Omor calificat Sentinta penala nr. 210 din data de 06.09.2012
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau nr. 1317/P/2012, din 07.05.2012, s-a dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatului C.C. pentru savarsirea infractiunii de omor calificat, prev. de art. 174-175 alin. 1 lit. c Cod penal, constand in aceea ca in dupa amiaza zilei de 10.04.2012, mai intai pe la orele pranzului, apoi pe la orele 17.00, dupa care in jurul orelor 19.00, in timp ce se afla la domiciliul sau din Bacau, a lovit in mod repetat cu un cablu, pumnii si picioarele pe fratele sau S.G. provocandu-i leziuni multiple interne si externe ce au generat un soc mixt traumatic si hemoragic (ruptura de ficat, hemoperitoneu si lama de hematom subdural), ce au dus la deces.
Cauza a fost inregistrata la Tribunalul Bacau la nr. 2658/110/2012 la data de 08.05.2012.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost audiati: inculpatul – fila 22, martorii: B.D., C.D.M., S.A., L.I.D. si N.N. (filele 41, 42, 69, 70, 71 dosar instanta).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
I. LATURA PENALA
1. In fapt :
La data de 11.04.2012, numita B.D. din Bacau, a sesizat organele de politie cu faptul ca in aceeasi zi numitul C.C. s-a prezentat la domiciliul sau si i-a comunicat ca in locuinta sa, se afla decedat fratele sau S.G. in varsta de 4 ani care prezenta evidente leziuni de violenta.
Din relatia de casatorie a fostilor soti C.G. (in prezent decedat) si C.F. au rezultat mai multi copii, printre care se numara si inculpatul C.C. in varsta de 32 ani.
Dupa decesul sotului sau survenit in urma cu aproximativ 10-12 ani, numita C.F. a intrat in relatie de concubinaj cu numitul S.V. (decedat in luna decembrie 2011), relatie din care au rezultat doi copii, respectiv S.D., in varsta de 6 ani si victima S.G. in varsta de 3 ani si 6 luni. In perioada concubinajului, S.V. si C.F. au locuit impreuna cu cei doi minori si alti copii ai lui S.V. rezultati dintr-o relatie anterioara, in orasul Buhusi.
Inculpatul C.C. este casatorit cu numita C.G., din casatoria acestora rezultand trei copii, respectiv C.D.M. in varsta de 10 ani (nascut la 06.03.2002), C.R. in varsta de 6 ani (nascut la 3.08.2006) si C.G. in varsta de 3 ani si 6 luni (nascut la 07.09.2008).
In vara anului 2011 C.G. a parasit domiciliul conjugal, iar cei trei copii minori au ramas in grija tatalui C.C., care nu are o sursa de venit permanenta, intretinandu-si copiii din alocatiile de sprijin acordate de stat, din cersit si nu in ultimul rand din valorificarea fierului vechi si a diverselor bunuri gasite prin gunoaie si resturi menajere.
Imobilul in care locuieste inculpatul cu cei trei copii minori ai sai este situat in Bacau, fiind compus din doua camere si hol, este insalubru, are numai una din incaperi mobilata pentru locuit cu un pat tip recamier, masa, o canapea si un televizor, cu pardoseala din gresie.
Cea de-a doua incapere nu este mobilata, are pardoseala din pamant iar sticla de la geamuri si usi lipseste.
In perioada relatiei de concubinaj cu S.V. mama inculpatului venea in vizita la locuinta acestuia din Bacau, fiind insotita si de fiul cel mic S.G., ocazie cu care acesta din urma i-a cunoscut si pe cei trei copii ai inculpatului (nepotii sai), respectiv D.M., R. si G., cu care a avut o relatie tensionata in sensul ca acestia il loveau frecvent.
Dupa decesul concubinului sau, numita C.F. nu a mai fost tolerata de urmasii defunctului sa locuiasca in imobilul din orasul Buhusi, fapt ce a determinat-o ca la inceputul anului 2012 sa locuiasca o perioada de timp in casa inculpatului, impreuna cu cei doi copii ai sai.
Ulterior, C.F. a revenit in orasul Buhusi la vechea adresa a fostului ei concubin, dupa care la o data necunoscuta a plecat in mun. Iasi la locuinta parintilor sai C.M. si C.P., luand cu sine numai pe fiul cel mare S.D., iar pe fiul cel mic S.G. lasandu-l in grija copiilor fostului concubin.
In cursul lunii martie 2012, numitul S.G., unul din fiii defunctului S.V., l-a adus la domiciliul inculpatului pe minorul S.G., lasandu-l impotriva vointei sale in grija acestuia.
Potrivit declaratiilor martorului L.I.D. minorul S.G. s-ar fi aflat la locuinta inculpatului inca din luna ianuarie 2012 (posibil din perioada cand a fost vizitat de mama sa) si era folosit de acesta la cersit.
La momentul preluarii minorul avea o stare fizica buna, prezentand potrivit declaratiilor inculpatului, doar cateva excoriatii la nivelul fetei.
In perioada ce a urmat, victima S.G. a locuit in casa inculpatului in conditii precare de igiena, la limita de subzistenta, dormind noaptea de unul singur in incaperea nemobilata a imobilului, avand o relatie tensionata cu copiii inculpatului, care l-au lovit de mai multe ori si fiind folosit la cersit.
Faptul ca minorul S.G. a fost agresat fizic anterior zilei de 10.04.2012, este confirmat si de raportul de constatare medico-legala efectuat in cauza in continutul caruia se concluzioneaza ca la examenul extern si intern s-a constatat ca victima prezenta leziuni de violenta cu vechimi variabile, de la cateva zile, pana la o saptamana - doua (echimoze, hematoame epicraniene organizate fibros) si cicatrici avand vechimi mai mari.
Aceste leziuni nu au avut capacitate tanato-generatoare si nu au avut rol in mecanismele fizio-patologice ce au generat decesul.
In dimineata zilei de 10.04.2012, inculpatul impreuna cu copii sai D.M. si G. s-au deplasat in oras in zona barului P., pentru a „cauta in gunoaie”, timp in care victima S.G. a ramas la domiciliu impreuna cu minorul R.. In jurul pranzului, inculpatul s-a intors la domiciliu gasindu-l pe fratele sau G. in stare fizica buna si la un moment dat fara motiv intemeiat, fiul sau D.M. s-a suparat pe victima pentru ca „facea in pat” si l-a lovit de mai multe ori cu un cablu din pvc de culoare alba in zona pieptului. Dupa ce s-a oprit din agresiune victima a fost lovita in continuare cu acelasi cablu de inculpat in zona spatelui (in zona fundului conform declaratiei martorului C.D.M.).
In dupa amiaza aceleiasi zile, inculpatul s-a deplasat din nou in oras pentru a cauta prin gunoaie diverse bunuri, de data aceasta fiind insotit de fiul sau D.M. si fratele sau S.G.. La containerele de gunoi din apropierea fostei Fabrici P., inculpatul si copiii sai s-au intalnit cu martorul L.I.D., zis „B.”, persoana pe care o cunostea de mai mult timp si care avea aceleasi preocupari, respectiv „cautatul prin gunoaie”. Din acest loc martorul L.I.D. si minorul C.D.M. au plecat mai departe la alte containere de gunoi, iar inculpatul si fratele sau S.G. au mers la Statia P., unde cel din urma trebuia sa cerseasca. Pe la orele 17.00, martorul L.I.D. si martorul C.D.M. s-au reintalnit cu inculpatul si fratele sau S.G., la containerele cu gunoi amplasate in spatele Bisericii „Buna Vestire”. In acest loc martorii au asistat la o scena in care inculpatul l-a batut pe fratele sau S.G. si l-a strans de gat, intrucat refuza sa-i remita o bancnota de 1 leu ce o primise de pomana de la o femeie ce trecea prin zona. Inculpatul a incetat agresiunea asupra fratelui sau din proprie initiativa, amenintandu-l cu expresia „las’ ca mergi tu acasa si-ti arat eu tie”. Dupa ce au mers si la containerele cu gunoi de la „M.”, inculpatul impreuna cu fiul sau si victima, s-au deplasat la domiciliu unde au ajuns dupa orele 18.30, inainte de a se insera. In timp ce se afla in camera locuibila a imobilului, nemultumit de faptul ca fratele sau nu castigase nimic din cersit, inculpatul si-a pus in practica amenintarea, luandu-l la bataie pe fratele sau si lovindu-l in mod repetat peste tot corpul si in special cu „calcaiul si pumnii in spate”. In urma loviturilor primite victima a cazut pe pardoseala incaperii in stare de inconstienta si a fost tarat afara pe hol din acel loc de minorul C.D.M. care deranjat de faptul ca acesta plangea, l-a lovit si el cu un papuc „A.” peste fata si piept.
Cu ocazia efectuarii acestei manevre, victima S.G. s-a lovit la cap si a cazut pe hol, de unde a fost luat tot de minorul C.D.M. si pus pe un pat.
In urma agresiunii exercitate de catre inculpat, victima a intrat in stare de coma, iar cand a fost pus pe pat, a inceput sa „horcaie ca un om batran”, conform declaratiei martorului C.D.M.. Speriat de situatie, inculpatul a incercat sa resusciteze victima, facandu-i respiratie gura la gura si lovind-o cu palmele peste fata, dar eforturile sale au fost zadarnice.
Potrivit declaratiei martorului C.D.M., inculpatul si-a dat seama ca fratele sau a decedat intrucat acesta nu mai misca, avea dintii inclestati, iar cand i-a pus mana pe piept a constatat ca inima nu-i mai bate.
Reactia inculpatului fata de situatia grava in care se afla fratele sau, zbatandu-se intre viata si moarte, a fost una nefireasca si inumana in acelasi timp, acesta mutandu-i trupul in camera nelocuita, punandu-l intr-un colt pe jos, dupa care a urmarit linistit emisiunea la televizor, si in final a dormit pana dimineata fara grija.
A doua zi inculpatul a avut acelasi comportament anormal, in sensul ca in loc sa sesizeze autoritatile despre cele intamplate, s-a deplasat mai intai la factorul postal din cartier pentru a incasa alocatia copiilor, apoi a revenit la domiciliul, iar pe la orele 11.30, s-a deplasat la martora B.D. din Bacau, careia i-a povestit ce s-a intamplat, fara sa-i solicite sprijinul. Aceasta din urma din proprie initiativa a sesizat prin 112 organele de politie despre faptul ca minorul S.G. se afla decedat in locuinta inculpatului .
In primele declaratii inculpatul nu a recunoscut savarsirea infractiunii, afirmand ca autorii faptei ar fi copiii sai D.M. si R. care in ziua de 10.04.2012, l-ar fi lovit de mai multe ori pe fratele lui, S.G..
Cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, inculpatul si-a mentinut in mare declaratiile anterioare, dar a precizat ca in seara zilei de 10.04.2012, in jurul orelor 19.00, cand era la domiciliu in camera mobilata, fara un motiv serios, l-a lovit de mai multe ori pe fratele sau cu piciorul si palmele in zona spatelui, iar in urma loviturilor primite fratele sau a facut „hac” si a murit. Dupa ce a cazut pe pardoseala victima a fost tarata afara pe hol de copiii sai, acestia lovindu-l si ei la randul lor pe G. peste piept si un cablu de culoare alba, dupa care inculpatul i-a mutat corpul in camera nemobilata, unde l-a lasat pana dimineata.
Potrivit raportului de constatare medico-legala moartea numitului S.G. a fost violenta si s-a datorat socului traumatic si hemoragic generat de un politraumatism cu ruptura de ficat si hemoperitoneu, lama de hematom subdural si multiple contuzii corporale pe suprafete intinse. Majoritatea leziunilor de violenta care au avut impact direct in tanatogeneza si au generat socul mixt ce a dus la deces s-au produs prin loviri repetate cu corpuri dure si au legatura directa de cauzalitate cu decesul.
Prin acelasi act medical la examenul extern si intern s-au mai evidentiat leziuni de violenta cu vechimi variabile de la cateva zile pana la o saptamana, doua, si cicatrici avand vechimi mai mari, leziuni ce nu au avut rol in mecanismele fiziopatologice ce au generat decesul.
S-a stabilit de asemenea ca leziunile de violenta constatate pe corpul victimei, au o vechime de circa 24-36 de ore, iar decesul dateaza de circa 16-24 ore.
Initial in declaratia de faptuitor inculpatul a afirmat ca in ziua de 10.04.2012 in jurul orelor 18.00, cand s-a intors la domiciliu din oras, fiul cel mic G. i-a spus ca fratele sau S.G. a fost batut de ceilalti doi copii ai sai D.M. si R., constatand personal ca victima era intinsa pe pat, avea maxilarele inclestate si nu mai vorbea. L-a resuscitat, fratele sau si-a revenit si a adormit, dupa care pe la orele 23.30 a fost trezit de fiul sau, G. care i-a spus ca D.M. si R. l-au lovit din nou pe G.. L-a verificat pe fratele sau constatand ca acesta dormea si respira normal, iar dimineata l-a gasit decedat.
In declaratia de invinuit si inculpat C.C. a relatat alte imprejurari legate de decesul fratelui sau, iar cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala a recunoscut ca si el l-a agresat pe S.G., in urma loviturilor pe care i le-a aplicat, acesta decedand.
Conform raportului medico-legal majoritatea leziunilor de violenta care au avut impact direct in tanatogeneza si au generat socul mixt ce au dus la decesul victimei S.G., s-a produs prin loviri repetate cu corpuri dure.
Din probatoriul administrat rezulta ca incepand cu data de 10.04.2012, la orele pranzului, victima a fost lovita de mai multe ori de inculpat in timp ce se afla la domiciliu cu un cablu de culoare alba peste spate, apoi tot de inculpat cu pumnii pe la orele 17.00, cand se afla in oras in apropierea Bisericii si in jurul orelor 19.00, cand se afla la domiciliu cu picioarele si pumnii peste tot corpul.
Situatia de fapt rezulta din probatoriul administrat la urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca: proces-verbal de sesizare din oficiu; proces-verbal de cercetare la fata locului cu planse foto; acte stare civila victima; proces-verbal examinare cadavru cu planse foto; raport de constatare medico-legal; planse foto minori, inculpat; declaratiile martorilor C.D.M., C.R., L.I.D., B.D., N.N., S.A.; declaratiile inculpatului C.C., respectiv, probatoriul administrat pe parcursul cercetarii judecatoresti cand au fost audiati: inculpatul – fila 22, martorii: B.D., C.D.M., S.A., L.I.D. si N.N. (filele 41, 42, 69, 70, 71 dosar instanta).
Inculpatul, in scurta sa declaratie a aratat ca nu recunoaste savarsirea faptei, cu ocazia primei declaratii luate la data de 07.06.2012, iar in ultimul cuvant, a solicitat aplicarea dispozitiilor art. 320 ind. 1 Cod procedura penala doar de dragul de a beneficia de reducerea pedepsei: „Nu-i adevarat ca l-am batut pe baiat, da ca sa-mi reduceti pedeapsa, sa-mi dati mai putin, da recunosc”. Drept urmare, instanta va respinge solicitarea inculpatului C.C. de aplicare a dispozitiilor art. 320 ind. 1 Cod procedura penala.
Instanta de judecata, la acelasi termen a amanat pronuntarea asupra solicitarii de aplicare a procedurii simplificate, odata cu fondul cauzei.
Avand in vedere dispozitiile aceluiasi art. 320 ind. 1 Cod procedura penala care in alin. 7 arata ca „Dispozitiile alin. 1 - 6 nu se aplica in cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata”. Avand in vedere ca in realitate inculpatul nu recunoaste ca ar fi exercitat acte de violente asupra fratelui sau S.G., ba, mai mult, ca i-ar fi acordat si primul ajutor si aplicarea procedurii „gura la gura”, si numai pentru efectul unei exprimari formale, de recunoastere pentru a beneficia de reducerea pedepsei, instanta nu poate admite o astfel de cerere care nu corespunde realitatii dosarului, si a manifestarii de vointe sincere a inculpatului. Drept urmare, instanta va respinge solicitarea inculpatului C.C. de aplicare a dispozitiilor art. 320 ind. 1 Cod procedura penala.
De asemenea, inculpatul se apara aratand ca nu el a fost cel care i-a aplicat loviturile cu cablul, ca cei doi copii minori care locuiau impreuna l-au batut pe micut. Aceasta sustinere concorda si cu declaratiile minorilor C.D.M. si C.R. (filele 39-47 dosar urmaririi penale si 42 dosar instanta), insa nu pot fi luate in considerare, fiindca numarul leziunilor, puterea si intensitatea cu care au fost aplicate asupra corpului victimei, nu au putut fi produse de alti doi copii minori. In acest sens, examinarea efectuata cu ocazia necropsiei arata ca pe corpul victimei s-au identificat: deprimare parietal drept 4,5/1 cm; unghi extern ochi stang cicatrice sidefie de 3,5/2 cm cu excoriatie centrala rosietica 0,6/0,5 cm; palpebral inferior drept echimoza violacee; unghi drept OD cicatrice sidefie 6/1,5 cm; menton stang echimoza violacee de 1/0,5 cm; cervical stang inferior echimoza violacee de 1/0,5 cm; umar, brat drept extern, cot drept, antebrat drept multiple echimoze violacei, tumefactii multe confluate cca. 80% suprafata descrisa; MCF dorsal drept 2 si 3 tumefactie si echimoza violacee max. 3/1 cm; umar stang superior, brat stang extern si antebrat stang extern mai multe echimoze violacei max 3/2 cm; torace anterior subclavicular bilateral, epigastru, flanc si fosa iliaca stanga exhimoze multiple intinse violacei (60%) suprafata descrisa. La nivel toracal se delimiteaza aspect rosu violaceu - semicurb - alaturat max 9,5/1,8 cm si min. 5,5/1,5 cm; toracic extern stang tumefactie si echimoza violacee intinsa pana la 3 cm de coloana 16/11 cm; dorsal inferior tumefactie si echimoza violacee de 3/1 cm; lombar extern si posterior drept tumefactie si echimoza violacee de 8/10 cm; coapsa dreapta 1/3 superioara si medie extern dungi echimotice albastrui oblice, cu centrul clar 6/1,5 cm, idem 1/3 medie anterior si genunchi drept extern; ambii genunchi anterior echimoze violacei max. 2,5/1,5 cm.
Pe de alta parte, inculpatul este culpabil si de lipsa de diligenta, de faptul ca nu a intreprins nici o masura pentru a asigura copilului ingrijiri medicale, nu a anuntat Serviciul de Ambulanta si l-a lasat abandonat in camera alaturata.
2. In drept fapta inculpatului C.C. care in dupa-amiaza zilei de 10.04.2012, mai intai pe la orele pranzului, apoi pe la orele 17.00, dupa care in jurul orelor 19.00, in timp ce se afla la domiciliul sau din Bacau, a lovit in mod repetat cu un cablu, pumnii si picioarele pe fratele sau S.G. provocandu-i leziuni multiple interne si externe ce au generat un soc mixt traumatic si hemoragic (ruptura de ficat, hemoperitoneu si lama de hematom subdural), ce au dus la deces, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat, prevazuta de art. 174-175 alin. 1 lit. c Cod penal.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal.
Privitor la persoana si conduita inculpatului se retine ca este necasatorit, are trei copii minori, este nescolarizat, stagiul militar nesatisfacut, nu are ocupatie, nu are antecedente penale, nu a recunoscut fapta.
Art. 71 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede ca drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c” se interzic de drept in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata, este de observat ca potrivit art. 11 alin. 2 si art. 20 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern si au prioritate atunci cand privesc drepturile omului si sunt mai favorabile decat legile interne. Or, interdictia absoluta de a vota, impusa persoanelor condamnate, contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin hotararea din 30 martie 2004 in cauza Hirst contra Marea Britanie. Indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea persoanei condamnate din campul persoanelor cu drept de vot, neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei, acela de a prevenii savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorilor. In consecinta, inculpatului i se vor interzice numai drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. „a teza a II-a” si lit. „b” Cod penal, potrivit art. 71 alin. 2 Cod penal.
Fata de faptul ca nu a mai avut pana in prezent conflict cu legea penala, ca nu are, deci, antecedente penale, instanta considera ca poate beneficia de aceasta imprejurare favorabila cu titlu de circumstanta atenuanta judiciara, asa cum este ea prevazuta de art. 74 lit. a Cod penal. Urmare a retinerii acesteia, instanta va aplica o pedeapsa sub limita minima speciala prevazuta de art. 174-175 Cod penal respectand astfel dispozitiile art. 76 alin. 2 Cod penal.
In privinta starii de arest preventiv, in baza art. 350 Cod procedura penala urmeaza a fi mentinuta aceasta arestare preventiva, intrucat sub aspectul legalitatii, analizand dosarul cauzei, instanta constata ca luarea acestei masuri preventive fata de inculpat s-a luat cu respectarea tuturor dispozitiilor legale in vigoare, atat sub aspectul conditiilor de fond cat si sub aspectul conditiilor de procedura si intinderii in timp a masurii.
Incheierea prin care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, din 12.04.2012 a Tribunalului Bacau, apreciem ca este legala neimpunandu-se revocarea ei, si ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva a acestuia nu au incetat, fiind data cu respectarea dispozitiilor art. 149 ind. 1, 143 si 148 lit. f Cod procedura penala pentru urmatoarele considerente:
Pentru luarea si mentinerea masurii arestarii preventive a arestarii este necesar sa subziste cumulativ probe si indicii temeinice ca C.C. este prezumtivul autor, ca ar fi comis o fapta prevazuta de legea penala, asa cum prevad dispozitiile art. 143 Cod procedura penala si, de asemenea sa existe probe din care sa rezulte una din conditiile prevazute de art. 148 Cod procedura penala.
Art. 148 Cod procedura penala „Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre urmatoarele cazuri:….f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe sa lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica”
Art. 143 Cod procedura penala „Masura retinerii poate fi luata de procuror sau de organul de cercetare penala fata de invinuit sau inculpat numai dupa ascultare acestuia in prezenta aparatorului, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala”.
Art. 68 indice 1 Cod procedura penala: „Sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta”.
Cu privire la prima conditie, Tribunalul retine ca probatoriul administrat pana la aceasta data, demonstreaza ca exista „indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala (art. 143 alin. 1 Cod procedura penala), care sa nasca presupunerea rezonabila ca acest inculpat ar fi comis fapte de natura penala. Astfel, procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de cercetare la fata locului cu planse foto; actele stare civila victima; proces-verbal examinare cadavru cu planse foto; raport de constatare medico-legal; planse foto minori, inculpat; declaratiile martorilor C.D.M., C.R., L.I.D., B.D., N.N., S.A.; declaratiile inculpatului C.C..
Potrivit art. 136 alin. 8 Cod procedura penala la „alegerea masurii ce urmeaza a fi luata e face tinandu-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta, antecedente si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura”.
Infractiunea pentru care inculpatul C.C. este cercetat este omor calificat prevazuta de art. 174-175 lit. c Cod penal. Aceasta este sanctionata de lege cu inchisoarea pana la un maxim de 25 de ani.
In privinta celei de-a doua conditii ceruta de dispozitiile art. 148 lit. f, apreciem ca exista in continuare probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, datorita modului in care a fost savarsita infractiunea.
Fata de probatoriul administrat in cauza pana la acest moment procesual, ca temeiurile de care s-a tinut seama la luarea masurii arestarii preventive nu s-au schimbat, subzistand un pericol concret pentru ordinea publica prin punerea in libertate a inculpatului, fata de natura si gravitatea faptelor de care este acuzat acesta, rezonanta sociala deosebita a acestora persistand cu repercursiuni nu doar materiale dar si morale, de natura sa insufle temere si repulsie in randul opiniei publice.
In ceea ce priveste durata starii de arest preventiv a inculpatului, instanta apreciaza ca aceasta nu depaseste limitele unui termen rezonabil in sensul dispozitiilor art. 5 alin. 3 din CEDO astfel incat sa legitimeze inlocuirea masurii arestarii preventive. Asa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, celeritatea particulara la care un acuzat are drept in examinarea cauzei sale nu trebuie sa dauneze eforturilor magistratilor pentru a indeplini sarcinile lor cu grija dorita (a se vedea, mai ales mutatis mutandis, hotararea Toth c. Austriei din 12 decembrie 1991).
Inculpatul beneficiaza in continuare de prezumtia de nevinovatie, pana la exercitarea tuturor cailor de atac.
Sub aspectul temeiniciei, analizand probatoriul administrat in cauza pana in acest moment procesual, instanta apreciaza ca masura arestarii preventive se impune a fi mentinuta in continuare intrucat temeiurile care au determinat arestarea sa si in continuare privarea de libertate.
Conform dispozitiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Conventia europeana a drepturilor omului, care face parte integranta din dreptul intern in urma ratificarii sale prin Legea nr. 30/1994 si prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constitutia Romaniei, este permisa restrangerea libertatii persoanei, cand exista motive verosimile pentru a banui ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura extrema, a savarsit o infractiune fara a aduce atingere prin aceasta prezumtiei de nevinovatie de care se bucura inculpatul pana la solutionarea definitiva a cauzei
Considerand ca temeiurile care au determinat arestuia impun in continuare privarea de libertate, ca acestea nu au incetat, existand in continuare temerea ca sub influenta bauturilor alcoolice, ar fi capabil de comiterea de fapte cu violenta, ca el aflat in stare de libertate, este o persoana violenta, in special sub influenta bauturilor alcoolice, existand posibilitatea sa se intalneasca cu martorii, consatenii lor, care au fost audiati de organele de urmarire penala, precum si rezonanta sociala a faptei comisa, instanta va mentine starea de arest a inculpatului.
La aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta in concret pentru ordinea publica, lasarea in libertate a inculpatului, instanta are in vedere natura faptei de care este suspectat, sfera relatiilor sociale lezate (integritatea vietii si sanatatii), rezonanta sociala a faptei date fiind gravitatea acesteia,sfera larga de actiune a acestuia, imprejurarile in care se presupune a fi fost savarsita fapta, prin colaborarea lor. Toate aceste aspecte, coroborate, conduc la concluzia ca se impune mentinerea in stare de arest preventiv a acestuia pentru a asigura ordinea publica si securitatea cetatenilor.
Astfel, potrivit art. 88 Cod penal se va computa din pedeapsa de executat, ceea ce a executat deja prin retinere si arest preventiv de la 11.04.2012 la zi.
II. LATURA CIVILA
Avand in vedere ca nici pe parcursul urmaririi penale, nici la instanta de judecata nu s-au inregistrat cereri de constituire ca parti civile in cauza, urmeaza sa luam act de aceasta situatie.
In temeiul art. 109 Cod procedura penala se va dispune pastrarea mijloacelor materiale de proba ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului, si a necropsiei, aflate la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Bacau, inregistrate la nr. 15/10.05.2012.
In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul C.C., dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
Vom constata ca inculpatul a avut aparator desemnat din oficiu.
In temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedura penala va obliga pe inculpat la plata sumei de 1200 lei catre stat cu tilu de cheltuili judiciare, suma in care se vor include si cheltuielile judiciare de 800 lei RON efectuate pe parcursul urmaririi penale.
Instansa va respinge solicitarea inculpatului C.C. de aplicare a dispozitiilor art. 320 ind.1 C.pr.pen. si in consecinta:
In temeiul art. 174-175 alin.1 lit. c C.pen. cu art. 74 lit. a C.pen. si art. 76 alin.2 C.pen. , pentru savarsirea infractiunii de „omor calificat”, condamna pe inculpatul C.C., la pedeapsa de 12 (doisprezece) de ani inchisoare si 6 (sase) ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a si lit.b C.pen.
In temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplica inculpatului C.C., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a si lit.b C.pen.
In temeiul art. 350 C.pr.pen. mentine starea de arest.
In temeiul art. 88 C.pen. computa din pedeapsa aplicata durata executata deja prin retinere si arest preventive incepand cu data de 11.04.2012 la zi.
In temeiul art.14, 346 C.pr.pen. art.1357 C.civ., ia act ca nu exista constituire de parte civila in cauza.
In temeiul art.109 C.pr.pen. dispune pastrarea mijloacelor materiale de proba ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului, si a necropsiei, aflate si inregistrate in Registrul de corpuri delicte din cadrul Tribunalului Bacau la nr. 15/8.05.2012.
In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul C.C., dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
In temeiul art. 191 alin.1 C.pr.pen. obliga pe inculpat la plata sumei de 1200 lei catre stat cu tilu de cheltuili judiciare, suma in care s-a inclus si cheltuielile judiciare de 800 lei RON efectuate pe parcursul urmaririi penale, precum si onorariul pentru asistenta juridica din oficiu la instnata de judecata.