. Plata sporului de 15% din salariul de baza pentru functia de
bibliotecar. Admisibilitate.
(art.51 alin.3 din Legea nr. 334/2002; art.6 alin.1 din Legea nr.
128/1997, art.50 alin.12)
Potrivit art.51 alin.3 din Legea nr. 334/2002, defineste notiunea de biblioteca scolara si arata expres ca din sistemul national de biblioteci fac parte si bibliotecile scolare, astfel personalul din biblioteci care lucreaza in depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul national mobil, etc. (asa cum sunt enuntate in text), beneficiaza pentru conditii periculoase sau vatamatoare, de un spor de pana la 15% din salariul de baza, in aceasta categorie incluzandu-se si personalul didactic auxiliar, Legea nr. 128/1997 fiind o lege speciala in raport cu Legea nr. 334/2002 si , in masura in care nu contine dispozitii exprese, acestea se completeaza cu norma generala in materie.
Decizia civila nr.212/R/29.01.2008
Prin sentinta civila nr. 1321 din 18 octombrie 2007 pronuntata in dosarul nr. 28390/3/2007, Tribunalul Bucuresti-Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a respins exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor, ca neintemeiate; a admis in parte actiunea formulata de reclamanta M. D. reprezentata de Sindicatul Salariatilor din Invatamantul Preuniversitar Sector 6, in contradictoriu cu paratii Scoala cu clasele I-VIII nr.193, Consiliul Local Sector 6, Primarul Sector 6-Institutia Primarului Sector 6 si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti; a obligat paratii la plata catre reclamata a drepturilor salariale reprezentand sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare de munca de 15% din salariul de baza al acesteia, pentru perioada august 2004-18.10.2007,drepturi ce vor fi actualizate in functie de rata inflatiei pana la data platii; a respins pretentiile privind plata sumelor cu acest titlu pentru viitor.
Pentru a hotari astfel, Tribunalul Bucuresti a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Reclamanta M. D. prin reprezentant Sindicatul Independent din Invatamantul Preuniversitar Sector 6 Bucuresti a solicitat in contradictoriu cu paratii Scoala cu clasele I-VIII nr.193, Consiliul Local Sector 6 Bucuresti, Primarul Sectorului 6 Bucuresti si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti , pronuntarea unei hotarari in baza careia paratii sa fie obligati la calcularea si plata drepturilor salariale neacordate reclamantei incadrata in functia didactica auxiliara de bibliotecar, reprezentand sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare de 15% din salariul de baza, prevazut de art. 51 alin.3 din Legea nr.334/2002 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare pe o perioada de 3 ani anterioara depunerii cererii de chemare in judecata, actualizate cu indicele de inflatie, precum si obligarea paratelor la calcularea si plata sporului pentru conditii periculoase si vatamatoare de 15% din salariul de baza, care fac parte din acesta, prevazut de art.51 al.3 din Legea nr.334/2002.
In motivare se arata ca salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar este reglementata de prevederile Legii nr.128/1997, precum si de alte acte normative care reglementeaza salarizarea personalului bugetar. Bibliotecarii ocupa functii didactice auxiliare potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.128/1997 si potrivit art.50 al.12 personalul didactic beneficiaza de premii si de alte drepturi banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca.
Legea nr.334/2002 defineste notiunea de biblioteca scolara si arata expres ca din sistemul national de biblioteci fac parte si bibliotecile scolare.
Potrivit art.51 al.3 din aceasta lege, personalul din biblioteci care lucreaza in depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, aziluri de batrani si in orfelinate, beneficiaza pentru conditii periculoase sau vatamatoare de un spor de pana la 15% din salariul de baza, care fac parte din acesta.
Printre atributiile prevazute in fisa postului pentru bibliotecar sunt si activitati specifice: achizitie-casare publicatii, depozitare, catalogare, clasificare, imprumut, organizarea colectiilor, etc.
Fata de faptul ca notiunea de biblioteci include si biblioteci scolare, rezulta ca personalul didactic auxiliar din cadrul acestora beneficiaza de sporul prevazut de dispozitiile legale invocate, Legea nr. 128/1997 fiind o lege speciala in raport cu Legea nr.334/2002 si, in masura in care nu contine dispozitii exprese, aceasta se completeaza cu norma generala in materie.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 283 al.1 lit.c Codul Muncii, art.67 Legea nr. 168/1999, art. 28 Legea nr. 54/2003, art.6, 48-80, Legea nr.128/1997, art.1,10,44 al.3 si 51 al.3 din Legea nr.334/2002 si pe OMEH 3522/2000.
Paratul Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata. Totodata s-a solicitat suspendarea cauzei, in temeiul art. 244 al.1 c.pr.civ. pana la solutionarea dosarului nr.1123/2/2007 aflat pe rolul CAB –Sectia a VIII-a si s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
In motivarea intampinarii se arata ca, in cazul bibliotecarilor, ca personal didactic auxiliar, calitatea de angajator o are unitatea de invatamant, fara ca Inspectoratul sa aiba vreo legatura cu angajarea, remunerarea sau eliberarea din functie. Mai mult, potrivit art.167 din Legea nr.84/1995, finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar se face prin hotarare a Consiliului Judetean, CGMB sau a Consiliului local, pe baza metodologiei elaborate de MEC, aprobata prin hotarare a Guvernului si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare.
Pe fondul cauzei, s-a aratat ca bibliotecarii, sunt cadre didactice auxiliare si beneficiaza de drepturile prevazute de Legea nr. 128/1997, completandu-se in limitele legale cu cele negociate si stabilite prin contract colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.
Drepturile salariale se negociaza in limitele prevazute de lege, in cadrul Contractului colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar. Mai mult, bibliotecarii din cadrul bibliotecilor scolare nu se incadreaza in categoriile determinate de art.51 al.3, deoarece nu lucreaza in depozite de carte care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil sau depozite de colectii. Inspectoratul nu este in masura sa aprecieze si sa determine conditiile in cadrul bibliotecilor scolare ca fiind vatamatoare si periculoase pentru a acorda sporul prevazut de art.51 al.3. Ministerul Educatiei si Cercetarii a reglementat cadrul normativ de acordare a sporului pentru conditii periculoase si vatamatoare, inclusiv pentru bibliotecarii din invatamant prin Ordinul 3541/4.04.2006. In anexele 3a si 3b la OG nr.4/2006, in categoria sporurilor, este inclus si cel pentru conditii periculoase si vatamatoare.
In cauza a formulat intampinare si unitatea de invatamant, solicitand, de asemenea, suspendarea si invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, pe aceleasi considerente ca si Inspectoratul Scolar.
Paratii Consiliul Local si Primarul de sector au formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata si invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
In motivare, s-a aratat ca autoritatile administratiei publice locale, respectiv Consiliul Local , are ca atributie doar aprobarea bugetului local si nu este abilitat sa calculeze si sa plateasca sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare personalului auxiliar al unitatii de invatamant. In aceeasi ordine de idei, primarul este ordonator principal de credite, iar plata salariilor si sporurilor aferente se repartizeaza prin alocarea de credite bugetare din bugetul local in baza solicitarii fundamentale a unitatii de invatamant. Nici primarul si nici Consiliul Local nu au calitatea de angajatori.
In dovedirea actiunii si in aparare a fost incuviintata proba cu inscrisurile depuse la dosar.
In sedinta publica de la data de 18.10.2007, instanta a pus in discutie cererea de suspendare si exceptiile invocate si a respins suspendarea si a unit cu fondul exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive, in baza considerentelor aratate in practica.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:
In temeiul art. 137 C.pr.civ., Tribunalul a solutionat cu prioritate exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive invocate de catre parate.
In ceea ce priveste unitatea de invatamant, instanta a constat ca, in temeiul art. 19 al.2 din Legea nr.128/1997, aceasta are calitatea de angajator, iar sporul de 15 % prevazut de art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, reprezinta un drept salarial pretins in baza raporturilor juridice de munca. In aceste conditii, vazand si dispozitiile art.282 alin.1 lit.b din Codul Muncii, potrivit carora pot fi parti in conflictele de munca angajatorii, instanta a constat ca exceptia invocata este neintemeiata si a respins-o, existand identitate intre acest parat si debitorul obligatiei in raportul juridic dedus judecatii.
Cu privire la Inspectoratul Scolar, instanta a constat ca drepturile salariale ale personalului didactic auxiliar sunt stabilite si asigurate in conditiile Legii nr.84/1995 si Legea nr.128/1997, prin implicarea mai multor factori decizionali. Chiar daca unitatea de invatamant are calitatea de angajator cu efectele prevazute de Codul Muncii, inclusiv obligatia de plata a drepturilor salariale, potrivit art.142 din legea nr.84/1995, Inspectoratele scolare sunt organe descentralizate, subordonate Ministerului Educatiei si Cercetarii, avand printre atributii modul de organizare si functionare retelei de invatamant preuniversitar, aplicarea legislatiei si organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de invatamant, propun reteaua de scolarizare, coordoneaza incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic in conformitate cu Statutul personalului didactic, coordoneaza activitatea bibliotecilor din unitatile de invatamant subordonate.
Fata de aceste considerente, avand in vedere implicarea Inspectoratului ca factor care coordoneaza incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic, deci si personal didactic auxiliar necesar si ca unitate care coordoneaza activitatea bibliotecilor scolare, instanta a constat existenta identitatii dintre acest parat si debitorul obligatiei in raportul juridic dedus judecatii, motiv pentru care a respins exceptia lipsei calitatii procesuale invocate de acest parat.
In privinta exceptiei invocate de Primar si Consiliul Local, instanta a retinut ca potrivit art. 167 din Legea nr. 24/1995, unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea. In procesul alocarii de fonduri, in care intra si fondurile pentru plata drepturilor salariale ale personalului didactic si personalului didactic si personalului didactic auxiliar, Primarul este ordonator principal de credite, iar consiliul local aproba bugetul local, astfel incat instanta a respins si exceptia invocata de acest parat.
Pe fondul cauzei, instanta a fost sesizata cu pretentiile reclamantei, in calitate de bibliotecar in cadrul unei biblioteci scolare, pentru sporul de 15%, pentru conditii periculoase sau vatamatoare, din salariul de baza, care face parte din acesta, spor prevazut de art.51 al.3 din Legea nr.334/2002.
Sporul respectiv reprezinta un drept salarial invocat in baza raporturilor juridice de munca, nascute prin incheierea contractului individual de munca.
Asa cum rezulta din adeverinta depusa la dosar, reclamanta este incadrata in functia de bibliotecar in cadrul unitatii de invatamant, functie didactica auxiliara potrivit art.6 al.1 din Legea nr.128/1997.
In temeiul art. 48 al.1 din acelasi act normativ, salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii si o parte variabila, constand in adaosuri, sporuri si alte drepturi salariale suplimentare.
Potrivit art.146, in masura in care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica si celelalte dispozitii din legislatia muncii.
Legea nr. 128/1997 reprezinta in cazul bibliotecarilor, ca personal didactic auxiliar, lege speciala in raport cu Legea nr. 334/2002-Legea bibliotecarilor, prevazand expres ca, in masura in care nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica si celelalte dispozitii prevazute de legislatia muncii. Cu alte cuvinte, in lipsa de stipulatie contrara expresa, personalul didactic auxiliar beneficiaza si de alte drepturi salariale suplimentare stabilite prin legi speciale in favoarea acestora.
Dar din analiza dispozitiilor Legii bibliotecarilor, care defineste si notiunea de biblioteca scolara si incadreaza in sistemul national de biblioteci si bibliotecile scolare, instanta a constatat ca norma generala in materie de biblioteci reglementeaza si alte drepturi salariale, ce nu sunt excluse expres de legea speciala (Legea nr. 128/1997).
Astfel, potrivit art.51 al.3 din Legea nr.334/2002, personalul din biblioteci care lucreaza in depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, aziluri de batrani si in orfelinate beneficiaza, pentru conditii periculoase sau vatamatoare, de un spor de pana la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta.
Din continutul textului de lege, rezulta ca personalul din bibliotecile scolare indeplineste conditiile prevazute alternativ, deoarece in fisa postului aprobata prin Ordinul nr. 3522/30.03.2000 al Ministrului Educatiei Nationale, sunt prevazute ca atributii raspunderea privind gestiunea, securitatea si buna pastrare a colectiilor si a dotarii bibliotecilor, recuperarea la timp a publicatiilor imprumutate, depozitare, imprumut, organizarea colectiilor.
Astfel, personalul din bibliotecile scolare indeplineste cel putin doua din conditiile prevazute de art.51 al.3 din Legea 334/2002: lucreaza in depozite de carte si asigura servicii de imprumut la domiciliu, conditii in care acesta ar trebui sa beneficieze de sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare, intrucat textul art.51 alin.3 din Legea 334/2002 nu exclude de la aplicare personalul din bibliotecile scolare si nu conditioneaza acordarea acestui spor decat de indeplinirea criteriilor prevazute in mod alternativ de textul normativ in discutie, orice alta cerinta suplimentara neputand fi primita intrucat ar adauga in mod nepermis la lege.
In acest context, instanta nu va retine apararile paratilor in sensul ca reclamantul nu poate beneficia decat de drepturile salariale negociate, deoarece atat dispozitiile art.48 al.2 din Legea nr.128/1997 cat si de art.157 al.1 din contractul colectiv de munca unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, prevad ca negocierea se face in limitele stabilite de lege.
Cum negocierea nu a avut ca obiect un drept salarial prevazut de lege in favoarea salariatului, angajatorul nu poate invoca acest text in sensul exonerarii de obligatia corelativa dreptului recunoscut de lege.
Instanta nu a retinut nici apararile paratelor in sensul ca bibliotecarii din scoli nu indeplinesc conditiile prevazute de art.51 al.3, deoarece aceste conditii sunt alternative, asa cum a aratat, fiind necesara si suficienta indeplinirea de catre acestia a oricareia dintre conditiile ce echivaleaza cu conditiile periculoase si vatamatoare enumerate de lege, indiferent de autorizarea scolii din punct de vedere igienico-sanitar.
Dreptul la sporul prevazut de art.51 al.3 din Legea nr. 334/2002, nu este inlaturat nici de faptul ca scoala in cadrul careia functioneaza biblioteca, functioneaza in baza unei autoritatii eliberata de organele abilitate care constata indeplinirea unor cerinte igienico-sanitare, deoarece acest drept se cuvine bibliotecarului prin natura muncii prestate, care ope legis este prezumata ca generatoare de pericol si vatamatoare.
Pentru aceleasi considerente nu au putut fi retinute nici apararile paratilor in sensul ca sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare nu se poate acorda decat in cadrul reglementat din Ordinul 354/4.04.2006 al Ministerului Educatiei si Culturii, deoarece anexa nr.3 si 33 la OG 64/2006, prevad doar coeficientii de multiplicare, pentru functiile didactice auxiliare din invatamant, iar potrivit art.3 al.2 in coeficienti de multiplicare este cuprins sporul pentru suprasolicitare neuropsihica, diferit de dreptul solicitat in speta.
Sporul solicitat in temeiul art. 51 al.3 este un drept recunoscut de lege prin prisma naturii specifice a profesiei-bibliotecar-fara a fi aplicabile nici dispozitiile art.8 lit.a din HG nr.281/1993, asa cum a fost modificata si nici Regulamentul comun al Ministerului Muncii si al Ministerului Sanatatii, deoarece legea prezuma caracterul potential vatamator al locului de munca prin prisma unor realitati si criterii obiective, fara a fi necesara efectuarea unor determinari si incadrari de catre organele de specialitate din Ministerul Sanatatii.
In aceste conditii, instanta constata ca reclamantul indeplineste conditiile stabilite de lege pentru a beneficia de sporul prevazut de art. 51 al.3 din Legea nr. 334/2001.
In privinta cuantumului in care personalul din bibliotecile scolare poate beneficia de acest spor, in conditiile in care legea prevede dreptul la un spor de pana la 15% din salariul de baza, instanta are in vedere faptul ca actul normativ care constituie temeiul dreptului invocat nu prevede criterii de stabilire concreta pana la limita de 15%.
Avand in vedere ca legiuitorul stabileste limita maxima (15%) si ca acest spor se calculeaza la salariul de baza, prin aceasta asigurandu-se o compensare diferentiata intre bibliotecari in functie de situatia concreta a locului de munca (biblioteca scolara, colectii care cuprind patrimoniul cultural), instanta obliga paratele la plata drepturilor salariale cu acest titlu in cuantumul maxim prevazut de lege, in limita termenului de prescriptie, pana la pronuntarea hotararii, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie pana la plata efectiva.
Solutia se justifica prin prisma dispozitiilor art. 1082 si art. 1084 C.civ., paratii fiind in culpa pentru neacordarea sporurilor cuvenite, precum si pentru neinitierea unor masuri care sa aiba ca finalitate plata acestor drepturi. Astfel, reclamanta are dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit ce include si beneficiul de care a fost lipsita.
In ceea ce priveste plata acestor drepturi pentru viitor, instanta nu poate stabili la momentul pronuntarii hotararii daca reclamanta va mai indeplini conditiile prevazute de lege dupa acest moment, obiectul acestei cereri nefiind o creanta certa, lichida si exigibila, intrucat, prin ipoteza, drepturile solicitate nu sunt nici lichide si nici scadente la momentul pronuntarii hotararii, ele fiind datorate numai in masura in care vor fi datorate drepturile salariale pe viitor.
Astfel, plata drepturilor salariale, printre care si sporurile, reprezinta o prestatie succesiva executata in baza muncii depuse de salariat, in conditiile contractului individual de munca, neputand fi pretinse pentru viitor, anticipat prestarii muncii, fata de dispozitiile art. 161 Codul Muncii.
In termenul legal de 10 zile prevazut de art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, coroborat cu art. 301-303 C.pr.civ., impotriva sentintei de mai sus au declarat recurs motivat recurentii- intimati (parati) Inspectoratul Scolar al Municipiul Bucuresti si Consiliul Local al Sectorului 6 , alaturi de Institutia Primarului Sector 6.
Recurentul Inspectoratul Scolar al Municipiul Bucuresti, invoca art. 3041 C.pr.civ. si critica sentinta pe aspectele ce vor fi redate in continuare:
Instanta de fond in mod incorect a admis cererea reclamantului fara a tine cont de apararile formulate de parate, precum si de prevederile legale in vigoare.
Astfel, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, facand o confuzie grava intre personalul didactic auxiliar si personalul didactic.
Din analiza art.5,6 7,8,9,19,32,39 si urmatoarele din Legea nr. 128/1997, reiese ca Statutul, atunci cand se refera la personalul didactic de predare foloseste sintagma de „personal didactic”, iar cand stabileste drepturile si obligatiile personalului didactic auxiliar foloseste denumirea de „personal didactic auxiliar”.
Interpretarea eronata a instantei de judecata potrivit careia personal didactic = personal didactic auxiliar, este infirmata de toate articolele invocate mai sus. Categoriile socio-profesionale in numele carora a fost promovata prezenta actiune, respectiv bibliotecarii, sunt cadre didactice auxiliare in temeiul art.6 din Legea nr.128/1997 privind Statutul Personalului Didactic cu modificarile si completarile ulterioare.
Referitor la cadrele didactice auxiliare, art. 19 alin.2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, stabileste in mod clar ca: „Angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar de invatamant cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie”.
Din coroborarea articolelor de lege mai sus invocate rezulta ca in cazul bibliotecarilor, calitatea de angajator o are unitatea de invatamant in cadrul careia isi desfasoara activitatea, fara ca Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sa aiba vreo calitate in angajarea, eliberarea din functie sau in remunerarea acestora, deci nici calitatea procesuala pasiva in prezenta cauza.
In ceea ce priveste unitatea de invatamant, trebuie sa se aiba in vedere ca, in art. 33 alin.1 din Contractul colectiv de munca la nivelul Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti pe anul 2004-2005, inregistrat la Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr.1553/09.03.2004 se prevad urmatoarele:”Partile convin ca la stabilirea salariilor sa se respecte urmatoarele principii: a). Pentru personalul didactic auxiliar salariile de baza vor fi diferentiate pe functii, grade si trepte profesionale si se stabilesc potrivit Legii nr.128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare; b). Pentru personalul didactic auxiliar si personalul nedidactic din invatamantul preuniversitar salariile vor fi negociate intre limite minime si maxime, in prezenta liderului sindical din unitate, la solicitarea salariatului membru de sindicat”.
Se poate observa ca parata este obligata de reglementarile speciale din domeniul invatamantului (inclusiv de Contractul Colectiv de Munca semnat si de reclamant devenind legea partilor) sa respecte M.E.C. si nu orice alte reglementari care ar exista cu privire la categoriile socio-profesionale in care s-ar incadra reclamantii.
Mai mult, cu privire la capatul de cerere referitor la „obligarea paratelor la acordarea sporului pentru conditii periculoase si vatamatoare prevazute de art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002 fata de personalul din bibliotecile scolare, retroactiv incepand cu ultimii trei ani de la data introducerii actiunii si in continuare pentru viitor, actualizat cu rata inflatiei”, considera ca I.S.M.B. nu are calitate procesuala pasiva avand in vedere si art.167 din Legea nr.84/1995 Legea invatamantului-republicata cu modificarile si completarile ulterioare care prevede ca „finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar se face descentralizat prin bugetele consiliilor judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau prin bugetele locale. Repartizarea fondurilor pe unitati de invatamant preuniversitar se face prin hotarare a consiliului judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, pe baza metodologiei elaborate de M.E.C., aprobata prin hotarare a Guvernului si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare.
Avand in vedere cele mai sus invocate instanta de fond in mod corect a respins exceptia invocata de a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, drept urmare solicita sa se constate lipsa calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.
In ceea ce priveste fondul cauzei, hotararea s-a dat cu gresita aplicare si interpretare a legii. Astfel, bibliotecarii fiind cadre didactice auxiliare, potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.128/1997, beneficiaza de drepturile si obligatiile asa cum sunt stabilite de legislatia speciala in domeniu, respectiv Legea nr.128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, completandu-se in limitele legale cu cele negociate si stabilite prin Contractul colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, inregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr.1553/2004. In acest sens, art.48 alin.2 din Legea nr.128/1997 stabileste extrem de clar ca: „Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi si facilitati ale personalului nedidactic si auxiliar se negociaza in limitele stabilite de lege, in cadrul contractelor colective de munca dintre administratie si sindicatele din invatamant recunoscute la nivel national, potrivit legii”.
Acelasi principiu consacrat prin art. 48 alin.2 Legea nr.128/1997 si prin Contractul Colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti este recunoscut si de Legea nr.53/2003 privind Codul muncii-cu modificarile si completarile ulterioare, in art.157 alin1 „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariatii sau reprezentanti ai acestora. Alin.2 Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative”.
In considerarea textelor de lege mai sus invocate, apreciaza ca acordarea unui spor precum cel solicitat de catre reclamanti ar fi trebuit sa faca obiectul unor negocieri si ar fi trebuit sa se regaseasca in dispozitiile Contractului colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.Or, conventia partilor astfel cum a fost inregistrata la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei , nu face referire in capitolul dedicat „Salarizarii si altor drepturi sociale la sporul de 15% care constituie obiectul prezentei cauze si a caror acordare este solicitata.
In al doilea rand, art.39 din Legea nr.334/2002 privind Legea bibliotecarilor-republicata, stabileste ca patrimoniul bibliotecilor este alcatuit din:
„Alin.1 Colectiile bibliotecilor pot fi formate din urmatoarele categorii de documente: carti; publicatii seriale; manuscrise; microformate; documente cartografice; documente de muzica tiparite; documente audiovizuale; documente grafice; documente electronice; documente fotografice sau multiplicate prin prelucrari fizico-chimice; documente arhivistice; alte categorii de documente, indiferent de suportul material; Alin.2:„Colectiile pot cuprinde si alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoriceste constituite sau provenite din donatii”.
Potrivit art.42 alin.1 din Legea nr.334/2002:”Colectiile bibliotecilor se pastreaza in depozite si/sau in sali cu acces liber special amenajate”, prin urmare in cadrul bibliotecilor, inclusiv in cadrul bibliotecilor scolare, colectiile de carte sunt pastrate in depozite sau in sali cu acces liber. In cadrul depozitelor de carte sau in cadrul colectiilor din bibliotecile scolare se gasesc carti, seriale, publicatii, documente de evidenta a colectiilor asa cum se mentioneaza si in cadrul fisei de post elaborata de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii aprobata prin O.M.Ed.C NR. 3522/2000 privind aprobarea fiselor de evaluare a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar. Cartile, seriale, publicatii, documente de evidenta ale colectiilor nu pot fi catalogate ca bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil in considerarea art.40 alin.1 din Legea nr.334/2000 care stabileste necesitatea clasarii bunurilor in categoria anterioara mentionata.
In considerarea celor mai de sus, apreciaza ca in art.51 alin.3 legiuitorul are in vedere doua categorii bine determinate ale personalului din biblioteci carora le poate fi acordat sporul de 15%:
1.Personalul din biblioteci care lucreaza in depozite de carte care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, aziluri de batrani si in orfelinate.
2. Personalul din biblioteci care lucreaza in depozite de colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de imprumut la domiciliu ori spitale, aziluri de batrani si in orfelinate.
In al treilea rand, un alt aspect care trebuie avut in vedere de instanta de judecata in hotararea ce o va pronunta in prezenta cauza, este acela ca bibliotecile scolare in care isi desfasoara activitatea reclamantii sunt organizate potrivit art. 1 lit „f” din legea nr.334/2002 „in cadrul unei institutii de invatamant preuniversitar, care se afla cu precadere in serviciul elevilor si al cadrelor didactice din institutia respectiva si care, in limitele prevazute de lege si de regulamentul de organizare”. Este stiut faptul ca unitatile de invatamant preuniversitar, care se afla cu precadere in serviciul elevilor si al cadrelor didactice din institutia respectiva si care, in limitele prevazute de lege si de regulamentul de organizare”. Este stiut faptul ca unitatile de invatamant preuniversitar de stat nu pot functiona in lipsa unei autorizatii eliberate de organele abilitate care constata indeplinirea unor cerinte igienico-sanitare absolut necesare. Prin urmare, daca in cadrul unitatilor de invatamant organele abilitate sunt cele care apreciaza si constata indeplinirea cerintelor igienico-sanitare in vederea acordarii autorizatiei de functionare, considera ca nu sunt in masura a aprecia si a cataloga conditiile in cadrul bibliotecilor scolare ca fiind „vatamatoare” si „periculoase” pentru a fi justificata acordarea sporului prevazut de alin.3 al art.51 din Legea nr.334/2002 bibliotecarilor, documentaristilor si redactorilor.
In al patrulea rand, precizeaza ca Ministerul Educatiei si Cercetarii a reglementat cadrul normativ de acordare a sporului pentru conditii vatamatoare, inclusiv pentru bibliotecarii din invatamant prin Ordinul nr.3541 din 4 aprilie 2006 pentru aprobarea metodologiilor de calcul al drepturilor salariale care se acorda personalului didactic incadrat pe functiile cuprinse in anexele la Ordonanta Guvernului nr.4/2006. Astfel, potrivit machetei de calcul al salariului personalului auxiliar din invatamant, documentaristii, redactorii ca personal didactic auxiliar, primesc sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare in conformitate cu prevederile HG nr.281/1993. In aplicarea acestei hotarari de Guvern a fost emis Regulamentul nr. 6366/1993 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si al Ministerului Sanatatii privind aplicarea art.8 lit.a din HG nr.281/1993.
De altfel, chiar in Legea nr.34/2002 se statueaza faptul ca bibliotecarii din bibliotecile scolare sunt personal didactic auxiliar motiv pentru care nu se aplica „sporul de pana la 15% din salariul de baza „din actul normativ mai sus amintit ci sporul pentru conditii vatamatoare si periculoase prevazut de art.8 lit.a din HG nr.281/1993 aplicabil personalului didactic auxiliar” in raport cu conditiile in care se desfasura activitatea, pot fi acordate urmatoarele categorii de sporuri...a) pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective”.
Invedereaza ca prin adresa nr. 43343/2005 Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a precizat ca „sporul pentru conditii periculoase de munca se acorda acolo une cu toate masurile privind protectia muncii se mentine un anumit grad de pericol”; prin adresa nr.20553/2005 Ministerul Sanatatii precizeaza:”conform prevederilor Regulamentului comun al Ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii nr. 1132/46226/1993 de acordare a sporului la salariile de baza in conformitate cu prevederile art. 8 lit.a din HG nr.281/1993, cu modificarile si completarile ulterioare, sporul pentru conditii vatamatoare se acorda in baza determinarilor facute de organele de specialitate al Ministerului Sanatatii, din care sa rezulte ca noxele depasesc in atmosfera zonei de munca, concentratia maxima admisa”.
Dupa cum se poate observa printre inscrisurile depuse la dosar de catre reclamanta nu se regasesc si acele buletine individuale de determinare la care face referire Ministerul Sanatatii in Adresa nr.20553/2005 care ar conduce la indeplinirea conditiilor pentru acordarea sporului.
Prin urmare, in conditiile in care sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare este reglementat de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Ordinul nr.3561/2006, considera ca solicitarea reclamantei de aplicare a dispozitiilor Legii nr.334/2002 in virtutea art. 146 din Statutul Personalului Didactic este neintemeiata si nejustificata.
Prin intampinarea depusa la recursul Inspectoratului Scolar, Sindicatul Liga Salariatilor din Invatamantul preuniversitar sector 6, conform art. 28 din Legea Sindicatelor nr. 53/2003 in numele intimatei-reclamante M. D. a raspuns criticilor din recurs si a solicitat respingerea recursului ca nefondat (fila 26-29).
Analizand acest recurs, avand in examinare si apararile din intampinare, Curtea constata ca criticile formulate asupra sentintei, sunt neintemeiate, iar recursul este nefondat pentru considerentele de fapt si de drept ce se vor arata in motivarea prezentei decizii:
Din criticile formulate de recurenta , rezulta ca aceasta este nemultumita de sentinta pronuntata si atacata cu recurs, pentru ca s-a aplicat de catre Tribunal, gresit legea.
Curtea constata ca aceste critici sunt incadrabile in dispozitiile art. 304 pct.9 C.pr.civ.(Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti neindicand motivul de nelegalitate pe care isi intemeiaza recursul, asa cum prevede art. 3021 pct.3 C.pr.civ.).
Sustinerile recurentei, nu au insa acoperire in lege, si sunt in dezacord cu situatia de fapt retinuta corect de catre Tribunal, neregasindu-se nici o extindere, restrangere a normelor de drept substantial si procedural aplicabile cauzei, si nici incalcari ale vreunui principiu de drept, care sa faca incident motivul de modificare al sentintei (art. 304 pct.9 c.pr.civ.) si art. 81 din Legea nr.168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca.
Concret, in cazul bibliotecarilor calitatea de angajator o are unitatea de invatamant, prin urmare Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti nu poate avea calitate procesuala pasiva, neavand vreo atributie in angajarea, eliberarea din functie sau in salarizarea bibliotecarilor din reteaua de biblioteci a Ministerului Educatiei Cercetarii si Tineretului.
Motivul de recurs referitor la lipsa calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, este neintemeiat.
Tribunalul Bucuresti a respins exceptia invocata in mod corect avand in vedere dispozitiile art. 142 lit.a, b,g,i si l din Legea nr.84/1995 (Legea invatamantului), in acord cu care: „inspectoratele scolare sunt organe descentralizate de specialitate subordonate Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, avand in principiu urmatoarele atributii:
a) urmaresc modul de organizare si de functionare a retelei de invatamant preuniversitar, in conformitate cu politica educationala la nivel national;
b) asigura aplicarea legislatiei in organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de invatamant;
c) coordoneaza incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic necesar, in conformitate cu prevederile statutului personalului didactic;
d) coordoneaza utilizarea, dezvoltarea si protejarea bazei didactico-materiale din unitatile de invatamant, impreuna cu autoritatile publice locale;
e) coordoneaza activitatea bibliotecilor din unitatile de invatamant subordonate.
Mai mult inspectoratele scolare aproba statul de functii al unitatii de invatamant inclusiv salarizarea functiei respective, iar in ceea ce priveste ocuparea, prin concurs, a postului de bibliotecar (personal didactic auxiliar), desemneaza, la constituirea comisiei de examinare, un membru din compartimentul normare salarizare, conform H.G. 281/1993, Anexa 12.
Asadar instanta a stabilit, in temeiul legii, identitatea dintre Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si debitorul obligatiei in raportul juridic dedus judecatii, ceea ce exclude gresita rezolvare a exceptiei invocate.
2. Pe fondul cauzei recurentele critica sentinta civila nr.1321/18.10.2007 in sensul incalcarii art.304 pct.9, tezele II si III C.pr.civ. (hotararea pronuntata a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii) sustinand aplicabilitatea in cauza a art.42 alin.1 din Legea 334/2002 si a art.8 lit.a din H.G.281/1993, care ar guverna acordarea sporului de pana la 15% din salariul de baza pentru conditii periculoase sau vatamatoare corespunzator timpului lucrat, precum si adresele nr.43.343/2005 a Ministerului Muncii, nr.20553/2005 a Ministerului Muncii, nr.20553/2005 a Ministerului Sanatatii si Ordinul nr. 3541/2006 a Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Aceasta critica va fi inlaturata de catre Curte avand in vedere ca actele normative invocate au forta juridica inferioara legii, iar adresele mentionate nu pot produce niciun efect juridic in raport cu Legea nr. 334/2002 (Legea bibliotecilor).
Tribunalul Bucuresti a retinut in mod corect, in temeiul art. 48 alin.1 din Legea nr.128/1997 ca salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii si o parte variabila constand in adaosuri, sporuri si alte drepturi salariale suplimentare. Legea nr.128/1997 reprezinta, in cazul bibliotecarilor, ca personal didactic auxiliar, lege speciala, in raport cu Legea nr. 334/2002 prevazand expres ca in masura in care nu dispune altfel personalului didactic auxiliar i se aplica si celelalte dispozitii prevazute de legislatia muncii. Cu alte cuvinte, in lipsa de stipulatie contrara, personalul didactic auxiliar beneficiaza si de alte drepturi salariale suplimentare stabilite prin legi speciale in favoarea acestora.
Din analiza dispozitiilor legii bibliotecilor care defineste si notiunea de biblioteca scolara si incadreaza in sistemul national de biblioteci si bibliotecile scolare, instanta in mod corect a constatat ca norma generala in materie de biblioteci reglementeaza si alte drepturi salariale, ce nu sunt excluse expres de legea speciala.
In mod corect Tribunalul Bucuresti a retinut incidenta in cauza a art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, conform caruia „personalul din biblioteci, care lucreaza in depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, aziluri de batrani si in orfelinate, beneficiaza, pentru conditii periculoase sau vatamatoare de un spor de pana la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta.
Rezulta ca personalul din bibliotecile scolare indeplineste conditiile prevazute alternativ, deoarece in fisa postului aprobata prin Ordinul nr.3522/30.03.2000 al Ministrului Educatiei Nationale, sunt prevazute ca atributii raspunderea privind gestiunea, securitatea si buna pastrare a colectiilor, a dotarii bibliotecilor, recuperarea la timp a publicatiilor imprumutate, depozitare, imprumut, organizarea colectiilor.
In mod corect instanta a respins apararile paratilor in sensul ca reclamanta nu poate beneficia decat de drepturile salariale negociate, deoarece dispozitiile art.48 alin.2 din Legea nr.128/1997, prevad ca negocierea se face in limitele stabilite de lege, iar Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti era dator sa respecte Legea nr.334/2002 si sa negocieze un drept salarial prevazut in favoarea bibliotecarului, personal didactic auxiliar. Faptul de a fi omis negocierea in sensul aratat nu este de natura al exonera de obligatia corelativa dreptului recunoscut de lege in favoarea personalului din subordine.
In alta ordine de idei, a retine punctul de vedere al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti ca, nu s-a negociat si sporul de 15% prevazut de Legea nr.334/2000-Legea bibliotecilor, ar insemna sa nu se dea eficienta dispozitiilor din art.51 a.3 Codul Muncii care stipuleaza clar ca „personalul din biblioteci …beneficiaza de un spor de pana la 15%...”.
Revenind la „negocierea” invocata de catre recurent, este in afara culpei reclamantei, ca aceasta negociere nu a avut loc, cu ocazia incheierii contractului colectiv de munca, ori dreptul la acest spor este conferit de lege, si singurul aspect care putea fi negociat ar fi fost procentul de spor , avand in vedere ca legea prevede „pana la 15%”.
Fata de cele retinute in precedent, cum in cauza nu se regaseste niciun motiv din cele prevazute de art.304, 306 C.pr.civ., 3041 (cauza fiind examinata sub toate aspectele cum a cerut recurentul Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti), art.81 din Legea nr. 168/1999, care sa atraga casarea sau modificarea sentintei, in baza art. 312 al.1 acelasi cod, recursul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti va fi respins ca nefondat.
Recurentul Consiliul Local Sector 6 si Institutia Primarului au indicat ca fiind cauza a recursului dispozitiile art. 304 pct.8,9 C.pr.civ. iar in dezvoltarea data motivelor de nelegalitate invocate, critica sentinta pe aspectele ce vor fi redate in continuare:
Astfel se sustine ca, instanta de fond in mod cu totul eronat a obligat Institutia Primarului si Consiliul Local al Sectorului 6 la calcularea in conformitate cu dispozitiile legale a sporurilor si indemnizatiilor de care beneficiaza reclamantii, precum si la plata acestora.
In primul rand, pentru ca o persoana (fizica sau juridica) sa poata sta in judecata in calitate de parat, in cadrul actiunii civile este necesara existenta unei identitati intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii. Potrivit dispozitiilor Legii nr.53/2003- Codul muncii-litigiile de munca se desfasoara intre angajator (unitatea de invatamant) si angajat.
Conform art.6 alin.1 lit.a din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, bibliotecarii fac parte din personalul didactic auxiliar, iar potrivit art.19 alin.2 dini acelasi act normativ: „angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie”.
Mai mult decat atat, Primarul Sectorului 6, ca de altfel si Consiliul Local al Sectorului 6 care este un organ deliberativ, nu sunt abilitate de lege sa calculeze, sa recalculeze sau sa cumuleze in functie de diversi factori aleatori drepturile salariale ale personalului bugetar, activitatea cadrelor didactice auxiliare, neintrand in atributia sas.
Asadar, cum intre reclamanti-membrii de sindicat- si institutiile sale nu exista raporturi de munca, devine evident faptul ca, acestia, nu pot solicita institutiilor lor, retroactiv si individual o serie de drepturi salariale asa cum s-a intamplat prin actiunea introductiva de instanta.
Totodata invedereaza faptul ca institutiile nu sunt responsabile de excluderea de la plata sporului de 15%, acordat in baza art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, personalului didactic auxiliar ce ocupa functia de bibliotecar in invatamantul preuniversitar, ci Ministerul Educatiei si Cercetarii care elaboreaza metodologia si criteriile de acordare a drepturilor salariale atat ale personalului didactic cat si ale personalului didactic auxiliar.
In al doilea rand, potrivit dispozitiilor art.48 alin.2 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, „drepturile salariale suplimentare si alte drepturi ale personalului didactic si didactic auxiliar se negociaza, in limitele stabilite de lege, in cadrul contractelor colective de munca dintre administratie si sindicatele din invatamant recunoscute la nivel national, potrivit legii”.
In motivarea hotararii sale, instanta de fond a invocat tocmai dispozitiile art.6 alin.1 din Legea nr.128/1997 specificand ca reclamanta ocupa functia didactica auxiliara de bibliotecar, fara a tine cont de actele normative ulterioare emise se Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin care se stabileste metodologia de calcul pentru salarizarea personalului didactic auxiliar din invatamant.
In speta, se refera la Ordinul nr.4209/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Statutul Personalului didactic referitoare la calculul salariilor pentru personalul didactic din invatamant si la Ordinul nr. 4.848 bis/2004 pentru aprobarea metodologiei de calcul al drepturilor salariale pentru personalul didactic incadrat pe functiile prevazute in anexa nr.3 la ordonanta de urgenta nr.68/2004, precum si a machetei de calcul al salariului pentru personalul didactic auxiliar incadrat pe functiile prevazute in aceasta anexa.
Potrivit prevederilor actelor normative sus mentionate, direct raspunzatoare de aducerea acestora la indeplinire, sunt directiile generale din Ministerul Educatiei si Cercetarii, inspectoratele scolare judetene si al Municipiului Bucuresti, unitatile de invatamant de stat si alte unitati subordonate.
Asadar, devine evident faptul ca nu intra in atributiile institutiei lor sa calculeze ori sa recalculeze drepturile salariale ale membrilor de sindicat, ci sa asigure finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar, potrivit competentelor stabilite de lege. Astfel, potrivit dispozitiilor art.167 alin.1 din Legea invatamantului nr.84/1995 cu modificarile ulterioare, finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor de invatamant preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor judetene/Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau prin bugetele locale in baza metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii aprobata prin hotarare a guvernului s cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare.
Potrivit Hotararii Guvernului nr.538/2001 privind aprobarea normelor metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat, fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat are obligatia sa isi intocmeasca bugetul propriu. In acest sens, conducerea fiecarei institutii de invatamant preuniversitar are obligatia sa isi fundamenteze cheltuielile pe baza de indicatori fizici si valorici care sa reflecte in mod real necesarul de finantare, aplicandu-se masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei materiale existente si a fondurilor, in interesul procesului de invatamant si al elevilor.
De asemenea, institutiile de invatamant preuniversitar de stat au obligatia sa isi fundamenteze sumele necesare in vederea finantarii complementare, potrivit metodologice pentru elaborarea proiectelor de buget, transmise de Ministerul Finantelor Publice.
In vederea cuprinderii in bugetul institutiilor de invatamant preuniversitar de stat a finantarii proportionale cu numarul de elevi sau prescolari, asigurata din bugetele locale, Consiliul National pentru Finantarea invatamantului preuniversitar de Stat propune spre aprobare Ministerului Educatiei si Cercetarii criteriile si standardele finantarii precum si costurile anuale orientative, dupa consultarea federatiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munca si le comunica inspectoratelor scolare in vederea stabilirea necesarului de fonduri pentru finantare. La nivelul fiecarui inspectorat scolar se constituie Comisia pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale si institutii de invatamant preuniversitar de stat care stabileste in mod obiectiv si fundamentat costul anual orientativ pe un elev/prescolar, volumul cheltuielilor necesar cu personalul, manualele scolare si bursele elevilor.
Bugetele elaborate de institutiile de invatamant preuniversitar de stat se prezinta autoritatii administratiei publice locale, in faza de elaborare a proiectului bugetului de stat si a proiectului bugetului de stat si a proiectelor bugetelor locale.
Conform prevederilor art.18 alin.1 din Hotararea nr. 538/2001, consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat in consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa adaugarea sumelor necesare pentru finantarea complementara, comunica bugetele aprobate conform legii institutiilor de invatamant preuniversitar de stat si trezoreriilor la care acestea sunt arondate.
Deschiderea creditelor bugetare pentru finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se face, potrivit Hotararii nr.538/2001, de H.C.G.M.B. NR.5/2001, a fost infiintata Administratia Scolilor a Sectorului 6, prin Hotararea nr.10/22.02.2001 a Consiliului Local al Sectorului 6, aflata in subordinea institutiei sale, avand ca principala activitate administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat si functionand din punct de vedere al bugetului local ca ordonator tertiar de credite pentru aceste unitati de invatamant.
Administratia Scolilor Sector 6 deschide credite pentru cheltuieli materiale unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, iar acestea, prin personalul propriu de administrare angajeaza si efectueaza cheltuielile aprobate prin buget pe baza de documente legale (state de plata salariale, comenzi, contracte, conventii).
Asadar, devine evident faptul ca, in ceea ce o priveste, isi indeplineste atributiile conferite de lege, in calitate de ordonator secundar de credite. La fel de evident este si faptul ca nu intra in atributiile sale sa calculeze ori sa plateasca drepturile salariale ale membrilor de sindicat, ci sa repartizeze fondurile pe unitatile din invatamantul preuniversitar de stat.
Pentru toate aceste considerente a solicitat admiterea recursului asa cum a fost formulat.
Analizand si acest recurs, Curtea constata ca este nefondat pentru ca:
Unul dintre motivele de nelegalitate invocate este art. 304 al.1 pct.8 C.pr.civ. „Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate: cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestui”.
Recurenta, in concret, asa cum cere art. 3021 pct.3 C.pr.civ., nu dezvolta acest motiv de nelegalitate invocat, si anume nu arata in ce consta interpretarea gresita de catre Tribunal a actului juridic dedus judecatii, si continutului acestuia.
Asa fiind simpla invocare a acestui motiv prevazut de codul de procedura civila nu poate sa atraga modificarea sentintei.
Criticile din recurs sunt intr-adevar incadrabile in dispozitiile art.304 pct.9 C.pr.civ., insa nu pot fi primite si vor fi inlaturate cata vreme, Tribunalul , amplu motivat, bazat pe dovezile administrate, a aplicat corect in speta dreptul substantial si procedural, asa cum rezulta din considerentele sentintei.
Se retine ca, nefiind in raporturi de munca, cu intimata-reclamanta, recurentul nu are calitate procesuala pasiva in cauza.
Aceasta sustinere, este de neretinut intrucat calitatea de parte in cauza dedusa judecatii, rezida din legile de care a facut vorbire in cuprinsul motivelor de mai sus chiar recurenta.
Art.282 alin.1lit.d din Codul Muncii stipuleaza clar ca :„Pot fi parti in conflictele de munca: alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila”.
In raport de obiectul cererii de chemare in judecata si dispozitiile legale de care s-a facut vorbire, atributiile ce decurg din lege ale Consiliului Local Sector 6 si Institutia Primarului, concluzia ce se desprinde este ca, recurentul are calitate procesuala pasiva, dreptul legal la sporul de pana la 15% cerut prin actiunea introductiva de instanta, neputand fi realizat decat cu si prin intermediul inclusiv al acestui recurent, alaturi de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si Scoala cu clasele I-VIII nr.193, Sector 6, parati in aceeasi cauza.
Fata de cele constatate de Curte in baza art. 312 al.1 C.pr.civ. a fost respins si acest recurs.