Plangere contraventionala. Nelegalitate proces verbal
Prin plangerea formulata la data de 03.03.2008 si inregistrata pe rolul Judecatoriei Piatra Neamt petentul a solicitat in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt anularea procesului verbal de contraventie seria PCA nr. 36101118/09.02.2008 si exonerarea de plata amenzii contraventionale, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea plangerii sale petentul a aratat, in esenta, ca nu a depasit viteza legala pe acel sector de drum, iar nesemnarea de catre el a procesului-verbal s-a datorat refuzului agentului constatator de a-i consemna obiectiunile.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de contraventie seria PCA nr. 3610118/09.02.2008 petentul a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 300 lei si 4 puncte de penalizare pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 121 din HG nr. 1391/2006 si sanctionata de art. 108 alin 1 lit. c pct 3 din O.U.G. nr. 195/2002, constand in aceea ca a circulat pe raza comunei Straja, in localitate cu viteza de 87 km/h, inregistrata de Radar pe caseta video 49 A. Procesul-verbal nu este semnat de contravenient, purtand semnatura unui martor, iar la rubrica “alte mentiuni” este inscrisa obiectiunea “ nu s-a aratat buletinul de verificare metrologica la Radar”.
O.G. nr.2/2001 nu contine dispozitii exprese privind valoarea probanta a procesului-verbal de contraventie. Fiind un act administrativ, se aplica principiile generale din dreptul administrativ privind prezumtia de legalitate. Din aceasta perspectiva si in baza art.1169 C.civ., i-ar reveni petentului obligatia de a propune si aduce probe care sa dovedeasca contrariul celor retinute de agentul constatator in procesul-verbal de contraventie.
Conform art. 20 din Constitutia Romaniei, textul Conventiei Europene a Drepturilor Omului(ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994) este incorporat in dreptul intern, avand o forta juridica superioara legilor in materia drepturilor fundamentale ale omului, aplicabilitatea Conventiei in latura sa penala, in domeniul contraventional fiind stabilita de Curte in cauza Anghel contra Romaniei.
Din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia prezumtiei de nevinovatie sub aspectul sarcinii probei, art.6 par.2 nu interzice existenta unor prezumtii de fapt sau de drept, insa prin reglementarea acestora statele trebuie sa respecte cerinta proportionalitatii intre mijloacele folosite si scopul legitim urmarit. Asadar, trebuie analizat in fiecare caz in parte daca modul in care opereaza aceasta prezumtie de legalitate a procesului-verbal nu aduce atingere principiului proportionalitatii intre scopul urmarit si mijloacele utilizate, mai ales din prisma dreptului la aparare al petentului.
In cazul analizat instanta apreciaza ca sarcina probei este rasturnata, respectiv procesul-verbal de contraventie nu este valabil decat daca este insotit de catre o dovada – de natura tehnica – de savarsire a contraventiei.
Potrivit art. 121 alin. 2 Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice, nerespectarea regimului de viteza se constata de catre politisti cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, in conditiile legii.
Totodata trebuie verificat daca sunt indeplinite conditiile prevazute de NML 021-05, care stabilesc cerintele metrologice si tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca cinemometrele utilizate de politia rutiera la masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor pe drumurile publice.
Organul constatator a depus la dosar un buletin de verificare metrologica pentru cinenometrul de control rutier montat pe Dacia Logan cu nr. de inmatriculare B-05-FJI, insa din analiza cuprinsului procesului-verbal de contraventie nu rezulta ca viteza a fost inregistrata cu acest aparat radar, astfel neputandu-se stabili cu certitudine daca cinenometrul care a inregistrat viteza de deplasare a autoturismului condus de catre petent este sau nu verificat metrologic.
Asadar, pentru dovada faptului ca petentul a circulat cu viteza de 87 km/h sa fie dincolo de orice dubiu, era necesar ca in procesul-verbal de contraventie sa fie precizat un element de individualizare a aparatului radar cu care a fost surprinsa fapta (indicarea casetei pe care a fost inregistrata fapta fiind fara relevanta) sau cel putin autoturismul pe care era montat acesta.
Astfel fiind, in aplicarea principiului in dubio pro reo, instanta va admite plangerea formulata si va anula procesul-verbal de contraventie, cu consecinta exonerarii petentului de plata amenzii.