Daune Decizie nr. 404 din data de 07.10.2010
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta penala nr.234/20 aprilie 2010 a Judecatoriei M. pronuntata in dosarul nr.203/260/2009, inculpatul B.I., a fost condamnat la pedeapsa de 1000 lei amenda penala pentru comiterea infractiunii silvice prevazuta de art.109 alin.l lit.c din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.13 si art.41 alin.2 Cod penal, prin schimbarea incadrarii juridice din art.109 alin.1 lit.c din Legea nr.46/2008 cu aplicarea art.13 Cod penal.
In temeiul art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pe durata unui termen de incercare de 1 (un) an inculpatului atragandu-i-se atentia cu privire la continutul art.83 Cod penal.
In ceea ce priveste latura civila, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 15.252,1 lei despagubiri civile partilor civile D.C., D.V., D.M. si D.I..
In temeiul art.191 alin.1 Cod pr.penala, inculpatul a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare catre stat, in cuantumul carora a fost inclus onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca:
D.C., D.V., D.M. si D.I. sunt mostenitorii defunctului D.C.I. pe numele caruia a fost emis titlului de proprietate nr.11431/28.06.1995 pentru o suprafata de 5000 mp teren padure situat jud. Bacau - fila 14 dosar urm.pen.
In apropierea terenului aratat anterior, are pozitionata stana inculpatul B.I..
Datorita faptului ca de pe teren arborii au fost taiati in decursul timpului , padurea a regenerat natural din semintis.
Intre partea vatamata D.C. si inculpat au existat conflicte generate de faptul ca inculpatul a lasat turma de oi la pasunare in lastarisul din padurea proprietatea partii vatamate.
Astfel in data de 16.01.2008 D.C. s-a deplasat cu martorul J. la un teren aflat tot in indiviziune , livada care este in imediata vecinatate a padurii. Atunci a surprins pascand in padure lastarisul cele 200 de oi ale inculpatului.
Luand legatura cu acesta , B.I. si-a luat angajamentul ca pe viitor sa nu mai intre pe terenul proprietatea partii vatamate, cu turma de oi la pasunat.
B.I. a recunoscut chiar in declaratia de inculpat ca in cursul anului 2007 a avut conflict pe aceasta tema cu D.C. dar si-a respectat promisiunea ca nu va mai intra cu animalele la pascut pe teren.
Din declaratiile partilor vatamate D.C., D.V., D.M. si D.I., au rezultat urmatoarele aspecte:
Prin declaratia data de partea vatamata D.C. in fata organelor de urmarire penala-fila 11 dos.urm.pen, acesta a aratat ca l-a surprins pe inculpat cu turmele de oi la pasunat, pe terenul proprietatea sa, in zilele de 16 si 24 ianuarie 2008, aspect care poate fi confirmat de D.V., D.I. si D.V..
In cursul cercetarii judecatoresti, fila 17, partea vatamata a aratat ca l-a surprins pe inculpat cu oile la pasunat pe terenul mostenit de la tatal sau, la inceputul lunii ianuarie 2008.
Partea vatamata D.V., in declaratia data in cursul urmaririi penale, fila 11, a aratat ca in luna ianuarie, a surprins turma de oi apartinand inculpatului, pe terenul mostenit de la tatal sau.
Partea vatamata D.M., prin declaratia data in cursul urmaririi penale, fila 12, a aratat ca fii sai au surprins la pascut turma de oi a inculpatului, in lunile ianuarie si februarie, iar partea vatamata D.I., in declaratiile date in cursul urmaririi penale, filele 13 si 19 dosar, arata ca in zilele de 16 si 24 ianuarie a mers impreuna cu fratii sai la pct. G.G., unde l-au gasit pe inculpat cu turmele de oi la pascut.
In conformitate cu dispozitiile art. 75 C.pr.pen, declaratiile partii vatamate au valoare probanta conditionata.
Instanta a retinut insa cu declaratiile partilor vatamate se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in cauza, astfel:
Martorul D.V., in declaratia data in cursul urmaririi penale, fila 22, a aratat ca i-a surprins pe inculpate si pe fiul acestuia, in luna ianuarie sau februarie, pe terenul partii vatamate D.C., cu turmele de oi la pascut.
Martorul J. N., in declaratia data in cursul urmaririi penale, fila 24, a aratat ca in lunile ianuarie si februarie s-a deplasat impreuna cu partea vatamata D.C. la terenul proprietatea acestuia, unde l-a surprins pe inculpat cu turmele de oi la pascut, acesta precizand ca intre inculpat si partea vatamata a avut loc o discutie cu privire la acest aspect. In declaratia data de acelasi martor in cursul cercetarii judecatoresti, acesta a confirmat faptul ca a surprins oile inculpatului pascand pe terenul aflat in proprietatea partilor vatamate.
Martorul D.V., in declaratia data in cursul urmaririi penale, fila 21, a aratat ca in repetate randuri, in lunile februarie si martie, a surprins oile inculpatului la pasunat, pe terenul partilor vatamate.
Martorul M.L., fila 17 dosar urm.pen si fila 19 dosar instanta, a aratat ca a fost solicitat de catre politia din localitatea P., in calitate de organ silvic si a constatat ca proprietatea padurea apartinand familiei D. pe o suprafata de aproximativ 30% era pasunata abuziv. Ca si specialist a determinat atat calculul mediu de 4 puieti pe metru patrat si cat si categoria lor, respectiv stejar, fag si carpen , situatie consemnata in procesul verbal din data de 10.06.2008 , semnat inclusiv de inculpat(fila 7 dosar urmarire penala) ,totalizand 12.100 bucati puieti.
Aceeasi situatie de fapt a fost retinuta si prin procesul verbal datat 03.03.2008 (fila 6 dosar urmarire penala).
Martorul M.L. care este padurar in cadrul Ocolului Silvic M. si-a putut da seama ca puietii distrusi in luna ianuarie 2008 sunt altii decat cei din anul 2007.
Si martorul asistent I.R.I., fila 18 dosar urm.pen si fila 19 dosar instanta a confirmat in declaratia sa ca puietii existenti pe terenul partilor vatamate fusesera rosi de catre animale .
Inculpatul, desi nu a recunoscut fapta, vinovatia sa a fost pe deplin dovedita.
In final, in sarcina inculpatului s-a retinut ca in zilele de 16 si 24 ian.2008 a distrus prin pasunare cu turmele de oi si capre un numar de 12.100 bucati puieti specia stejar, fag, carpen si prun, apartinand partilor vatamate D.C., D.V., D.M. si D.I., fapta sa constituind infractiunea silvica prevazuta de art.109 alin.l lit.c din Legea nr.46/2008 cu aplicarea art.13 si 41 alin.2 Cod penal.
Instanta de fond a retinut ca la data faptei era in vigoare art.102 din vechiul cod silvic (Legea nr.26/1996), care a fost abrogat prin actualul Cod silvic (Legea nr.46/2008), distrugerea prin pasunarea puietilor fiind incriminata la data hotararii prin art.109 alin.l lit.c din actualul cod silvic.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta de fond a constatat ca D.C., D.V., D.M. si D.I. s-au constituit parti civile cu suma de 18.150 lei, insa calculul prejudiciului fara TVA realizat de Ocolul Silvic M. a fost de 15252,10 lei (fila 15 dosar urm.p.).
Impotriva acestei hotarari a declarat apel inculpatul B.I..
Apelul a fost declarat in termen, fara a fi motivat in scris.
Apelantul s-a prezentat la un termen cand a solicitat amanarea solutionarii cauzei pentru a-si angaja avocat, insa la termenul acordat nu s-a mai prezentat fiind reprezentat la proces de catre avocatul desemnat din oficiu, care a criticat hotararea primei instante sub aspectul gresitei condamnari a inculpatului, solicitand achitarea acestuia.
Examinand sentinta atacata pe marginea actelor si lucrarilor din dosarul cauzei se constata ca achitarea inculpatului nu este cu putinta intrucat vinovatia sa exista si a fost pe deplin dovedita insa hotararea este criticabila sub multe alte aspecte si anume:
-s-a stabilit in mod gresit legea mai favorabila inculpatului, cu efecte in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei supuse judecatii;
-gresita retinere in considerentele hotararii a prevederilor art.99 Cod civil, in conditiile in care infractiunile silvice sunt fapte intentionate nicidecum din culpa;
-in dispozitiv s-a trecut ca inculpatul ar avea atat 4 cat si 12 clase;
-prejudiciul a fost gresit calculat;
-trebuia defalcat prejudiciul pentru fiecare parte civila in sensul ca trebuie precizat cat anume trebuie sa plateasca inculpatul fiecareia;
-daca oile si caprele inculpatului au distrus prin pasunare puietii de stejar fag si carpen, apare de neinteles de ce a fost obligat sa plateasca si puieti de prun, ceea ce inseamna ca nici situatia de fapt nu a fost corect stabilita.
Avand in vedere cele de mai sus, instanta de control judiciar va analiza din nou situatia de fapt pentru ca de aici pornesc greselile.
Din cuprinsul procesului – verbal de cercetare a locului faptei din 3 martie 2008 rezulta ca „la fata locului, partea vatamata ne indica puietii pasunati, fiind pe o suprafata de 3000 m.p. si circa 4 puieti pe m.p., in total rezultand 12.000 puieti pasunati. Din acestia aproximativ 6000 puieti sunt din specia stejar, aproximativ 4000 puieti din specia fag si circa 2000 puieti din specia carpen”. (fila 6 dosar urm.p.).
Prin ordonanta procurorului 392/P/19 mai 2008 dosarul a fost restituit Postului de Politie P. in vederea completarii urmaririi penale pentru a se efectua mai multe activitati, printre care refacerea cercetarii la fata locului (fila 1 dosar urm.p.).
La data de 10 iunie 2008, s-a intocmit un alt proces-verbal de cercetare la fata locului faptei, din cuprinsul caruia rezulta urmatoarele: „la fata locului, partea vatamata ne indica puieti pasunati pe o suprafata de 3000 m.p. in total rezultand 12.000 puieti pasunati. Din acestia 6000 puieti sunt din specia stejar, 4000 puieti din specia fag si 2000 puieti din specia carpen”. (fila 7 dosar urm.p.).
Prin urmare nici vorba de pruni, chiar daca D.C. a reclamat si distrugerea prin pasunare lastarisul pomilor din livada personala cu pomi fructiferi (fila 5 dosar urm.p.).
Cu toate acestea, in calculul prejudiciului au fost inclusi si 100 puieti de prun (fila 15 dosar urm.p.).
Din cuprinsul celor doua procese verbale de cercetarea locului faptei a ramas neschimbata suprafata pasunata de oile si caprele inculpatului de 3000 m.p.
Este posibil sa fi iesit si cate 4 puieti pe m.p. insa la calculul prejudiciului trebuia sa se sina seama doar de unul pentru ca numai un puiet pe m.p. era valabil.
Este adevarat ca O.U.G.85/8 nov.2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora, nu face nici o referire in acest sens, asa cum facea legea veche (nr.81/1993), care la pct.15 lit.d din cap.B, preciza ca in ceea ce priveste puietii din plantatii si regenerari naturale se ia in calcul un puiet sau lastar la m.p.
Chiar daca legea noua nu mai cuprinde o precizare in acest sens, aceasta nu inseamna ca se putea lua in calcul mai mult de un lastar pe m.p. la stabilirea prejudiciului.
Fiind 3000 m.p., nu se putea lua in calcul la stabilirea prejudiciului mai mult de 3000 de puieti (cate unul pentru fiecare m.p.).
Folosind aceeasi formula de calcul ca cea folosita de ocolul Silvic M., prin adresa nr.2054/12 martie 2008 se constata ca paguba aferenta celor 3000 puieti este de 4.500 lei (in conditiile in care paguba pentru 100 de puieti era de 150 lei).
Paguba urmeaza a fi impartita pentru fiecare parte civila, nefiind cu putinta obligarea inculpatului la o suma globala pentru toate persoanele indreptatite, defalcarea neputandu-se face cu prilejul punerii in executare a hotararii.
Pasunatul in padure a fost si este interzis.
Atat vechiul cat si noul cod silvic au pedepsit si pedepsesc distrugerea puietilor si lastarilor prin pasunare.
Infractiunea silvica supusa judecatii a fost comisa sub vechiul cod silvic, inculpatul fiind insa trimis in judecata potrivit actualului cod silvic.
In speta trebuia sa fie aplicata legea mai favorabila inculpatului, numai ca aceasta a fost stabilita gresit de catre prima instanta.
Intr-adevar, art.102 din vechiul cod silvic ii corespunde art.109 din actualul cod silvic.
Potrivit art.102 din Codul silvic anterior, distrugerea sau vatamarea arborilor, puietilor ori lastarilor prin pasunare in paduri sau zone in care pasunatul este interzis, daca valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui m.c. masa lemnoasa pe picior se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
Potrivit art.109 alin.(1) lit.c din actualul cod silvic, pasunatul in padurile sau in suprafetele de padure in care acesta este interzis constituie infractiune silvica si se sanctioneaza cu inchisoarea de la 2 la 7 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui m.c. de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei.
La data faptei pretul unui m.c. de masa lemnoasa era de 74 lei, iar prin Ordinul 715/27.nov.2008 al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale era de 86 lei/m.c.
Prin urmare, paguba era de peste 5 ori pretul unui m.c. de masa lemnoasa.
Sub nici o forma legea noua nu este mai favorabila inculpatului.
Art.102 din vechiul cod silvic sub nici o forma nu-i corespunde art.109 alin.1 lit.c din actualul cod silvic, cum a stabilit prima instanta.
Atat procurorul prin rechizitoriu, cat si instanta de fond au gresit atunci cand au retinut la incadrarea juridica legea noua, aplicand insa pedeapsa din legea veche prin efectul art.13 Cod penal, deoarece trebuia sa aplice legea veche, adica art.102 din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art.13 Cod penal.
Chiar daca vechiul cod silvic a fost abrogat, art.15 alin.(2) din Constitutie permite aplicarea legii penale vechi daca este mai favorabila.
Avand in vedere cele aratate mai sus, apelul inculpatului este intemeiat si se va admite.
Sentinta atacata va fi desfiintata in ceea ce priveste stabilirea legii mai favorabile inculpatului, respectiv incadrarea juridica a faptei supuse judecatii si in ceea ce priveste solutionarea laturii civile.
Cauza va fi retinuta pentru rejudecare si in fond se va proceda la o noua condamnare a inculpatului, avand insa in vedere cele aratate mai sus, astfel incat sa nu i se agraveze situatia in propria cale de atac.