Prin cererea adresata acestei instante si inregistrata sub nr.7020 din 26.11.2012, astfel cum a fost precizata ulterior (f.52), doamna M.I. a chemat in judecata SC T. SA - Sucursala E. B. solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie anulata Decizia nr.695/1.11.2012 de incetare a contractului individual de munca, sa fie obligata intimata la reincadrarea sa pe locul si in functia detinuta anterior datei de 3.11.2012, cea de inginer principal si sa-i plateasca despagubiri egale cu drepturile salariale majorate, indexate si actualizate, cu toate celelalte drepturi care i se cuvin de la data concedierii pana la data reintegrarii efective precum si la efectuarea platilor compensatorii si a dobanzilor legale calculate de la data de 03.11.2012 pana la plata efectiva a compensatiei, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii sale, a aratat, contestatoarea, in esenta, ca Decizia nr.695/01.11.2012 este nelegala intrucat nu respecta conditiile cerute de art.76 lit.c) din Codul muncii, nementionand criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art.69 alin.(2) lit.d), avand in vedere imprejurarea ca nu toti colegii din acelasi birou au fost concediati, intrucat la data concedierii nu s-au platit compensatiile prevazute la art.4.108 din Contractul colectiv de munca, in conformitate cu angajamentele consemnate in procesul-verbal nr.8818/02.10.2012 si in acordul nr.9606/1.11.2012, ceea ce invalideaza in intregime procedura concedierii colective, potrivit art.78 din Codul muncii.
A aratat, de asemenea, contestatoarea, ca pe data de 25.09.2012 a primit Decizia nr.612/25.09.2012 prin care a fost trecuta de pe functia de sef Birou Patrimoniu - administrativ pe functia de inginer principal in cadrul Biroului Patrimoniu infiintat cu o zi inainte, fara a-i fi inmanata si o fisa cu atributiile corespunzatoare acestui post, aceasta miscare in organigrama SE B. neavand alta ratiune decat trecerea unor salariati, printre care si contestatoarea, pe posturi care urmau sa fie desfiintate iar dupa concediere in cadrul Biroului Patrimoniu au fost adusi alti salariati din alte compartimente care nu aveau nici o legatura cu activitatea de pana atunci a compartimentului, in organigrama unitatii aparand compartimente noi, completate cu salariati din toate fostele compartimente functionale selectati dupa criterii necunoscute si netransparente.
Astfel, sustine contestatoarea, au fost incalcate dispozitiile art.4.110 din CCM, care impun parcurgerea unei proceduri de selectie sau concurs pentru ocuparea posturilor disponibile din unitate, cele ale art.5 si 39 lit.d) si e) din Codul muncii care impun angajatorului obligatia de a trata in mod egal salariatii ce urmeaza a fi concediati dar si prevederile pct. d) si conditia aditionala nr.1 din notificarea nr.8921/4.10.2012, atat contestatoarea cat si sotul acesteia fiind concediati simultan.
Motivand in drept actiunea, contestatoarea a invocat dispozitiile art.39, 69, 76, 78, 266-270 din Codul muncii, precum si pe cele ale art.4.14, 4.39, 4.108 si 4.110 din CCM iar in dovedirea sustinerilor sale a depus la dosar inscrisuri (f.7-32).
Prin cererea inregistrata sub nr. 1129/110/14.02.2013 doamna I. M. a solicitat ca in contradictoriu cu aceeasi parata sa fie anulata Decizia din 1.11.2013 de incetare a contractului individual de munca, obligarea intimatei la plata despagubirilor constand in drepturi salariale dar si la plata compensatiei in suma de 30.311 lei, rest de plata din cele 16 salarii brute, actualizata cu rata indicelui de inflatie, la care sa se adauge dobanzi legale calculate incepand cu data urmatoare zilei scadente, adica 21.11.2012.
Formuland precizari atat in scris (f.21) cat si oral (f.22), contestatoarea a aratat, prin reprezentantul sau conventional, doamna avocat D.D., potrivit imputernicirii avocatiale seria B nr.1106687/2013 (f.7), ca renunta la capatul de cerere privind anularea Deciziei din 1.11.2013 si la cererile accesorii acestui capat, intelegand sa conteste decizia de concediere doar sub aspectul platilor compensatorii in suma de 29.601 lei, solicitand obligarea paratei la plata acestei sume actualizate cu indicele de inflatie, precum si la plata dobanzilor legale calculate incepand cu data de 21.11.2012.
Prin incheierea din 8.03.2013 instanta a admis exceptia litispendentei si a trimis cauza spre conexare dosarului inregistrat sub nr.7020/110/2012 (f.22).
Actiunile sunt legal scutite de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, potrivit art.270 din Codul muncii.
Formuland intampinare prin reprezentantul sau legal, domnul D.D., in calitate de Director (f.36-40), SC T. SA Bucuresti, Sucursala E. B. a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata, mai putin capatul de cerere privind platile compensatorii, fara dobanzi, aratand in motivare, in esenta, ca urmare a situatiei economice grave in care se afla, situatie monitorizata si de FMI, societatii i s-a aplicat un program de restructurare si in anul 2012 cu doua etape in iunie si in noiembrie 2012, plan aprobat prin Hotararea AGA T. nr.13/3.04.2012, prin aplicarea caruia s-a renuntat la 108 salariati, la nominalizarea contestatoarei pentru disponibilizare tinandu-se cont de activitatea sa extrem de redusa, ceea ce explica si lipsa unei fise a postului, fiind desfiintate toate posturile care aveau ca atributii administrarea patrimoniului intimatei, mai putin cel al sefului Biroului Patrimoniu, S.V., cu o vechime mare in aceasta activitate si o vasta experienta in domeniu, care pana la angajarea abuziva a contestatoarei, prin presiuni exercitate de directorul sucursalei (sotul contestatoarei), a indeplinit functia de sef birou patrimoniu iar reducerea de personal desfasurandu-se prin aplicarea hotararilor Consiliului de Administratie, cu respectarea criteriilor impuse de art.4.110 din CCM.
In ceea ce o priveste pe contestatoare, se arata in intampinare ca redistribuirea acesteia pe alt post nu s-a putut lua in considerare deoarece nu existau posturi disponibile in organigrama sucursalei, locul sau de munca fiind desfiintat efectiv, nici inainte si nici dupa concedierea contestatoarei nefiind create posturi noi pentru care sa se ceara calificarea detinuta de aceasta si nici organizata vreo competitie de ocupare a unor posturi, astfel ca atributiile contestatoarei nu au fost preluate de vreun alt salariat al intimatei dar si faptul ca prin activitatea desfasurata ca sef de birou contestatoarea nu si-a indeplinit in mod profesional atributiile de serviciu, fapt care rezulta si din necontestarea deciziei de schimbare din functia de sef birou, activitatea profesionala a contestatoarei neputand fi niciodata evaluata in mod obiectiv, intrucat a fost mereu protejata si favorizata ca sotie a directorului sucursalei.
In ceea ce priveste platile compensatorii, a aratat intimata ca sumele la care avea dreptul contestatoarea potrivit acordului administratie-sindicate nr.90606/1.11.2012 nu s-au virat la data de 20.11.2012 din cauza situatiei economice dificile in care se afla SC T. SA si a lipsei de lichiditati, in cazul contestatoarei virandu-se pe card suma de 7.400 lei ce reprezinta 20% din suma mentionata pe fluturas, urmand sa mai primeasca 29.601 lei in urma vanzarii certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera pe piata reglementata, potrivit adresei nr.10626/10.12.2012, intarzierea efectuarii platilor din motive obiective impiedicand acordarea de dobanzi.
In dovedirea sustinerilor sale, intimata a depus la dosar inscrisuri (f.42-49), o serie de inscrisuri fiind, insa, depuse dupa inchiderea dezbaterilor (96-100, 106-107).
In fata instantei contestatoarea a fost reprezentata de domnul C.D., avocat , potrivit imputernicirii avocatiale seria BC/194176/201_ (f.50) iar intimata de domnul consilier juridic C.I.A., potrivit imputernicirii de reprezentare juridica fara numar de inregistrare depusa la dosar la fila 51.
Prin reprezentantul sau conventional, contestatoarea a formulat raspuns la intampinare (f.72-75), concluzii scrise (f.81) referitoare la cererea de suspendare a judecatii formulata de intimata (f.62,63) si solutionata partial prin incheierea de sedinta din data de 24.05.2013 (f.91,92), concluzii scrise pe fondul cauzei (f.103,104). Prin aceeasi incheiere din 24.05.2013 instanta a solutionat in sensul respingerii si exceptia lipsei de obiect invocata de intimata prin notele scrise inregistrate la data de 09.05.2013 (f.82).
Examinand inscrisurile aflate la dosar, instanta retine urmatoarele:
Prin Decizia nr.695/01.11.2012 Directorul Sucursalei E. B. a decis ca incepand cu data de 3.11.2012 contractul individual de munca nr.7878 incheiat cu salariata I. M. sa inceteze, in temeiul art.65 alin.(1) si al art.68 din Codul muncii (f.7).
La data emiterii deciziei de concediere, doamna I. M. ocupa functia de inginer principal in cadrul Biroului Patrimoniu, potrivit actului aditional din data de 25.09.2012, incheiat ca urmare deciziei nr.612/25.09.2012 (f.10).
Potrivit dispozitiilor legale invocate ca temei al concedierii concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia (art.65 alin.(1), natura juridica a masurii de concediere colectiva nefiind contestata de salariat care a invocat motive de nulitate a deciziei sub un dublu aspect: acela al criteriilor avute in vedere la concediere, acestea nefiind mentionate iar cele aplicabile nefiind respectate si acela al incalcarii de catre angajator a obligatiei de a efectua plata salariilor compensatorii.
In ceea ce priveste criteriile de selectare a salariatilor disponibilizati in a doua etapa din noiembrie 2012, se constata ca potrivit listei inregistrate sub nr.3356/04.10.2012 (f.43) din cadrul Biroului Patrimoniu a fost disponibilizata doamna I. M., ocupand un post de inginer principal si doamna V.S., ocupand un post de inginer, in conditiile in care in structura organizatorica a unitatii valabila incepand cu data de 25.09.2012 (adresa inregistrata sub nr.3212/25.09.2012 – f.12), statul de functii pentru personalul TESA (adresa inregistrata sub nr.3213/25.09.2012 – f.13) prevedea in cadrul biroului patrimoniu 2 posturi de inginer principal, cu observatia ca potrivit statului de functii intimata nu are in structura niciunui compartiment angajati pe postul de „inginer”.
Intr-adevar, potrivit adresei inregistrate sub nr.3357/04.10.2012 (f.44) din cadrul Biroului Patrimoniu au fost desfiintate ambele posturi de inginer principal insa analizand Decizia nr.639/04.10.2012 Directorul Sucursalei E. B. (f.45) precum si Statul de functii pentru personalul TESA valabil cu 25.09.2009 (f.13-15) se observa ca prin reorganizare Biroul Patrimoniu si Biroul Comercial au fost comasate, noua structura primind denumirea de Birou Patrimoniu comercial care a pastrat un post de inginer principal, pe care l-a preluat din Biroul Achizitii Publice, post nedesfiintat.
Prin urmare sustinerea intimatei potrivit careia postul contestatoarei a fost desfiintat este corecta, insa incompleta intrucat in noua sa structura compartimentul in cadrul careia a lucrat contestatoarea apare un post de natura aceluia ocupat de contestatoare, post pentru ocuparea caruia angajatorul era obligat sa selecteze angajatii potrivit criteriilor stabilite prin Contractul Colectiv de Munca incheiat la nivelul unitatii in anul 2006 (f.42) care stabileste in art.4.3 ca angajarea personalului pe posturile vacante se face numai prin concurs, pe criteriul aptitudinilor si competentei profesionale, fara discriminare directa sau indirecta pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, religie, optiuni politice, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori orientare sindicala.
Nediscriminarea in cadrul relatiilor de munca este reglementata ca principiu fundamental si de dispozitiile art.5 din Codul muncii, potrivit carora:
(1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.
Sustinerea contestatoarei referitoare la discriminarea sa prin refuzul unitatii angajatoare de a-i recunoaste posibilitatea ocuparii unui post vacant prin concurs este evidentiata de chiar intampinarea formulata in cauza, apararile vizand imprejurarile angajarii contestatoarei si asa-zisul statut de „salariat protejat” si care sugereaza o concediere pe motive de incompetenta avand, in contextul dat, un caracter tendentios si fara relevanta sub aspectul legalitatii deciziei de concediere contestata prin actiunea dedusa judecatii, emisa in temeiul art.65 din Codul muncii. Sub acest aspect, se constata ca potrivit art.79 din L.53/2003 in caz de conflict de munca, angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere.
Si celelalte critici ale contestatoarei sunt intemeiate, intrucat potrivit art.4.110 din CCM amintit, aplicabil in lipsa unei mentiuni exprese atat in cadrul procedurilor de concediere individuala cat si in cel al procedurilor de concediere colectiva, daca dupa aplicarea masurii de desfacere a contractelor individuale de munca ale persoanelor potrivit ordinii stabilite la alineatul (1), numarul de posturi ce urmeaza a fi desfiintate nu a fost acoperit, unul dintre criteriile minimale ce urmeaza a fi avut in vedere este acela al desfacerii contractului de munca al sotului cu venitul cel mai mic, daca masura reducerii de personal ar putea afecta ambii soti care lucreaza in aceeasi unitate.
Incidenta acestui articol negociat de partile semnatare ale contractului colectiv de munca nu a fost contestata de intimata care nu a infirmat nici imprejurarea ca atat contestatoarea cat si sotul acesteia au fost vizati de aceeasi procedura de concediere colectiva dupa cum nici nu a administrat probe referitoare la veniturile obtinute de fiecare dintre sotii I., desi potrivit art.272 din Codul muncii sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
De asemenea, intimata se face vinovata si de nerespectarea conventiei dintre administratie si federatiile sindicale Energetica si T., conventie materializata in procesul-verbal din 02.10.2012 inregistrat sub nr.8818 din aceeasi data (f.25), potrivit careia, conform art.4.108 alin.(1) din CCM, la desfacerea contractului individual de munca, unitatea va plati salariatului un ajutor de concediere, in raport de vechimea in munca, in cazul neidentificarii surselor financiare necesare platii acestui ajutor, preavizul urmand a fi suspendat iar salariatii rechemati la locurile de munca avute initial. Or, prin intampinare, intimata arata ca ajutorul de concediere cuvenit contestatoarei a fost platit doar partial (20%), plata diferentei de 29.601 lei fiind conditionata de vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, nefiind administrate probe care sa dovedeasca certitudinea incheierii unor astfel de vanzari pentru a se putea vorbi de identificarea de surse financiare avuta in vedere de partile acordului semnat la 02.10.2012, in conditiile in care, astfel cum s-a aratat deja, sarcina probei ii revenea.
Pentru toate aceste considerente, considerand ca nu a fost respectata procedura prevazuta de lege (potrivit art.229 alin.(4) din L.53/2003 contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor), in temeiul art.78 si 80 din L.53/2003, instanta va admite in parte contestatia si, anuland Decizia nr.695/1.11.2012, va dispune reintegrarea contestatoarei pe postul de inginer Principal in cadrul biroului Patrimoniu Comercial.
In ceea ce priveste cererea de obligare a intimatei la plata despagubirilor egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, se constata incidenta dispozitiilor art.35 alin.(1) din L.137/2002, potrivit carora la data depunerii hotararii de dizolvare la oficiul registrului comertului se suspenda judecarea tuturor actiunilor in pretentii judiciare sau extrajudiciare indreptate impotriva societatii comerciale, motiv pentru care, in temeiul art.165 Cpc, instanta va disjunge capatul de cerere avand ca obiect plata despagubirilor, formand obiectul dosarului nr.1129/110/2013 si va dispune suspendarea judecatii acestuia.
Dand eficienta dispozitiilor art.274 Cpc, instanta va obliga pe intimata la plata cheltuielilor de judecata efectuate de catre intimata, constand in onorariul de avocat, achitat potrivit chitantei seria CAB nr.108/13.06.2013 (f.102), in suma de 1.500 lei, pe care il va reduce, insa, in temeiul art.276 din acelasi act normativ, data fiind solutia de admitere in parte a contestatiei, la 1.000 lei.