INCREDINTARE MINOR. OBLIGATIA DE INTRETINERE. LOCUINTA MINOR.
Codul civil (Legea nr.287/2009)art. 397, 398, 505 alin. 2, 496, 497, 499, 529, 530
Raporturile dintre parinti si copii lor minori sunt reglementate de dispozitiile noului Cod civil - Legea nr.287/2009, in ceea ce priveste autoritatea parinteasca si locuinta copilului, astfel ca se impune analizarii starii de fapt prin prisma dispozitiilor legii noi si nu a Codului Familiei - Legea nr.4/1956.
In acest sens art.397 si art.505 Cod civil stipuleaza ca autoritatea parinteasca se exercita de catre ambii parinti, daca instanta nu decide altfel, fundamentat pe interesul superior al copilului. Aceeasi este si situatia in cazul stabilirii sau schimbarii locuintei copilului, astfel cum prevede art.496 si art.497 Cod civil.
In ceea ce priveste obligatia de intretinere, ambii parinti sunt obligati in solidar sa acorde intretinere copilului minor, asigurandu-i mijloacele de existenta, educatie, invatatura si pregatire profesionala, in caz de neintelegere privind obligatia intretinerii, contributia fiecaruia, modalitatea de executare, stabilind instanta.
DECIZIA CIVILA NR.5121/R/20 noiembrie 2012
pronuntata in dosar nr. 19090/271/2010 Prin Sentinta civila nr. 5396 din 27.04.2011 pronuntata de J.O. s-a admis actiunea formulata de reclamantul T.D.C. impotriva paratei J.M., s-a incredintat spre crestere si educare tatalui reclamant minora T.A.D. ns. la data de 20.03.2006, cu obligarea mamei parate la plata unei pensii de intretinere in suma de 167 lei lunar, in favoarea fetitei, incepand cu data introducerii prezentei actiuni, respectiv 27.09.2010 si pana la majoratul minorei sau alte noi dispozitii, s-a respins actiunea reconventionala formulata de parata reclamanta reconventionala J.M., impotriva reclamantului parat reconventional T.D.C.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Partile au avut o relatie de concubinaj, din care a rezultat minora T.A.D., ns. la data de 20.03.2006.
Si pe perioada in care au locuit impreuna cei doi, au stat in locuinta parintilor reclamantului, fetita nascandu-se si crescand acolo. Mama a plecat in Italia la lucru de cand minora avea patru luni de zile, iar apoi a plecat si tatal reclamant. Fetita a ramas, cu acordul ambilor parinti, in grija bunicii paterne, cea care se afla langa ea de la nastere.
Minora are o problema locomotorie, fiind incadrata intr-un grad de handicap, potrivit certificatului nr. 473/2010. Ea se afla sub tratament de specialitate si kinetoterapie, asa cum rezulta si din concluziile anchetei sociale efectuate in cauza de Autoritatea Tutelara din cadrul Primariei Oradea acest tratament fiind urmat inclusiv la Gradinita Casa Minunata, pe care fetita o frecventeaza, beneficiind acolo de un plan de interventie personalizat, asa cum rezulta din caracterizarea de la fila 56 dosar.
Minora locuieste efectiv cu bunicii paterni, acestia fiind sprijiniti financiar de fiul lor - reclamantul, dovada in acest sens fiind inscrisurile depuse la dosar, din care rezulta sumele de bani pe care reclamantul le trimitea parintilor sai si frecventa cu care trimitea acesti bani. De asemenea, tot tatal a fost cel care a suportat cheltuielile constand in costul gradinitei si transportul la si de la gradinita, potrivit chitantelor de la dosar.
Inclusiv dupa despartirea celor doi concubini, minora a ramas tot in grija bunicii paterne, cu acordul ambilor parinti. Mama parata a pastrat relatii personale cu fetita, vorbind la telefon si vizitand-o, contribuind la intretinerea ei cu bani si diferite pachete. De asemenea, si fetita, impreuna cu bunica, au fost in vizita in Italia, in vacanta, atat la mama, cat si la tatal minorei.
Mama parata detine o casa intr-un sat din jud. Bihor si teren aferent, casa fiind construita recent, potrivit actelor de la dosar.
Ancheta sociala efectuata la domiciliul paratei a aratat ca aceasta are conditii foarte bune de locuit si, de asemenea, mama se preocupa si ea de fetita, fetita vine in vizita la Roit, impreuna cu bunica paterna sau fara aceasta. Parata este casatorita cu un cetatean italian, ea facand drumuri multe si dese in Italia. In prezent este insarcinata si urmeaza sa nasca.
Potrivit declaratiilor martorilor L.A. si G.M., audiati in cauza pentru reclamant, minora locuieste efectiv la locuinta tatalui, impreuna cu bunica paterna.
Aceasta este cea care se ocupa de ea, iar fetita este foarte bine ingrijita. Bunica are grija ca ea sa aiba mancare proaspata tot timpul, se ocupa in mod special de minora. Martorul L.A. a aratat ca inclusiv parata a fost de acord ca fetita sa ramana la bunica paterna, afirmand ca aceasta are conditii mai bune decat parintii ei, pentru a se putea ingriji de copil. Martorii au mai aratat ca tatal este cel care trimite bani acasa, chiar saptamanal, de multe ori, insa in ceea ce o priveste pe parata, aceasta nu a trimis bani, ci numai jucarii sau alte pachete. Ambii au sustinut ca fetita este mai atasata de tatal ei, decat de mama.
Si pentru parata, au fost audiati in cauza martorii S.A. si R.F. care au aratat ca si parata a trimis bani acasa pentru fetita, cat a lucrat in Italia. A mai trimis alimente si cadouri. De asemenea, si relatia dintre mama si minora este una buna, fetita este fericita in prezenta mamei ei. Cat era in tara parata, aceasta isi vizita copilul in fiecare zi la locuinta bunicii materne si, de asemenea, a mai dus-o si la tara in vizita. Fetita mergea impreuna cu bunica paterna, insa in ultimul timp, a venit si singura.
Fata de probele administrate in cauza, instanta a retinut ca minora este legata afectiv de ambii parinti, poate mai mult de tata, deoarece a fost mai obisnuita cu prezenta acestuia. S-a nascut in casa bunicii paterne, acolo a crescut, tatal era acolo prezent atunci cand venea in tara, a locuit efectiv impreuna cu el. Relatia minorei este buna si cu mama ei, cele doua sunt legate afectiv, insa mama isi vizita doar fetita si cand era in tara, nu locuia impreuna cu ea. Datorita legaturii stranse cu bunica paterna, fetita nu a vrut sa mearga singura la tara la mama ei, decat in timp, obisnuindu-se treptat sa stea si fara bunica.
Oricum, partile s-au inteles intotdeauna in ce o priveste pe minora, asigurandu-se ca acesteia ii este bine. S-a mai intamplat ca bunica paterna sa fie bolnava sau chiar internata in spital, in aceasta perioada sora paratei fiind cea care a stat cu minora sau bunicii materni. Nu au fost niciodata probleme in acest sens intre parintii fetitei.
Totusi, asa cum rezulta si din concluziile raportului de audiere a minorei T.A.D., intocmit de psihologul C.A.O., minora a avut o relatie mai apropiata cu tatal ei decat cu mama. Tatal o suna mai des la telefon si ii trimitea bani cu regularitate. Tatal are o situatie financiara mai buna si un program mai flexibil. Minora are o relatie de atasament si fata de bunica paterna, de care a fost crescuta, aceasta putand sa-l sprijine in continuare pe fiul sau in a o ingriji pe minora. Preferintele minorei sunt de a locui cu tatal ei si de a avea un program de vizitare fata de mama sa.
Impotriva acestei sentinte in termen legal, a declarat apel parata J.M., solicitand schimbarea in totalitate a sentintei apelate in sensul respingerii actiunii formulate de reclamant si admiterii cererii reconventionale, cu cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 228 din 21 iunie 2012, T.B. a admis ca fondat apelul civil formulat de apelanta J.M. in contradictoriu cu intimatul T.D.C. impotriva sentintei civile nr. 5396 din 27.04.2011 pronuntata de J.O., pe care a schimbat-o in totalitate, in sensul ca:
A respins actiunea formulata de reclamantul T.D.C. impotriva paratei J.M.
A admis cererea reconventionala formulata de parata reclamanta reconventionala J.M. in contradictoriu cu reclamantul parat reconventional T.D.C. si in consecinta:
A stabilit ca autoritatea parinteasca privind pe minora T.A.D., ns. la data de 20.03.2006, sa fie exercitata de ambii parinti si a stabilit locuinta minorei la domiciliul actual al mamei din Italia.
Reclamantul T.D.C. a fost obligat in solidar cu parata J.M. la intretinerea minorei.
A obligat intimatul la cheltuieli de judecata in cuantum de 10,5 lei in favoarea apelantei.
Pentru a pronunta astfel, tribunalul a retinut urmatoarele :
Raporturile dintre parinti si copiii lor minori sunt reglementate de dispozitiile noului cod civil, privind autoritatea parinteasca si locuinta copilului, astfel ca se impune analizarea starii de fapt din prezenta cauza prin prisma acestor dispozitii legale noi.
In ce priveste autoritatea parinteasca, in raport de dispozitiile art. 505 alin. 2 coroborat cu art. 397 Cod civil, instanta a retinut ca din probatiunea administrata rezulta ca ambele parti au avut un interes si un comportament corespunzator fata de minora si nu exista nici un motiv intemeiat care sa justifice exercitarea autoritatii parintesti cu privire la minora doar de catre unul dintre parinti. Asa fiind, s-a impus a se stabili de catre instanta exercitarea autoritatii parintesti de catre parti in comun si in mod egal.
Potrivit dispozitiilor art. 496 Cod civil, locuinta minorului este la parintii sai, iar in cazul in care acestia sunt separati stabilesc in comun locuinta copilului, in caz de neintelegere decizand instanta.
In cauza, ambele parti locuiesc in Italia, minora locuind in fapt in Romania, la bunicii paterni, unde a fost locuinta comuna a parintilor, inainte ca acestia sa plece in Italia. Ambele parti si-au exprimat dorinta de a o lua pe minora la locuinta actuala a fiecaruia.
Din probele administrate in cauza rezulta ca ambii parinti detin conditii locative corespunzatoare, apelanta locuind intr-o casa proprietatea actualilor sai socri, iar intimatul intr-o casa inchiriata si au loc de munca realizand venituri care le permit sa suporte cheltuielile minorei.
Relatia minorei cu ambii parintii este corespunzatoare, acestia ocupandu-se in mod corespunzator de minora atunci cand veneau in tara.
In raport de nevoile minorei, caracteristice varstei acesteia si conditiile concrete ce ii pot fi oferite de fiecare dintre parinti, instanta a apreciat ca este in interesul superior al minorei sa aiba locuinta la mama sa, unde poate beneficia de un climat familial inchegat si stabil, care sa asigure o crestere si dezvoltare armonioasa.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal a declarat recurs reclamantul parat T.D.C. solicitand prin motivele scrise admiterea recursului, modificarea in totalitate a deciziei atacate in sensul respingerii apelului si mentinerii in totalitate ca si legala si temeinica a sentintei civile nr. 5396/2011 pronuntata de Judecatoria Oradea si in consecinta ca urmare a admiterii actiunii formulate de acesta sa se stabileasca ca autoritatea parinteasca privind pe minora T.A.D., nascuta la 20 martie 2006 sa fie exercitata de ambii parinti, sa se stabileasca locuinta minorei la domiciliul actual al sau din Oradea, jud. Bihor cu obligarea intimatei la plata unei pensii de intretinere in cuantum de 1/4 din veniturile pe care le realizeaza respingand totodata cererea reconventionala formulata de aceasta, cu cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta astfel, instanta de recurs a retinut urmatoarele :
Minora T.A.D., nascuta la 20 martie 2006 a rezultat dintr-o relatie de concubinaj a recurentului T.D.C. cu intimata J.M. Aceasta locuieste in mod constant cu bunicii paterni, intrucat atat recurentul cat si intimata locuiesc si lucreaza in Italia, dar vin in tara ocazional, fiind ambii interesati si contribuind la cresterea si educarea minorei.
Criticile recurentului sunt neintemeiate.
In mod corect si judicios instanta de apel a admis apelul formulat de parata reclamanta reconventionala J.M. si a respins actiunea formulata de reclamantul parat reconventional T.D.C. stabilind ca autoritatea parinteasca privind pe minora T.A.D. nascuta la data de 20 martie 2006 sa fie exercitata de ambii parinti.
Totodata, corect s-a stabilit locuinta minorei la domiciliul actual al mamei din Italia si a fost obligat reclamantul T.D.C. in solidar cu parata J.M. la intretinerea minorei.
Astfel, din probele administrate in cauza, inclusiv anchetele sociale efectuate prin comisie rogatorie la domiciliile actuale ale partilor din Italia, rezulta ca ambii parinti au conditii pentru cresterea si intretinerea minorei precum si faptul ca ambii parinti doresc sa se stabileasca locuinta minorei la domiciliile acestora.
Raportat la dispozitiile art. 505 alin. 2 coroborat cu art. 397 Cod civil, in mod corect instanta de apel a dispus ca autoritatea parinteasca privind pe minora T.A.D. sa fie exercitata de ambii parinti cata vreme din probatoriul administrat in cauza nu rezulta nici un motiv intemeiat care sa justifice exercitarea autoritatii parintesti cu privire la minora doar de catre unul dintre parinti. De altfel, acest aspect nu a fost contestat de nici o parte.
Din motivele de recurs a rezultat ca, ceea ce s-a contestat a fost faptul ca s-a stabilit locuinta minorei la domiciliul actual al mamei din Italia.
In acord cu instanta de apel, si instanta de recurs insa a apreciat ca este in interesul superior al minorei sa aiba locuinta la mama sa unde poate beneficia de un climat familial inchegat si stabil care sa-i asigure o crestere si dezvoltare armonioasa.
Din ancheta sociala efectuata de catre Primarie din Cavallino - Treporti - Provincia Venetia rezulta ca intimata J.M. este preocupata de cresterea si educarea minorei si ca, chiar a inceput sa construiasca impreuna cu sotul sau A.F. o casa langa parintii intimatei pentru a putea sa locuiasca acolo cu minora, dar atunci cand casa a fost aproape finalizata, datorita discutiilor cu recurentul care nu a mai dorit ca fiica sa sa locuiasca impreuna cu intimata, aceasta s-a intors in Italia. S-a mai aratat ca in perioada in care intimata impreuna cu sotul ei au stat in Romania, au locuit impreuna cu minora astfel incat cu unele ocazii minora il numea "tata" pe sotul intimatei. Mai mult, aceeasi ancheta sociala releva faptul ca intimata este sprijinita in demersurile sale atat de sotul, cat si de socrii sai, care si-au aratat disponibilitatea de a o ajuta la cresterea minorei.
De asemenea, din aceeasi ancheta sociala rezulta ca intimata locuieste impreuna cu sotul sau intr-o casa mare proprietatea socrilor sai si ca atat ea cat si sotul sau au un loc de munca stabil.
Pe de alta parte din probele administrate in cauza, a rezultat ca de fapt minora locuieste la bunica paterna, deoarece atat recurentul cat si intimata locuiesc in Italia, precum si faptul ca exista relatii de atasament intre minora si mama sa, aceasta locuind cu intimata de cate ori aceasta din urma vine din Italia. Totodata, din probele administrate, dupa cum corect a retinut si instanta de apel, rezulta ca ambii parinti au conditii locative corespunzatoare, intimata J.M. locuind dupa cum s-a aratat anterior, intr-o casa proprietatea actualilor sai socri, iar recurentul intr-o casa inchiriata, ambii avand loc de munca si realizand venituri care le permit sa suporte cheltuielile minorei.
De mentionat ca, dupa cum am mai subliniat, in acord cu instanta de apel, si instanta de recurs a considerat ca ar fi in interesul superior al minorei, data fiind varsta (6 ani) si problemele de sanatate ale acesteia, precum si faptul ca intimata ii poate asigura un climat familial inchegat si stabil, ca locuinta minorei T.A.D. sa fie la domiciliul actual al mamei din Italia.
Ar mai fi de mentionat faptul ca desi intre minora si bunica paterna exista o stransa legatura de afectiune, este in interesul minorei sa locuiasca cu mama sa, cu atat mai mult cu cat potrivit adresei din 6 decembrie 2011 emisa de Primarie, rezulta ca bunica paterna este pensionata pe caz de boala potrivit deciziei asupra capacitatii de munca din 28 noiembrie 2011 emisa de Casa Judeteana de Pensii - Oficiul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, precum si faptul ca bunicul patern este de asemenea pensionat pe caz de boala potrivit deciziei asupra capacitatii de munca din 17 octombrie 2011 emisa de Casa Judeteana de Pensii - Oficiul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca.
Totodata din aceeasi adresa intocmita de Primarie rezulta ca si recurentul lucreaza in Italia si vine in tara doar ocazional, dar participa financiar la intretinerea fiicei sale.
Fata de cele ce preced, instanta a respins recursul formulat de recurentul T.D.C. si a mentinut in intregime hotararea atacata ca fiind legala si temeinica.
Fiind in culpa procesuala a fost obligat recurentul T.D.C. in favoarea intimatei J.M. la 1000 lei cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu avocat conform chitantei nr. 0000057 din 24 octombrie 2012.