie, aceasta nu prezinta relevanta in solutionarea cauzei atata timp cat nu au fost emise acte de imputatie prin care sa se stabileasca in sarcina persoanelor fizice plata unor sume de bani.
Singurul act emis de Curtea de Conturi in baza raportului de control este incheierea prin care se solicita instantei obligarea institutiei la plata unor sume de bani, precum si stabilirea raspunderii juridice in sarcina unor persoane fizice.
Acestora nu le-a fost incalcat accesul la justitie in conditiile in care au avut posibilitatea sa-si formuleze aparari in fata instantei de judecata cu ocazia solutionarii incheierii de sesizare privind stabilirea raspunderii lor juridice.
Fata de aceste considerente, exceptand motivele suplimentare de recurs formulate de Primaria Sector 6 Bucuresti, Curtea apreciaza intemeiate celelalte motive de recurs invocate de aceasta recurenta si de paratii - persoane fizice in raport de care retine incidenta motivului de recurs prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art.312 alin.1 si 3 Cod procedura civila, Curtea va admite recursurile, va modifica in tot sentinta in sensul ca va respinge sesizarea - incheierea nr.50/15.11.2007 a Curtii de Conturi a Romaniei - Directia de Control Financiar Ulterior.